The Museum of National History and Archaeology Constanța, in partnership with the Center for Studies of Black Sea Civilizations, the Faculty of History and Political Sciences of the "Ovidius" University of Constanța and with the support of the Constanța County Council, organizes the 58th edition of the "Pontica" International Scientific Session, with the theme: "History and Archaeology in the West-Pontic Space", between September 25–27, 2025.

The event, with a long tradition in the scientific landscape, brings together renowned researchers and specialists from the country and abroad. Representatives of prestigious university centers, museums and research institutions from Bucharest, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Alba Iulia, Brașov have announced their participation, along with guests from the European scientific world from Austria, Slovenia, Serbia, Bulgaria, Hungary, Spain, Germany, Italy and the Republic of Moldova.

The official opening of the session will take place on Thursday, September 25, 2025, at 10:00 AM, in the Senate Hall (1st floor, building A), "Ovidius" University Campus, Constanța.

In the opening speech will be given by:

– Delia Roxana Cornea, manager of the Museum of National History and Archaeology, Constanta  

– Florin Mitroi– the president of the Constanța County Council; 

– Dan Marcel Iliescu, the rector of the "Ovidius" University of Constanta 

– Radu Băjenaru, director of the "Vasile Pârvan" Institute of Archaeology in Bucharest 

– Dávid Bartus, Dean of the Faculty of Humanities, Eötvös Loránd University, Budapest 

– Dan Aparaschivei, president of the National Commission of Archaeology 

– Valentina Voinea, scientific secretary MINAC

The scientific event will feature the launch of recently published volumes under the aegis of the Museum of National History and Archaeology Constanța, respectively Analele Dobrogei Journal, seria a treia, nr. VII/2025, volum „Edificiul cu mozaic din Tomis în context urbanistic și portuar”, autor Irina Sodoleanu, precum și lucrare „Prezențe grecești în mediul autohton din Dobrogea (secolele (VII) VI – I a.Chr.)”, semnată de Livia Buzoianu, Traian Cliante și Maria Bolocan. De asemenea, vor fi prezentate și alte volum editate de MINA Constanța în cursul acestui an, în cadrul unui bilanț editorial susținut de manager dr. Delia Roxana Cornea.

Totodată, participații vor putea admira trei expoziții foto-documentare, prezentate în spațiile Universității „Ovidius” Constanța din Campus, corpul A: „Patrimoniul natural și cultural al Dobrogei”, „Podul de la Cernavodă – 130 de ani de la inaugurare” and „Restaurarea ilustrată”, ediția a IV-a.

Comunicările științifice vor fi susținute pe zilele lor de 25 și 26 septembrie 2025, fiind organizate în cadrul mai multor secțiuni tematice: Preistorie, Epocă Greco-Romană, Medievală, Numismatică, Modernă – Contemporană, și pe paneluri de specialitate, dedicate unor subiecte de actualitate din cercetarea istorică. De asemenea, vineri, 26 septembrie 2025, va avea loc o masă rotundă cu tema: „Anhel Saligny (1854–1925) și Dobrogea”, în contextul comemorării a 100 de ani de încetare a vieții a celebrului inginer și marcării a 130 de ani de la inaugurarea podului de la Cernavodă. Manifestarea se va încheia sâmbătă, 27 septembrie 2025, cu o excursie de documentare la Centrul Hamangia din cadrul Muzeului „Axiopolis” Cernavodă, redeschis circuitului de vizitare a finalului anului trecut.

Sesiunea Științifică Internațională „Pontica”, ediția 58, reconfirmă statutul Constanței ca important centru de cercetare și dezbatere științifică în domeniile istoriei și arheologiei și oferă un cadru relevant pentru schimbul de idei, evidențiind locul acestui eveniment în sfera preocupărilor țărilor științifice ale cercetătorilor, arheologilor și conservatorilor străinilor, arheologilor, muzeatorilor și conservatorilor.

Mai jos găsiți atașată broșura Sesiunii Științifice Internaționale „Pontica”, ediția a 58-a, în care se regăsesc programul și rezumatele comunicărilor științifice:

Descoperiți rezultatele probei scrise susținute vineri, 19 septembrie 2025, la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante, în format PDF.:

O expoziție foto-documentară dedicată împlinirii, pe 14 septembrie 2025, a 130 de ani de la inaugurarea Podului de la Cernavodă (Podul Carol I sau Podul Anghel Saligny cum a mai fost numit) a fost organizată, în perioada 12 – 15 septembrie 2025, în incinta Gării Constanța, de către Sucursala Regională CF Constanța și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. 

    Delia-Roxana Cornea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța: „Realizare tehnică impresionantă a epocii, Podul peste Dunăre de la Cernavodă a reprezentat  cu adevărat legătura trainică între Dobrogea și restul țării, devenind în timp un simbol nepieritor al acestui spațiu, așa cum însuși Regele Carol I l-a numit în discursul de la inaugurare: «Geniul omenesc, în care se răsfrâng avântul și progresul puternic al României, a învins toate greutățile, a înlăturat toate piedicile pentru a executa o lucrare trainică și nepieritoare, care trebuie să arate lumii că vrednic este poporul român de frumoasa sa chemare la gurile Dunării și pe pragul Orientului!»”.

    Dorin Maer, directorul SRCF Constanța: „Expoziția foto-documentară aduce în prim-plan importanța acestui simbol național, care a contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea infrastructurii și economiei țării și practic a legat Dobrogea de România. Podul Carol I a reprezentat minunea Europei în urmă cu 130 de ani, când a fost inaugurat, atât datorită faptului că pentru construcția acestuia au fost folosite două elemente inovatoare, respectiv sistemul de grinzi-console și oțelul turnat pentru suprastructură, cât și pentru că la acea vreme, era considerat cel mai lung pod din Europa continentală și al treilea din lume. Astfel, impunătoarea construcție a devenit ulterior o operă de artă inginerească, o capodoperă a Dobrogei secolului al XIX-lea, înscrisă acum în lista monumentelor istorice. Podul a fost folosit timp de aproape un secol până în 1987, când a fost construit un nou pod, alături de cel vechi, care a fost dezafectat.”

Pentru ca cele 15 panouri cu imagini de epocă, mărturii documentare și fotografii actuale ale monumentului expoziția să poată fi vizionate de un public cât mai larg, expoziția va fi itinerată la Gara CFR Cernavodă, sediul SRCF Constanța, dar și la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța din strada Arhiepiscopiei nr. 7.

Descoperiți rezultatele pentru ocuparea mai multor posturi vacante unice descrise în documentele de mai jos, în format .PDF:

Discover the regulations below, in .PDF format:

Descoperiți mai jos documente privind interviul și rezultatele finale pentru șef secție Muzeografie cât și pentru șef secție Cercetare, în format .PDF:

            În colecția arheologică a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a fost identificată o piesă de bronz descoperită la Edificiul Roman cu Mozaic, interpretată ca agățătoare de candelă/lampă, datată în epoca romano-bizantină (sec. V-VI d. Hr). Obiectul făcea parte dintr-un ansamblu de iluminat menit să susțină o candelă/lampă suspendată prin intermediul unor lanțuri metalice (Fig. 1). Descoperirea are o valoare aparte, deoarece ilustrează atât preocuparea comunităților urbane pentru confortul domestic, cât și rolul luminii în spațiile publice și religioase.

        Astfel de agățători nu sunt unice pentru Tomis: piese similare au fost găsite la Halmyris, (L)Ibida, Capidava, Ulmetum și Tropaeum Traiani, confirmând răspândirea lor în întreaga provincie a Scythiei (Fig. 2). Realizate predominant din bronz turnat, ele combinau robustețea materialului cu posibilitatea de a fi modelate în forme variate, de la cele strict funcționale până la variante cu detalii decorative. Bronzul asigura rezistența în timp și stabilitatea necesară pentru a susține lămpile, dar și un aspect vizual plăcut, potrivit atât mediilor domestice, cât și celor sacre (Fig. 3).

      În contextul Tomisului, centru urban activ în secolele IV–VI d.Hr., piesa reflectă integrarea în modelele culturale ale Imperiului Bizantin, unde candela depășea funcția utilitară și devenea și un simbol al sacralității (Fig. 4). Agățătoarea de candelă de la Tomis, deși discretă ca dimensiuni (37 cm), completează imaginea vieții materiale a locuitorilor și ne oferă o privire concretă asupra modului în care era organizat iluminatul artificial într-un oraș de la marginea imperiului.

𝐈𝐥𝐥𝐮𝐦𝐢𝐧𝐚𝐭𝐢𝐧𝐠 𝐭𝐡𝐞 𝐩𝐚𝐬𝐭: 𝐚 𝐛𝐫𝐨𝐧𝐳 𝐬𝐮𝐬𝐩𝐞𝐧𝐝𝐞𝐝 𝐥𝐢𝐠𝐡𝐭 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐨𝐯𝐞𝐫𝐞𝐝 𝐚𝐭 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬

        In the archaeological collection of the National History and Archaeology Museum, Constanța, a bronze piece discovered at the Roman Edifice with Mosaic has been identified and interpreted as a lamp/candle hanger, dated to the Roman-Byzantine period. The object was part of a lighting system designed to support a suspended lamp or candle through metal chains (Fig. 1). This discovery holds particular value as it illustrates both the concern of urban communities for domestic comfort and the role of light in public and religious spaces.

       Such hangers are not unique to Tomis: similar pieces have been found at Halmyris, (L)Ibida, Capidava, Ulmetum, and Tropaeum Traiani, confirming their spread throughout the province of Scythia (Fig. 2). Made predominantly of cast bronze, they combined the sturdiness of the material with the possibility of being shaped into varied forms, from strictly functional to versions with decorative details. Bronze ensured durability and the necessary stability to support lamps, while also providing a pleasing visual aspect suitable for both domestic and sacred contexts (Fig. 3).

       In the context of Tomis, an active urban center in the 4th–6th centuries AD, the piece reflects integration into the cultural models of the Byzantine Empire, where the lamp went beyond its utilitarian role and became a symbol of sacredness (Fig. 4). The candle hanger from Tomis, though modest in size (37 cm), enriches our understanding of the material life of its inhabitants and offers a concrete glimpse into the organization of artificial lighting in a city at the edge of the empire.

      We invite you to discover this remarkable object and its fascinating story in the virtual exhibition during September 2025.

Bibliografie:

Petcu, R., Nuţu, G., Nastasi, I. 2014, Suspending light devices from Scythia Minor, SAA 20, 353-368.

Curatori:

Ingrid Petcu-Levei, Arheolog

Radu Petcu, Cercetător științific

Descoperiți mai jos informațiile despre candidatul admis în cadrul concursului CS II, în format .PDF:

Descoperiți mai jos procesele verbale în format .PDF:

The Museum of National History and Archaeology Constanta a participat, la invitația Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul, la organizarea manifestării „Moștenirea culturală otomană în Dobrogea – edificii de cult islamic”, care a avut loc, în data de 22 august 2025, la prestigioasa Universitate de Arte Frumoase „Mimar Sinan” din Istanbul.

Evenimentul cultural a fost unul amplu, reprezentanții MINA Constanța fiind onorați de prezența unui public numeros și interesat de tematica manifestării științifice. Activitatea a fost deschisă de domnul prof. dr. Burçin Cem Arabacıoğlu, prorector al universității gazdă, și de domnul dr. Dragoș Tiberiu Niță, director al ICR Istanbul. Totodată, doamna dr. Delia-Roxana Cornea, manager MINA Constanța, a adresat un cuvânt de mulțumire și a prezentat informații cu privire la tematica evenimentului.

În cadrul manifestării științifice „Moștenirea culturală otomană în Dobrogea – edificii de cult islamic”, au fost susținute două prelegeri științifice: dr. Delia-Roxana Cornea, drd. Andreea Andrei, „Sistemul educațional musulman în Dobrogea după 1878”, dr. Aurel-Constantin Mototolea, „Elemente de lexic turco-otoman în vorbirea română curentă”. Ulterior, publicul prezent a asistat la prezentarea a două volume, la care și-au adus contribuțiile reputați specialiști în domeniu: „Turkish Cultural Legacy in the Balkans. From Empire to the Republic of Türkiye”, editori Delia-Roxana Cornea, Metin Omer, Emanuel Plopeanu, Editura Mega, 2024 și „Dobrogea otomană în documente (1420-1878)”, autori Claudiu-Victor Turcitu și Aurel-Constantin Mototolea, Editura Herlo Verlag UG, 2023.

O altă componentă deosebit de importantă a manifestării a fost reprezentată de vernisajul expoziției foto-documentare intitulate „Edificii de cult  islamic din Dobrogea”, în cadrul căreia au fost prezentate cele mai reprezentative moschei și geamii, atât din mediul urban, cât și din cel rural, din cele două județe, Constanța și Tulcea. Tematica expoziției și subiectele abordate în prelegerile științifice reprezintă trei dintre componentele definitorii ale moștenirii culturale ale unui popor și anume, edificiile de cult, învățământul și lexicul.

Expoziția rămâne deschisă până pe data de 30 septembrie 2025 și poate fi vizitată, gratuit, luni-vineri, între orele 10.00-16.00, la sediul ICR Istanbul, Conacul Musurus Pașa (Sıraselviler Caddesi no. 21, Taksim, Beyoğlu, 34433, İstanbul, Turcia).