Descoperiți rezultatele pentru ocuparea mai multor posturi vacante unice descrise în documentele de mai jos, în format .PDF:

Găsiți mai jos Regulamentul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante ale personalului de cercetare – dezvoltare și inovare din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în format PDF:

Descoperiți mai jos documente privind interviul și rezultatele finale pentru șef secție Muzeografie cât și pentru șef secție Cercetare, în format .PDF:

            În colecția arheologică a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a fost identificată o piesă de bronz descoperită la Edificiul Roman cu Mozaic, interpretată ca agățătoare de candelă/lampă, datată în epoca romano-bizantină (sec. V-VI d. Hr). Obiectul făcea parte dintr-un ansamblu de iluminat menit să susțină o candelă/lampă suspendată prin intermediul unor lanțuri metalice (Fig. 1). Descoperirea are o valoare aparte, deoarece ilustrează atât preocuparea comunităților urbane pentru confortul domestic, cât și rolul luminii în spațiile publice și religioase.

        Astfel de agățători nu sunt unice pentru Tomis: piese similare au fost găsite la Halmyris, (L)Ibida, Capidava, Ulmetum și Tropaeum Traiani, confirmând răspândirea lor în întreaga provincie a Scythiei (Fig. 2). Realizate predominant din bronz turnat, ele combinau robustețea materialului cu posibilitatea de a fi modelate în forme variate, de la cele strict funcționale până la variante cu detalii decorative. Bronzul asigura rezistența în timp și stabilitatea necesară pentru a susține lămpile, dar și un aspect vizual plăcut, potrivit atât mediilor domestice, cât și celor sacre (Fig. 3).

      În contextul Tomisului, centru urban activ în secolele IV–VI d.Hr., piesa reflectă integrarea în modelele culturale ale Imperiului Bizantin, unde candela depășea funcția utilitară și devenea și un simbol al sacralității (Fig. 4). Agățătoarea de candelă de la Tomis, deși discretă ca dimensiuni (37 cm), completează imaginea vieții materiale a locuitorilor și ne oferă o privire concretă asupra modului în care era organizat iluminatul artificial într-un oraș de la marginea imperiului.

𝐈𝐥𝐥𝐮𝐦𝐢𝐧𝐚𝐭𝐢𝐧𝐠 𝐭𝐡𝐞 𝐩𝐚𝐬𝐭: 𝐚 𝐛𝐫𝐨𝐧𝐳 𝐬𝐮𝐬𝐩𝐞𝐧𝐝𝐞𝐝 𝐥𝐢𝐠𝐡𝐭 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐨𝐯𝐞𝐫𝐞𝐝 𝐚𝐭 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬

        In the archaeological collection of the National History and Archaeology Museum, Constanța, a bronze piece discovered at the Roman Edifice with Mosaic has been identified and interpreted as a lamp/candle hanger, dated to the Roman-Byzantine period. The object was part of a lighting system designed to support a suspended lamp or candle through metal chains (Fig. 1). This discovery holds particular value as it illustrates both the concern of urban communities for domestic comfort and the role of light in public and religious spaces.

       Such hangers are not unique to Tomis: similar pieces have been found at Halmyris, (L)Ibida, Capidava, Ulmetum, and Tropaeum Traiani, confirming their spread throughout the province of Scythia (Fig. 2). Made predominantly of cast bronze, they combined the sturdiness of the material with the possibility of being shaped into varied forms, from strictly functional to versions with decorative details. Bronze ensured durability and the necessary stability to support lamps, while also providing a pleasing visual aspect suitable for both domestic and sacred contexts (Fig. 3).

       In the context of Tomis, an active urban center in the 4th–6th centuries AD, the piece reflects integration into the cultural models of the Byzantine Empire, where the lamp went beyond its utilitarian role and became a symbol of sacredness (Fig. 4). The candle hanger from Tomis, though modest in size (37 cm), enriches our understanding of the material life of its inhabitants and offers a concrete glimpse into the organization of artificial lighting in a city at the edge of the empire.

      We invite you to discover this remarkable object and its fascinating story in the virtual exhibition during September 2025.

Bibliografie:

Petcu, R., Nuţu, G., Nastasi, I. 2014, Suspending light devices from Scythia Minor, SAA 20, 353-368.

Curatori:

Ingrid Petcu-Levei, Arheolog

Radu Petcu, Cercetător științific

Descoperiți mai jos informațiile despre candidatul admis în cadrul concursului CS II, în format .PDF:

Descoperiți mai jos procesele verbale în format .PDF:

The Museum of National History and Archaeology Constanta a participat, la invitația Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul, la organizarea manifestării „Moștenirea culturală otomană în Dobrogea – edificii de cult islamic”, care a avut loc, în data de 22 august 2025, la prestigioasa Universitate de Arte Frumoase „Mimar Sinan” din Istanbul.

Evenimentul cultural a fost unul amplu, reprezentanții MINA Constanța fiind onorați de prezența unui public numeros și interesat de tematica manifestării științifice. Activitatea a fost deschisă de domnul prof. dr. Burçin Cem Arabacıoğlu, prorector al universității gazdă, și de domnul dr. Dragoș Tiberiu Niță, director al ICR Istanbul. Totodată, doamna dr. Delia-Roxana Cornea, manager MINA Constanța, a adresat un cuvânt de mulțumire și a prezentat informații cu privire la tematica evenimentului.

În cadrul manifestării științifice „Moștenirea culturală otomană în Dobrogea – edificii de cult islamic”, au fost susținute două prelegeri științifice: dr. Delia-Roxana Cornea, drd. Andreea Andrei, „Sistemul educațional musulman în Dobrogea după 1878”, dr. Aurel-Constantin Mototolea, „Elemente de lexic turco-otoman în vorbirea română curentă”. Ulterior, publicul prezent a asistat la prezentarea a două volume, la care și-au adus contribuțiile reputați specialiști în domeniu: „Turkish Cultural Legacy in the Balkans. From Empire to the Republic of Türkiye”, editori Delia-Roxana Cornea, Metin Omer, Emanuel Plopeanu, Editura Mega, 2024 și „Dobrogea otomană în documente (1420-1878)”, autori Claudiu-Victor Turcitu și Aurel-Constantin Mototolea, Editura Herlo Verlag UG, 2023.

O altă componentă deosebit de importantă a manifestării a fost reprezentată de vernisajul expoziției foto-documentare intitulate „Edificii de cult  islamic din Dobrogea”, în cadrul căreia au fost prezentate cele mai reprezentative moschei și geamii, atât din mediul urban, cât și din cel rural, din cele două județe, Constanța și Tulcea. Tematica expoziției și subiectele abordate în prelegerile științifice reprezintă trei dintre componentele definitorii ale moștenirii culturale ale unui popor și anume, edificiile de cult, învățământul și lexicul.

Expoziția rămâne deschisă până pe data de 30 septembrie 2025 și poate fi vizitată, gratuit, luni-vineri, între orele 10.00-16.00, la sediul ICR Istanbul, Conacul Musurus Pașa (Sıraselviler Caddesi no. 21, Taksim, Beyoğlu, 34433, İstanbul, Turcia).

În luna august, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) a oferit publicului constănțean și turiștilor o experiență culturală de excepție, prin organizarea mai multor tururi ghidate gratuite în zona peninsulară a orașului. Proiectul, intitulat sugestiv „Amintiri din ziua aceea – În august, la Constanța, în urmă cu 100 de ani”, a atras numeroși participanți dornici să descopere orașul așa cum era în vara anului 1925.

Punctul de întâlnire a fost simbolic – statuia Lupoaicei (Lupa Capitolina), iar traseele au inclus opriri la cele mai importante repere istorice și arhitecturale din vechea zonă a orașului. Sub îndrumarea specialistului muzeului, dr. Cristian Cealera, participanții au fost purtați prin atmosfera urbană de odinioară, redescoperind hotelurile, restaurantele, cafenelele celebre și obiceiurile estivale ale Constanței interbelice.

Un element distinctiv al tururilor a fost personalizarea fiecărei plimbări cu știri reale din ziua corespondentă din urmă cu un secol. Imaginile rare din arhive, articolele din ziarele vremii, relatările documentare și anecdotele captivante au reușit să recreeze, într-un mod accesibil și viu, o filă autentică din istoria locală.

Tururile au fost prilej de a afla mai multe despre moda vremii, stilul „à la garçonne”, inspirat din Paris, fiind răspândit printre doamnele din elita aristocratică. Pe străzile de atunci, erau purtate cu eleganță pălării de fetru, rochii cu croială dreaptă, completate de nelipsitele umbrele și evantaie. Capodopere ale parfumeriei mondiale – Chanel No. 5, Mitsouko și Shalimar de la Guerlain– au marcat profund perioada interbelică, atât prin rafinamentul aromelor, cât și prin poveștile romantice care le însoțeau, fiind printre preferințele doamnelor întâlnite în Constanța. Muzica ocupa un loc central în viața socială a vremii, iar în cafenele și restaurante răsunau diverse acorduri – de la muzică populară și fanfară militară, la romanțe, șansonete sau jazz.

Participanții au aflat și detalii despre trenurile care aduceau turiști la malul mării, dar și despre presa locală interbelică, cu publicații precum „Dacia”, „Marea Neagră” și „Dobrogea Jună”, care ofereau un conținut divers, de la știri politice, culturale și sociale, reclame publicitare și până la relatări senzaționale despre crime, furturi sau escrocherii.

Publicul a răspuns cu entuziasm și curiozitate, iar inițiativa MINAC a fost apreciată ca un model relevant de valorificare culturală a patrimoniului imaterial și urban. Proiectul a reușit să construiască o punte între trecut și prezent, aducând comunității o Constanță uitată, dar cu adevărat fascinantă.

Anunț privind rezultatele probelor evaluare dosar și interviu la concursul pentru ocuparea funcției contractuale de execuție vacantă, perioadă nedeterminată, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologice Constanța, organizat pe 18.08.2025, începând cu ora 10:00 […] Descoperiți mai jos anunțul în format .PDF:

Foaierul Delfinariului din municipiul Constanța a fost joi, 14 august 2025, gazda vernisajului expoziției aniversare „70 de Ani de Scafandrerie Autonomă în România (1955–2025)”, un proiect realizat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, Muzeul Național al Marinei Române și colaboratorii particulari, în frunte cu Florin Chriac.

Inedita expoziție marchează șapte decenii de activitate subacvatică autonomă în România și aduce în fața publicului vizitator istoria scafandreriei române, evoluția arheologiei subacvatice, dar și poveștile primilor pasionați din domeniu, printre care se impune să fie menționați comandorul Constantin Scarlat, regizorul Sergiu Nicolaescu, operator imagine Ramiro Angelescu și inginerul electronist Andrei Ionescu. O secțiune aparte este dedicată realizărilor pionierelor scafandreriei feminine române, Gabriela Olaru, Luiza Ștefănescu, Mariana Opreanu and Luminița Camburu.

Poveștile de viață ale celor care au făcut istorie în domeniul scafandreriei sunt reliefate și completate de aproximativ 100 de exponate: echipamente de scufundare originale, dintre care menționăm costume, măști, detentoare, batimetre, harpoane pentru pescuit subacvatic, aparate foto. Alături de acestea, vizitatorii pot studia fotografii de arhivă și documente, multe dintre ele prezentate pentru prima dată publicului larg.

„Este o mare bucurie pentru noi că am reușit să realizăm această expoziție, care reunește participarea mai multor instituții de pe plan cultural-educativ din Constanța, dar și colaborarea mai multor prieteni ai instituției noastre. Puțini știu că în anii 1968 – 1969 s-a pus problema inițierii primelor cercetări arheologice subacvatice în România. Dintr-un document realizat de Vasile Canarache, primul director al muzeului, la 10 septembrie 1969, aflăm că propunea «valorificarea muzeistică a bogăției subacvatice de pe litoralul românesc al Mării Negre». Acesta își dorea foarte mult să se realizeze o colaborare între Muzeul de Arheologie al Dobrogei, Acvariu și Secția Căi Navigabile din cadrul NAVROM Constanța, pentru «semnalarea fragmentelor de factură arhitectonică, de marmură sau calcar, de către scafandrii autonomi, în porțiunea dintre Cazinou și digul modern».

Expoziția, pe care o vernisăm astăzi și care va rămâne deschisă publicului pentru aproape trei luni, este inedită, căci aduce în atenția vizitatorilor nu doar arheologia subacvatică, ci și istoria scafandreriei civile. Mulți dintre cei care au fost implicați, de-a lungul timpului, în a pune bazele acestui domeniu și în dezvoltarea lui, și îi menționez aici pe comandor Constantin Scarlat și pe regizorul Sergiu Nicolaescu, o făceau din pasiune. Noi aducem în atenția publicului poveștile acestor oamenii, unii dintre ei chiar urmăriți de Securitate, alții având povești interesante, cum ar fi primele femei scafandru”, a declarat dr. Delia Roxana Cornea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

„Când a venit Florin Chiriac, un prieten al Muzeului Național al Marinei Române, cu propunerea realizării acestei expoziții, ne-am bucurat foarte tare. E drept, instituția noastră este închisă în prezent, pentru reabilitare, dar acest fapt nu ne-a oprit. Am discutat cu partenerii noștri culturali, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, fără de care nu s-ar fi realizat expoziția, și ne bucurăm că s-a găsit această variantă”, a afirmat Andreea Maria Croitoru, șef Secție Istoria Marinei din cadrul Muzeului Național al Marinei Române.

Prezent la vernisaj, cercetătorul Silviu Moldovan, directorul Direcției Cercetare, Expoziții și Publicații din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, a făcut referire la informațiile care se regăsesc în documentele Securității cu privire la „părintele” scafandreriei române, Constantin Scarlat.

„Este foarte interesant ceea ce am descoperit, căci în documentele studiate se arată greutățile și entuziasmul pe care le avea Constantin Scarlat. A fost anchetat de Securitate, căci a existat o suspiciune de spionaj, dar până la urmă s-a dovedit că era neîntemeiată. Dar cu ajutorul acestor documente aflăm mai multe despre preocupările lui, despre pasiunea pe care o manifesta, inclusiv despre faptul că își cheltuia aproape 50% din soldă pe echipamente. De altfel, costumul de scafandru este, la un moment dat, personaj central al dosarului, ridicându-se problema de unde a fost achiziționat”, a afirmat Silviu Moldovan.

Producătorul tv Florin Chiriac, pasionat de scafandrerie și, de altfel, cel care a luat inițiativa realizării expoziției, a ținut să sublinieze că prin eforturile depuse de colaboratorii săi, în prezent există exponate strânse „cât pentru a deschide un muzeu”.

„Până în momentul de față nu s-a mai realizat o expoziție de asemenea amploare despre scafandrii români. Sunt foarte multe materiale, se lucrează din 1955, de atunci începe scufundarea autonomă de tip Cousteau-Gagnan, cu aparate cu aer comprimat. Acest sistem exista din 1949, dar în România a ajuns în 1955, la Studiourile Buftea, unde a fost adus la inițiativa lui Sergiu Nicolaescu. De altfel, toate aceste informații le pot afla vizitatorii în cadrul expoziției. Țin să mulțumesc Consiliului Județean Constanța, Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeului Național al Marinei Române, cât și Complexului Muzeal de Științe ale Naturii, fără sprijinul cărora nu ne-am fi aflat aici”, a precizat Florin Chiriac.

La vernisaj au fost prezenți, de asemenea, Dan Scarlat, fiul legendarului Constantin Scarlat, Robert Angelescu, fiul lui Ramiro Angelescu, un alt temerar consacrat în domeniu, și Răzvan Spiridon, pasionați scafandri brevetați.

 Expoziția se bucură și de sprijinul unor parteneri și sponsori din mediul privat, respectiv: Constanța Port Bussines Association, Liga Navală Română, Lida Print, Black Sea Diving School, Red Crane Aquarium și Center for Life România.

Publicul interesat poate vizita expoziția în foaierul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța până pe 14 noiembrie 2025, accesul fiind inclus în prețul de bază al Delfinarului.