
8 noiembrie. D’ale urbei. O descoperire lugubră: osemintele militarilor francezi și câteva anunțuri inedite
Ziua de 8 noiembrie 1924 este dedicat unei descoperiri arheologice foarte interesante și în același timp, lugubră, fiind de natură să dea fiori constănțenilor de la acea vreme. La această dată, Dacia a publicat un amplu articol referitor la descoperiri arheologice făcute cu o zi înainte. Se lucra intens pe strada DA Sturza (astăzi Revoluției din 22 decembrie 1989) la fundația viitorului Palat Episcopal și cu această ocazie, muncitorii au dezvelt, la o adâncime de 1,5 metri, peste o sută de schelete. Erau rămășițele unor soldați francezi din Războiul Crimeii (1853-1856), decedați de holeră la Constanța (Kiustenge) în vara anului 1854. Militarii au fost identificați ca membrii ai Corpului de Armată de Zuavi cu ajutorul unor petice albastre și al unor părți ale uniformelor din unitatea respectivă. Unul dintre schelete avea pe un deget un inel gravat cu numele Terese, probabil logodnica sau soția defunctului.
Ziarul Dacia îi cita pe bătrânii Constanței, potrivit cărora descoperirea a fost făcută pe locul unui vechi cimitir turcesc. Zuavii nu erau însă musulmani, ci europeni și chiar catolici. Istoria regimentului de zuavi a început odată cu înființarea sa de către Franța. Inițial, până în 1841 soldații au fost berberi algerieni dintr-un trib numit Zwawa (Zoua) de aici și numele unității. Purtau uniforme exotice și erau renumiți pentru curaj și ferocitate. Din 1842, membrii unității au fost însă exclusiv europeni și catolici dar renumele trupei de elită a fost menținut la același standard. În vara anului 1854, sute de militari ai armatei franceze (zuavi sau nu) au murit de holeră în Dobrogea, în timpul războiului ruso-turc ce avea să continue cu bătăliile din Crimeea. Descoperirea lugubră din 1924 este cea mai mare, dar nu a fost prima de acest gen. Rămășițe ale nefericiților soldați francezi au fost descoperite și la finele sec.XIX și mai ales la începutul sec.XX, pe faleza orașului, în fața viitorului Cazino Comunal.
În continuare, prezentăm câteva anunțuri inedite, publicate în ziarul Dacia, pe 8 noiembrie, în anii 20 ai veacului trecut…
„«Prea răspânditul» și «bine informatul» ziar «Dobrogea Jună» a anunțat într-o ediție specială de eri, moartea d-rului G. Bârzănescu. Un grup de amici ai d-lui dr. G. Bârzănescu, s-a prezintat la redacția ziarului nostru rugându-ne să desmințim îndrăzneață informație. D-rul Bârzănescu, care a fost destul de grav bolnav, e foarte adevărat, merge spre însănătoșire și e de prevăzut că în curând va servi colivarilor, multe complimente.” (Dacia, 1923) (Gheorghe Bărzănescu a fost timp de peste două decenii directorul Spitalului Comunal V. Sion din Constanța, iar în 1924 era încă activ profesional. Casa familiei Bărzănescu poate fi admirată și astăzi pe Bulevardul Elisabeta, fiind un monument istoric realizat în stil Art Nouveau)
„Onoratele mele cliente sunt rugate a nu se deplasa la domiciliul meu, pentru diferite comenzi de burtiere, brasiere, sutiene etc, ci a trimite servanta lor cu o scrisoare, pe care o va depune într-o cutie, fixată în poarta de eșire, aceasta pentru motivul că subsemnata lipsesc tot timpul, din cauza prea multor cerințe de comenzi. Imediat după primirea invitației mă voi deplasa la locul unde voi fi invitată, împreună cu toate modelele. Cu perfectă stimă, Cornelia Schuck, Str. Lascar Catargiu No. 10, vis a vis de variette-ul „Britania”. (1926)
„S-a pierdut un câine lup mic, răspunde la numele de Lupi. Aducătorul va primi o bună recompensă. Adresa: Mircea 34 (parter).”(1928)
„Persoana care a găsit la Biserica Episcopală, duminică seara, o mănușe, e rugată mult s-o aducă la redacția ziarului, unde va primi mulțumiri (eventual echivalentul ei în bani, ori cealaltă mănușe)”. (1929)
Reclama zilei – Atențiune! Pentru deplina reușită a cozonacilor, cornurilor, franzelelor, etc, întrebuințați numai Drojdia Comprimată din Fabrica Frații Neumann, Arad, care este recunoscută ca cea mai sigură în lucrare. 18 lei pachetul. En-detail. Depozit permanent la Constanța, dl El Flamaropol, str. Traian no.11. (1926)

