În perioada interbelică, Constanța era marele port al țării, poarta spre restul lumii și, în același timp, oraș cosmopolit în care își găseau adăpost (temporar sau permanent) oameni de toate neamurile, credințele, cu obiceiurile lor – bune sau rele. Prezența atâtor marinari de diverse naționalități a adus și nedoritul fenomen al traficului și consumului de substanțe narcotice. Pe data de 16 ianuarie 1931, autoritățile din Constanța au descoperit în oraș două cluburi clandestine în care se vindeau și se consumau stupefiante.
Din ziarul Dacia aflăm următoarele detalii: “…În urma unui denunț, organele polițienești au făcut două descinderi, una în strada Jupiter iar alta în strada Sfântul Gheorghe, unde se fuma opium și se traficau diverse alte stupefiante. Adepții “beției reci” erau în majoritate marinari chinezi de pe vapoare cu pavilioane americane și englezești, cari făceau escală în portul nostru. Stupefiantele ce se desfăceau în aceste două cluburi erau procurate tot de acești marinari, cari le introduceau în oraș, prin contrabandă“.
În urma celor două razii au fost operate mai multe arestări, printre persoanele reținute regăsindu-se și trei femei, patroanele de club Anica Mihalache și Elena Ștefănescu, precum și domnișoara Alexandrina Nicolopol. Presa vremii nu ne spune dacă cele trei erau implicate și în prostituție clandestină (un alt flagel al vremii), dar acest lucru este foarte posibil, distribuția de stupefiante fiind în general efectuată, în toate porturile mari ale lumii, prin intermediul caselor de toleranță. Cercetările au continuat, iar a doua zi după razie toate persoanele implicate au fost deferite parchetului, pentru audieri. Interogatoriile au condus la noi dezvăluiri și implicit, la mărirea cercului de implicați, pe numele persoanelor în cauză fiind emise mandate de arestare. Bineînțeles, toți cei vinovați au fost deferiți justitiției.
Rămânem în sfera penalului, pentru o altă faptă. Tot în ziua de 16 ianuarie 1931, în același ziar, apărea și o altă informație, de această dată referitoare la un alt gen de infracțiune: “La chestură a fost anchetat hamalul Carani Cadâr, din strada Ion Rațiu 21, acuzat de corupere de minore. În cursul cercetării s-a stabilit că el a fost însurat de cinci ori, înșelându-și imediat soțiile după ce le cheltuia zestrea”.
Uneori, în ziare sau chiar în anchete, se făceau și erori ce puteau aduce atingere reputației unor persoane nevinovate. De exemplu, pe 16 ianuarie 1921 ziarul Dobrogea Jună publica o dezmințire: “Într-unul din numerele noastre trecute, inserându-se la rubrica Din Oraș arestarea unei prostituate clandestine, anume Ecaterina Popescu, suntem rugați să arătăm că între această femeie și domnișoara Ecaterina I. Popescu, din strada Călugăreni 36, nu există nicio legătură“.
Reclama zilei – La Colectura Principală AU Bogosian, str. Carol 51 (vis a vis de Poștă) și la GM Andriescu, str. Ștefan cel Mare 34 (vis a vis de Cinema Regina Maria) s-au pus în vânzare lozuri pentru Clasa IV a Loteriei de Stat. Cumpărați deci un loz nou sau reînoiți pe cel vechi de la marea colectură. Câștigul principalului event: 10.000.000 lei. Câștiguri în sumă totală de 240.320.000 de lei. Comenzi din provincie prin mandat poștal sau cu ramburs. Câștigurile se anunță și se plătesc îndată după tragere.
Ziua Culturii Naționale a fost marcată la Constanța prin desfășurarea manifestării culturale „Eminescu și Marea”, organizată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Colegiul Național „Mihai Eminescu” Constanța și Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța. Evenimentul a oferit publicului prilejul de a redescoperi legătura profundă dintre marele geniu al literaturii române, Mihai Eminescu, și spațiul dobrogean, cu precădere relația sa cu marea, atât de prezentă în poezia eminesciană.
În cadrul manifestării au luat cuvântul: dr. Corina-Mihaela Apostoleanu, bibliotecar în cadrul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța, prof. Bianca Virginia Ibadula, directorul Colegiului Național „Mihai Eminescu” Constanța, precum și Gheorghe Stănescu, Paul Romanescu și George Grigore, membri ai Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța; din partea gazdei, a vorbit publicului Cristian Cealera, specialist în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Momentul central al manifestării l-a constituit vernisajul expoziției dedicate universului eminescian, ce aduce în prim-plan cărți poștale, volume de versuri, mărci poștale (timbre) și alte documente din colecțiile membrilor Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța.
Pe tot parcursul manifestării, elevii claselor a IX-a F și a X-a B din cadrul Colegiului Național „Mihai Eminescu” Constanța, sub coordonarea profesoarelor Monica Negricea și Bianca Virginia Ibadula, au oferit publicului momente de recital, prezentând o selecție de poezii eminesciene în interpretarea Alexandrei Ioana Radu și a Antoniei Patricia Nicolăescu (clasa a X-a B), precum și a lui Luca Cristian Voinea și Diana Sofia Turmac (clasa a IX-a F). Totodată, membrii colectivului de redacție – Ioana Neamțu, Miruna Cehan și Teodor Stănia – au prezentat revista colegiului, „Convorbiri liceale”.
Evenimentul a inclus, de asemenea, lansarea celui mai recent număr (144) al revistei „Magazin de Filatelie, Cartofilie și Numismatică”, editată de Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța.
Publicul poate vizita expoziția „Eminescu și Marea”, la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei numărul 7, până pe 15 februarie 2026.
Astăzi, 15 ianuarie, celebrăm Ziua Culturii Naționale și nașterea marelui nostru poet Mihai Eminescu. În urmă cu un veac nu exista însă oficial această sărbătoare, dar în anii ’30 aveau să se facă, la Constanța, pași uriași în ceea ce privește comemorarea Luceafărului poeziei, eforturi și acțiuni despre care vom scrie de mai multe ori în acest an (de exemplu, pe 15 august 1934 bustul său a fost inaugurat lângă Farul Genovez, în prezența Regelui Carol al II-lea și a principelui Mihai). Constănțenii l-au iubit întotdeauna pe Eminescu și și-au amintit cu drag de sejurul pe care acesta l-a petrecut în iunie 1882 la Kiustenge, la Hotel D’Anglettere. Așadar, astăzi nu vom mai vorbi despre marele poet, ci despre cultură, căci nu se cade a prezenta un episod dintr-un alt domeniu, cel puțin nu astăzi.
Într-un număr al ziarului „Dacia” aflăm că, pe 15 ianuarie 1930, pe strada Traian, la Hotelul High Life, s-a deschis o inedită expoziție de caricatură, sub semnătura unui tânăr avocat pe nume Bonifaciu I. Roman. Aflăm din gazetă următoarele: “Sunt expuse acolo figuri constănțene atât de bine prinse și cu atât humor redate încât nu știi ce să admiri mai mult, talentul desenatorului sau puterea lui de psiholog. Fiecare caricatură este capo d’operă și din prima zi de expoziție publicul care a vizitat-o a rămas adânc impresionat…”
Urmează apoi prezentarea unor personalități ale orașului, pe care, din nefericire, cu unele excepții, le recunoaștem doar parțial astăzi. Descrierea caricaturilor ne ajută, însă, să ne facem câteva idei despre personajele respective și despre funcțiile sau posturile pe care acestea le ocupau în acel moment:
“Vezi acolo pe Belu plin de decorații, pe Niculică Bărbulescu târând cu aerul său serafic și detașat de dificultățile vieții un cârnat de genți avocățești, tablagiul bătând cu ciocănașele un cod al judecătorilor de pace, Frenkian (n.n. președinte al Camerei de Comerț Constanța) mânând grav și încruntat un automobil tras de o gâscă, Ghețu și Bârzan costumați în ruși dansând pe vine o căzăcească turbată pe când Mureșanu le cântă din armonică, preotul Rădulescu grăbindu-se cu poalele anteriului suflecate mai sus de brâu, Irimescu (n.n. Constantin Irimescu, gazetar și fondator al ziarului) cu barba-n vânt scoțând de sub teasc maldăre din Dacia, Oprescu – primul prezident al tribunalului turtind un delicvent sub “dura lex” și câte altele, de un haz sclipitor și înviorător.“
În aceeași zi de 15 ianuarie 1930, și în aceeași locație, pe pereții sălii mari erau expuse picturi ale artistului Kober, “bine cunoscut publicului constănțean, care expune o serie de pânze de valoare unde coloritul și poezia se îmbină în culori vii și efecte luminoase ce atrag admirația. E cea mai reușită expoziție artistică și desigur, va fi cea mai admirată”.
Este posibil ca autorul picturilor să fie Leonard (Leo) Kober (1876-1932), cunoscut pictor ceh activ în România, emigrat în America în anii ’20 și decedat în septembrie 1932, la New York.
Reclama zilei – Atenție! Atenție! Depozitul de vinuri și băuturi spirtoase Ghe. D Despinaki vă așteaptă pe str. Carol 84 – Rachiuri liquerate – Mentă, Trandafir, Alas Kumel (Kimen), Vișine, Portocală, Mastică, Napoleon și Bitter. Specialități! Chartreuse vărsat cu litru, Rhum Jamaica, Coniac grecesc, Mastică de Hio, Țuică de prune naturală, Spumă de drojdie, Secărică de Moldova, Vin alb de masă, Litru 20 și 16 (1925).
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța continuă, în anul 2026, demersul de valorificare a patrimoniului cultural și arheologic al ținutului istro-pontic prin proiectul muzeal „Exponatul lunii”, dedicat prezentării unor piese deosebite, mai mult sau mai puțin cunoscute, din colecțiile muzeale.
Începând cu luna ianuarie 2026, „Exponatul lunii” este prezentat publicului într-un spațiu special amenajat, în incinta Edificiului Roman cu Mozaic, însoțit de un panou informativ detaliat, oferind vizitatorilor o perspectivă documentată și captivantă asupra piesei alese.
Exponatul lunii ianuarie este un fragment de statuetă feminină din marmură, descoperit în municipiul Constanța, ce poate fi admirat în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2026.
„Afrodita cea modestă”. Statuetă de marmură, sec. II p. Chr., descoperită la Tomis
Lucrările ample de infrastructură desfășurate în perioada 2012–2014 în zona peninsulară a Constanței au prilejuit unul dintre momentele importante ale cercetării arheologice a anticului Tomis. La 11 iulie 2013, pe strada Traian, în apropierea intersecției cu strada Petru Rareș, a fost descoperit un fragment de statuetă feminină din marmură, una dintre descoperirile remarcabile ale acelor ani. Contextul arheologic nu a mai putut fi reconstituit, stratigrafia fiind deranjată până la adâncimea de 2 m, nivel la care a fost identificată piesa. Fragmentul a fost, cel mai probabil, antrenat de construcțiile din epocile ulterioare, de distrugerile de la sfârșitul secolului al VI-lea – începutul secolului al VII-lea p.Chr. sau de intervenții constructive ulterioare.
Statueta, realizată din marmură albă cu cristale mari, este păstrată astăzi doar printr-un fragment din zona centrală a corpului. În forma sa inițială, piesa avea aproape un metru înălțime. Chiar și în starea actuală, se remarcă atenția deosebită acordată detaliilor sculpturale. Pentru a reda forma originală și a integra fragmentele foarte mici recuperate la descoperire, specialiștii muzeului au realizat o reconstituire parțială a drapajului, din gips.
Poziția corpului și modul de purtare a veșmântului indică reprezentarea zeiței Afrodita, divinitate a frumuseții și protectoare a navigatorilor. Sculptura se înscrie în tipuri iconografice extrem de populare în Antichitate, precum „Afrodita născându-se din mare” sau „Afrodita ieșind din baie”. În ambele variante, zeița îmbină eleganța cu un gest de modestie, acoperindu-și parțial trupul. Fragmentul nu permite reconstituirea exactă a poziției brațelor, care, în unele reprezentări, ascund pieptul și zona pubiană.
Veșmântul, lăsat să alunece sub nivelul bazinului, evidențiază linia corpului și gestul delicat prin care zeița își păstrează pudoarea. Postura sugerează sprijinul pe piciorul drept, cu cel stâng ușor retras, iar drapajul dispus simetric – o formulă frecvent întâlnită în reprezentările elenistice, reluate și reinterpretate în epoca romană. Un exemplu ilustrativ este statueta din fosta colecție Ingenheim, păstrată astăzi la Berlin, datată în secolul al II-lea p.Chr.
Realizată din marmură importată, cel mai probabil din Insula Thassos, statueta de la Tomis ar fi putut fi lucrată într-un atelier local sau adusă din alte centre artistice importante ale lumii antice. Descoperiri similare, atât la Tomis, cât și în alte așezări din zona Dunării de Jos, atestă circulația intensă a obiectelor de artă în această regiune.
Chiar și fragmentară, „Afrodita cea modestă”, care a decorat cândva o locuință sau o grădină din Tomis, rămâne o mărturie elegantă a gustului artistic antic și a modului în care lumea romană a integrat modele culturale și mitologice din întregul spațiu mediteranean.
“The Modest Aphrodite”
Marble statuette discovered at Tomis, dating from the 2nd century AD.
The extensive infrastructure works carried out between 2012 and 2014 in the peninsula area of Constanța provided an important opportunity for archaeological research into ancient Tomis. On July 11, 2013, on Traian Street, near its intersection with Petru Rareș Street, a fragment of a female marble statuette was discovered, one of the most remarkable finds of those years. The archaeological context could no longer be reconstructed, as the stratigraphy had been disturbed down to a depth of 2 m, the level at which the piece was found. The fragment was most likely displaced by later construction activities, by the destruction events at the end of the 6th century – beginning of the 7th century AD, or by subsequent interventions.
The statuette, carved from coarse grained white marble, is today preserved only as a fragment of the central part of the body. In its original form, the piece was almost one meter tall. Even in its current condition, the careful attention paid to sculptural detail is evident. In order to suggest the original appearance and to integrate the very small fragments recovered during excavation, museum specialists carried out a partial reconstruction of the drapery in plaster.
The position of the body and the manner in which the garment is worn indicate that the figure represents the goddess Aphrodite, a divinity of beauty and protector of sailors. The sculpture belongs to iconographic types that were extremely popular in Antiquity, such as ‘Aphrodite rising from the sea’ or ‘Aphrodite emerging from the bath’. In both variants, the goddess combines elegance with a gesture of modesty, partially covering her body. The fragment does not allow for an exact reconstruction of the position of the arms, which in some representations conceal the chest and the pubic area.
The garment, slipping below the level of the hips, emphasizes the line of the body and the delicate gesture through which the goddess preserves her modesty. The posture suggests that the weight rested on the right leg, with the left slightly drawn back, and the drapery arranged symmetrically, a formula frequently encountered in Hellenistic representations and later adopted and reinterpreted in Roman art. An illustrative example is the statuette from the former Ingenheim Collection, now preserved in Berlin, dated to the 2nd century AD.
Made of imported marble, most likely from the island of Thassos, the Tomis statuette may have been carved in a local workshop or brought from other major artistic centers of the ancient world. Similar discoveries from Tomis and other settlements in the Lower Danube region demonstrate the intense circulation of works of art in this area.
Even in its fragmentary state, “The Modest Aphrodite,” which once decorated a house or a garden in ancient Tomis, remains an elegant testimony to ancient artistic taste and to the way the Roman world integrated cultural and mythological models from across the Mediterranean.
Cristina-Georgeta ALEXANDRESCU
(Institutul de Arheologie ,,Vasile Pârvan˝ București)
Octavian MITROI
(Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța)
Bibliografie/ Bibliography:
A. Delivorrias, s. v. Aphrodite, LIMC II (1984), p. 2-151.
W. Neumer-Pfau, Studien zur Ikonographie und gesellschaftlichen Funktion hellenistischer Aphrodite-Statuen (1982).
E. Schmidt, s. v. Venus, LIMC VIII Suppl. (1997), p. 192-230.
D.Grassinger, in: D. Grassinger, T.de Oliveira Pinto, A. Scholl (ed.), Die Rückkehr der Götter. Berlins verborgener Olymp. Ausstellungskatalog Antikensammlung Staatliche Museen zu Berlin, Regensburg, 2008, p. 184-185.
Ilustrația:
Fig. 1: Statueta de la Tomis, imagine după restaurare (C.-G. Alexandrescu)
Fig. 2: Statueta de la Tomis, imagine înainte de restaurare (O. Mitroi)
Fig. 3: Statueta de la Staatliche Museen, Antikensammlung Berlin, Berlin, inv. Sk20 (după Grassinger 2008, p. 185).
Când te plimbi astăzi pe Bulevardul Elisabeta, nu poți să nu te oprești preț de o clipă pentru a admira clădirea Muzeului de Sculptură „Ion Jalea”, instituție ce adăpostește lucrări deosebite ale marelui artist dobrogean și care funcționează în această locație din anul 1968. Din păcate, este mai puțin cunoscut faptul că edificiul poartă și numele de Casa Pariano, după o importantă personalitate a orașului de la începutul secolului XX.
Politician de marcă și prefect al orașului, Constantin Pariano (1846-1930) a fost și un mare latifundiar, un vizionar care a fost numit, pentru acțiunile sale, patriarhul agriculturii moderne dobrogene. Pe 14 ianuarie 1930, Constanța se afla în doliu și îl conducea pe ultimul său drum. La înmormântare au participat câteva mii de oameni. A fost un impresionant cortegiu: sicriul a fost dus de funcționarii Prefecturii până la Catedrala Episcopală, unde a avut loc serviciul divin, după care s-a mers la cimitir. Au participat înalte oficialități ai județului, reprezentanți ai principalelor instituții locale, dar și simpli locuitori. Din partea Senatului României a luat cuvântul Ioan N. Roman, fost primar și bun prieten al defunctului. Împreună, în trecut, cei doi luptaseră pentru drepturile politice și civile ale dobrogenilor, care până în 1909 avuseseră un regim special, excepțional și discriminatoriu față de românii din restul țării.
Grec de origine, Pariano s-a născut la Comișani, Dâmbovița, și a învățat meserie pe moșiile deținute de familia sa în Vlașca. În 1893 s-a stabilit în Dobrogea, la Hasancea (astăzi Valu lui Traian), unde deținea o moșie de 2.000 de hectare, o celebră herghelie de cai, turme de vite și peste 11.000 de oi. S-a remarcat ca un pionier în agricultură și zootehnie, implementând concepții moderne și folosind utilaje agricole pe măsură. A introdus rase noi de ovine și a adus inovații în exploatarea pământului, strategii ulterior preluate și de alți agricultori.
Ca politician, a făcut parte din comisia de încetățenire care a acordat acest drept unui număr de peste 21.000 de locuitori ai orașului. A deținut funcția de prefect al județului Constanța în anii 1904-1905, 1911-1912 și 1921-1922, precum și pe cea de senator. A scris două lucrări importante: Dobrogea și dobrogenii and Din suferințele administrative ale dobrogenilor și a publicat numeroase articole în ziarele locale precum Constanța, Farul sau Dacia.
Casa Pariano, în care funcționează în prezent Muzeul „Ion Jalea”, a fost construită între anii 1913 și 1920 de către cunoscutul arhitect Victor G. Stephănescu, cel care a realizat numeroase edificii emblematice din orașul nostru. Dintre acestea, amintim trei: Palatul Comunal (actualul Muzeu de Istorie Națională și Arheologie Constanța din Piața Ovidiu nr.12), Marea Moschee Carol I (în colaborare cu Gogu Constantinescu) și Cazinoul Mamaia.
Iubit și respectat de către cei care l-au cunoscut, Pariano rămâne una dintre personalitățile marcante ale județului și ale urbei.
Reclama zilei – Vizitați nou atelier de mode și croitorie de dame La Principesa Elena, Str. Ștefan Mihăileanu no.38, trecut sub conducerea d-nei Constanța Constantinidi. Serviciu conștiincios și mai eftin ca oriunde. Vizitați și vă veți convinge (1925).
Please find attached the results of the INTERVIEW TEST held on Tuesday, January 13, 2026, within the competitions organized by the Museum of National History and Archaeology Constanța, in PDF format:
Ziua Culturii Naționale, celebrată anual pe 15 ianuarie, reprezintă un moment de reafirmare a valorilor culturale și de conștientizare a importanței conservării și promovării patrimoniului nostru național. Cu acest prilej, The Museum of National History and Archaeology Constanta invită publicul să celebreze această zi dedicată identității și expresiei culturale românești prin vizitarea spațiilor muzeale din județul Constanța.
Joi, 15 ianuarie 2026, accesul în toate punctele muzeale ale instituției va fi gratuit.
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Colegiul Național „Mihai Eminescu” Constanța și Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța, are deosebita plăcere de a invita publicul la manifestarea culturală „Eminescu și marea”.
Evenimentul va avea loc joi, 15 ianuarie 2026, începând cu ora 14:00, la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei numărul 7, municipiul Constanța.
Ziua Culturii Naționale, celebrată anual pe 15 ianuarie, marchează ziua de naștere a geniului literaturii române, Mihai Eminescu (1850 – 1889), dar reprezintă și un prilej de reflecție asupra rolului definitoriu pe care îl are cultura în spațiul național. Marea a fost unul dintre elementele centrale ale liricii eminesciene, fiind ecoul unei lumi interioare profunde, în care metafizica, mitologia, filosofia și istoria s-au împletit armonios. Relația poetului cu țărmul pontic și „coama de spume și vânt” ce i-au insuflat „efectul unei nemărginiri pururea mișcate”, după cum o mărturisea chiar el, este evocată cu adâncă reverență și prezentată publicului printr-o expoziție dedicată universului eminescian. Aceasta reunește litografii, cărți poștale, volume de versuri, mărci poștale/timbre și alte documente din colecțiile membrilor Asociației Filateliștilor „Tomis” – Paul Romanescu, Gheorghe Stănescu și George Grigore – , propunându-și să surprindă esența legăturii profunde dintre Mihai Eminescu și Mare.
Invitați speciali la manifestarea culturală vor fi dr. Corina Mihaela Apostoleanu, prof. Bianca Virginia Ibadula și Paul Romanescu, gazda evenimentului fiind dr. Delia Roxana Cornea, managerul muzeului.
Publicul va avea ocazia să asiste și la un frumos moment artistic, susținut de către elevii claselor a IX-a F și a X-a B, din cadrul Colegiului Național „Mihai Eminescu” Constanța, sub coordonarea profesoarelor Monica Negricea și Bianca Virginia Ibadula. În acest cadru, vor recita o selecție de poezii din lirica eminesciană Alexandra Ioana Radu și Antonia Patricia Nicolăescu (clasa a X-a B), precum și Luca Cristian Voinea și Diana Sofia Turmac (clasa a IX-a F). La rândul lor, membrii colectivului de redacție Ioana Neamțu, Miruna Cehan și Teodor Stănia vor prezenta revista Colegiului, „Convorbiri liceale”.
Agenda evenimentului mai include și lansarea celui mai recent număr (144) al revistei „Magazin de Filatelie, Cartofilie și Numismatică”, editată de Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța.
Expoziția poate fi vizitată în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2026, la sediul administrativ al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
În acest calendar al Constanței de altădată încercăm să prezentăm cât mai multe evenimente, din diverse domenii de activitate, precum și personalități marcante ale orașului. Poate din acest motiv am evitat să punctăm în fiecare zi fapte penale, de drept comun, deși acestea umpleau, și atunci, paginile ziarelor. Ne place sau nu, incidente, accidente și tragedii se petreceau și atunci, așa că, uneori, vom reda și astfel de realități ale vremii, sub titlul D’ale urbei.
Astfel, în seara de 13 ianuarie 1936, o sângeroasă încăierare s-a produs între două tabere din portul Constanța. Din ziarul „Dobrogea Jună” (numărul apărut o zi mai târziu) aflăm ce s-a întâmplat:
“La orele șapte seara se aflau chefuind în cârciuma Grivița din strada Ștefan cel Mare mai mulți muncitori din port împreună cu vătaful Fănică Portofel. Când cheful era în toi au intrat în cârciumă 30 de muncitori cari au voit să ocupe mesele rămase libere. Cum cei sosiți făceau parte din altă tabără muncitorească s-au luat imediat la ceartă, care a degenerat într-o încăerare sângeroasă. În timpul încăerării muncitorii au scos cuțitele și revolverele, făcând uz de ele. Au fost răniți grav mai mulți muuncitori din ambele tabere iar geamurile și ușile localului au fost făcute țăndări. Poliția fiind înștiințată s-a transportat imediat la fața locului dl. comisar Zahiv, șeful poliției judiciare, împreună cu un mare număr de agenți și gardieni, cari au operat peste 30 de arestări.”
Astfel de incidente, mai mult sau mai puțin grave, între grupuri de muncitori din port, nu erau o raritate în perioada interbelică. Însă răfuiala din 13 ianuarie 1936 s-a evidențiat negativ prin numărul mare de protagoniști și prin modul violent în care s-a desfășurat. Nu știm dacă cineva și-a pierdut viața în urma rănilor, însă cu siguranță principalii vinovați au fost deferiți instanței de judecată și pedepsiți pe măsură.
O explicație a conflictelor între muncitori ar putea fi aceea că, uneori, firmele din port angajau mână de lucru nouă și mai ieftină, evitând să apeleze la lucrătorii vechi, conștienți de drepturile ce li se cuveneau. Astfel de cazuri au fost frecvente în perioada interbelică. Spre exemplu, tot într-o zi de 13 ianuarie dar cu 11 ani în urmă, în 1925, ziarul „Dacia” scria că Ministerul Muncii a demarat o anchetă în port. Se consemnează: “o reclamație adresată de către sindicatul muncitoresc arată că, contrar legii, în rândurile muncitorilor din port s-au strecurat o mulțime de indivizi de altă meserie, cari prin concurența ce o fac, pun pe adevărații muncitori din port, în imposibilitatea de a-și câștiga existența“. Știm că în acest caz din 1925 ancheta a fost demarată dar, din păcate, nu am reușit să aflăm (încă) rezultatele sale. Portul, plămânul orașului și al României Mari, aducea venituri deosebite, dar și probleme de tot felul, de la conflicte muncitorești la infracțiuni grave, precum contrabandă, trafic și alte fapte penale. Dar despre toate acestea vom vorbi, la momentul potrivit, în alte episoade…
Reclama zilei – La farmacia Ioan Berberianu din Constanța se găsesc de vânzare Aparate de dezinfectare prin formol cu prețurile aproape de ale fabricei. Ape minerale streine și indigene din 1898 – Apă de Breaza, Bourboule, Căciulata Ems, Evian, Guber Quelle, Huniady Ianoș, Karlsbad, Slănic, Oreza, Vals Vichy Grande, Gritie, etc plus un mare depozit de specialități streine și indigene (1899).
