Cititorii calendarului istoric sunt invitați să își oprească atenția asupra unui artefact de sticlă spectaculos și rar, care ne poartă în urmă cu aproape două milenii: o cupă în formă de cap uman, aflată în prezent în patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Piesa a fost descoperită în anul 1966, la Neptun, în timpul unor lucrări de construcție, când au fost scoase la iveală vestigiile unei necropole romane. Dintr-un mormând de inhumație datat în secolul I p.Chr. au fost recuperate mai multe obiecte funerare, printre care și acest vas deosebit. Cupa a atras atenția specialiștilor, atât datorită aspectului său neobișnuit, cât și pentru că aparține categoriei sticlăriei romane realizate prin suflare în tipar, categorie pentru care există relativ puține descoperiri pe litoralul vestic al Mării Negre.

O descriere detaliată a vasului, care măsoară 10 cm în înălțime, este oferită de Laurențiu Cliante și Alexandra Țârlea în studiul „The early roman glass head-shaped cup from Callatis (România): a reassesment”:

„Vasul reprezintă capul unui personaj masculin cu trăsături africane. Personajul are o expresie facială rigidă, cu maxilar pătrat și bărbie cu gropiță, nas lat, obraji plini, sprâncene înalte și arcuite, frunte încrețită și ochi înguști. Globii oculari, rotunzi și proeminenți, nu prezintă pupile sau irisuri marcate. Gura este întredeschisă, lăsând vizibile ambele rânduri de dinți. Personajul poartă cercei emisferici și are perciuni scurți, formați din câte două șuvițe de păr fiecare. Părul este împletit în împletituri scurte verticale dispuse pe patru registre, iar pe cap poartă o cunună alcătuită dintr-o ramură cu frunze în formă de inimă și, posibil, fructe, legată la spate”. Se cuvine menionat că în cercetările anterioare dedicate piesei, Constantin Iconomu și Mihai Bucovală au considerat că figura reprezentată este una feminină, cu trăsături orientale.

Dincolo de frumusețea sa, cupa descoperită la Neptun este importantă și pentru povestea pe care o spune despre lumea romană. Ea amintește de circulația mărfurilor, a ideilor și a influențelor culturale într-un imperiu care lega teritorii foarte diferite. În același timp, piesa oferă o imagine asupra gusturilor și obiceiurilor oamenilor care au trăit în Dobrogea romană acum aproape două milenii.

Reclama zilei: Vreți să mâncați fripturile cele mai bune! Vreți să beți un vin bun! Vreți să fiți bine serviți și curat! Mergeți la restaurantul „Ovidiu”! Debarcaderul lacului Movilă – Tekirghiol (Dobrogea Jună 1924)

Fila de calendar de astăzi o dedicăm prezentării ineditelor anunțuri de mica publicitate, apărute în paginile ziarului „Dacia” în perioada interbelică, în luna mai, care contribuie la reconstituirea unor secvențe din viața cotidiană a orașului Constanța.

„Domnișoară cultă, din familie bună, etate 18 ani, dorește căsătoria cu persoană bine situată. Discreție absolută. Anonimelor nu le răspund. Reflectanții sunt rugați a se adresa la ziar, la rubrica Căsătorie.

„Mulțumire publică – Aduc viile mele mulțumiri domnișoarei dr. Elise Gheorghiu, din strada Plevnei, care prin priceperea și amabilitatea Domniei Sale, mi-a scăpat soția de la o gravă boală. Ștefan Petrescu, tipograf.

„Caut asociat pentru exploatarea a două cariere de piatră și o moșie, în apropiere de Constanța, la 3 km. Doritorii se pot adresa Locotenentului Petre Anghene, din Târgu Mureș, domiciliat pe str. Călărași, no.4.

„Pierdut un portmoneu cu diferite acte precum și două polițe în alb, una de 4500 de lei și alta de 3000, semnate de Persefonia Mihai și Ioan Mihai, pe care le declar nule în mâinile oricui s-ar găsi.

„VÂND o mașină mare de bucătărie, un grătar și un bufet mare de stejar și în schimb CUMPĂR un pian și un biliard mare. Berăria Luther, Piața Independenței.

„Salonul de coafură Lambru, strada Carol no.11, angajează de urgență coafeze și maniquriste.

„CHILIPIR – De vânzare teren 200 metri pătrați, poziție bună, cătunul IC Brătianu (1925).

„Maestru mecanic agricol caut post pe tot timpul sezonului,  pe o moșie. Repar și conduc una sau două garnituri de treierat. Adresați  pe strada Daciei 24, Petreanu”.

„Se caută un lucrător bărbier ori eventual un tovarăș de atelier frizerie. A se adresa strada Rahovei 65”.

„Diplomată în studii franceze predă limba franceză cu conversații precum și cursuri de desen și pictură. Strada Păcii no.2”.

„Automobil Ford, aproape nou, cu toate rezervele sale, se vinde de ocazie. Detalii, la administrația ziarului”.

Reclama zilei –Portocale de Iaffa -Casa de export -Kahanoff și Hilmann, Jaffa (Palestine) a început să importe cele mai frumoase PORTOCALE – Toți engrosistii din țară și din străinătate se pot adresa reprezentantului Gad Moche, la biroul d-lui M.Mulțeanu. Strada Petru Rareș, no.5 (1925)

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României, Arhivele Naționale ale României, Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” – București și Filiala Constanța și Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța, invită publicul la vernisajul expoziției foto-documentare „Monarhie și constituționalitate: România și Dobrogea în timpul lui Carol I”. Evenimentul va avea loc duminică, 10 mai 2026, ora 12:30, în Piața Ovidiu, pe aleea din fața Edificiului Roman cu Mozaic.

Anul acesta se împlinesc 160 de ani de la momentul 10 mai 1866, episod fundamental în istoria modernă a României: sosirea în România a principelui Carol și începutul unei etape fructuoase de organizare și consolidare a statului român.

Realizată în format outdoor, expoziția își propune să aducă în atenția publicului larg personalitatea complexă a Regelui Carol I, una dintre figurile fundamentale ale statului român modern, precum și legăturile profunde cu spațiul dobrogean. În timpul domniei sale, România a cunoscut un amplu proces de modernizare, susținut de stabilitatea instituțională oferită de adoptarea Constituției din 1866, act fundamental deosebit de avansat pentru epoca sa.

Parcursul expozițional reunește imagini de arhivă, documente și materiale ilustrative care urmăresc momentele-cheie ale epocii: încoronarea ca domnitor al României, modernizarea statului (sub aspect economic, cultural și arhitectural), adoptarea în 1866 a primei Constituții românești, obținerea Independenței României în urma

războiului ruso-româno-turc (1877-1878), proclamarea Regatului (1881), Jubileul Regelui Carol din 1906, precum și ultimii doi ani de domnie ai acestuia.

Expoziția ilustrează, de asemenea, dezvoltarea și modernizarea Dobrogei în timpul îndelungatei sale domnii (1866-1914), fiind surprinse aspecte privind dezvoltarea sistemului de comunicații, construirea Podului peste Dunăre de la Cernavodă, construirea Portului Constanța, edificarea principalelor instituții publice din oraș, ridicarea diferitelor lăcașe de cult, ca simbol al respectului pentru diversitatea culturală a regiunii.

Expoziția va putea fi vizitată în mod gratuit, în perioada 10 mai – 1 august 2026.

Partener media al evenimentului este Radio România Constanța.

Vă așteptăm cu drag!

La începutul anilor ’30, Constanța era un oraș dezvoltat, cu o viață tumultoasă. Sezonul estival începea la 1 mai, iar turiștii veneau deja pe litoral în număr mare. Făceau plajă ziua, iar seara se distrau la petrecerile organizate în restaurantele și saloanele din Orașul Vechi. Puteau alege să participe și la numeroase și variate evenimente culturale sau chiar la activități sportive.

Mulți dintre vilegiaturiști erau deja fani ai fotbalului, disciplină sportivă care se dezvoltase mult în ultimul deceniu, mai ales în Capitală, la Ploiești și în orașele Transilvaniei. Însă acești iubitori ai sportului-rege puteau avea parte de meciuri palpitante și în urbea lui Ovidiu.

Așa se face că stadionul municipal a fost arhiplin pe 9 mai 1931, vilegiaturiști și localnici deopotrivă umplând tribunele pentru a urmări meciul de fotbal dintre Tricolorul Ploiești (una dintre cele mai bune echipe ale țării) și formația Elpis Constanța, echipa comunității grecești. Meciul făcea parte din competiția Liga de Sud. Era un adevărat derby, astfel că și trăirile și orgoliile erau pe măsură, așa cum aflăm și din cronica sportivă publicată ulterior în ziarul „Dacia”:

„Pe fețele tuturor, atât a jucătorilor, cât și a spectatorilor, se citește o vie enervare, nesiguranță. Primul mitan se scurge intens, cu deschiderile largi ale albaștrilor (n.n. ploieștenii) obișnuiți altădată ca în trei minute să marcheze două goluri. Dar acum, nicio lovitură transformată. Pauza îi găsește pe tricoloriști, clătinându-se în încrederea lor…În a doua repriză, din pass-ul lui K. Ludovic, Criticos reușește să trimeată mingea în plasă…”

Scorul era 1-0 pentru Elpis, echipă considerată fără șanse reale la victorie. Tricolorul Ploiești se aruncă în atac și, în doar câteva minute, reușește să egaleze și chiar să preia conducerea cu 2-1. Timpul se scurge, iar partida capătă accente dramatice: Elpis rămâne în zece după ce Grecu primește cartonaș roșu pentru un fault. Chiar și în inferioritate numerică, constănțenii reușesc să egaleze, Mamudi marcând cu „o magistrală lovitură de cap”, în urma unui corner.

Spre deliciul suporterilor locali, chiar în ultimele minute de joc, Elpis dă lovitura: Japoni profită de o greșeală a apărării ploieștene și marchează golul victoriei: 3-2! Un succes neașteptat, care îi aduce la extaz pe fanii formației de pe litoral. Ziariștii de la „Dacia” scriau că, învingând Tricolorul, Elpis a demonstrat că este cea mai bună echipă a Constanței, mai bună chiar decât Victoria, campioana en titre a orașului. Afirmația se baza pe faptul că Victoria jucase și ea cu Tricolorul Ploiești, cu doar câteva zile înainte, dar pierduse partida cu 0-1:

„Pentru victoriștii campioni a început declinul, steaua le-a apus, pe când Elpisul,  cu forțe noi și tinere, călăuzită de emblema Tot mai înspre ideal, cu pași gigantici, cu victorii peste victorii, se îndreaptă spre culme…”.

Optimismul gazetarilor avea acoperire: în acel an, Elpis a câștigat Cupa Provinciei iar în anul 1932 a cucerit Cupa Comandor Vladimir Georgescu, după 2-1 cu Victoria. În anul 1933 a obținut un nou trofeu, după scorul 4-0 cu aceeași rivală locală. La acea vreme, se disputau numeroase competiții regionale, prima ediție a Campionatului Național de fotbal al României având loc în sezonul 1932-1933.

În final, merită să prezentăm și echipa Elpis care, în acea zi de mai 1931, a reușit să câștige partida cu Tricolorul Ploiești: Patis, Grecu, Duma, Ionescu, Alexandrescu, Japoni, Dragon, Ialina, Mamudi, Critico, K. Ludovic.

Reclama zilei –  Magazinul “La Eftinirea Traiului” – Sosindu-mi direct de la producători articolele de mai jos le vând cu următoarele prețuri: Unt proaspăt de vacă calit. I – cu lei 100, Brânză proaspătă de vacă – 28 lei kg, Ouă proaspete 2 lei bucata, Smântână lei 40. Se găsește la Ghereta Mică, lângă Măcelăria Dragon, din Piața Carol. (1925)

Divinitate a fertilității, frumuseții și a iubirii, Venus-Afrodita a fost adorată în epocă romană și în ipostaza de „Venus Genetrix” (Fondatoarea Familiei), fiind considerată protectoare și străbună a poporului roman. Ținând cont de aceste aspecte, este evidentă popularitatea divinității în toate provinciile imperiului. În Moesia Inferior, Venus este, de asemenea, des reprezentată, iar muzeul din Constanța se mândrește cu mai multe astfel de piese de artă sculpturală. Vom prezenta astăzi doar trei dintre acestea.

Bineînțeles, cea mai cunoscută și mai frumoasă statuie este cea cunoscută sub numele de „Venus din Tomis”. Statuia de marmură albă, translucidă (înaltă de 0,827 m, cu tot cu soclu) are o poveste uimitoare. Capul ei a fost descoperit în 1973, în timpul unor lucrări din Piața Ovidiu, în timp ce restul (corpul și brațul drept) a fost descoperit 31 de ani mai târziu, în aceeași zonă. Foarte interesant este și faptul că cele două fragmente au fost găsite de același arheolog, regretata Zaharia (Zizi) Covacef.

Statuia, datată la mijlocul secolului II d.Hr., aparține tipului „Afrodita Anadyomene”, o ipostază inedită ce înfățișează momentul în care zeița iese din baie, cu veșmântul lăsat la picioare și își prinde brățări la glezne. Peste veșmântul căzut se află un delfin.

O altă reprezentare a zeiței este „Venus cu Eros în brațe”. Realizată din marmură de culoare albă, translucidă, descoperită în 2006, statueta se păstrează fragmentar. Lipsește partea superioară, de deasupra ombilicului. De la Eros se păstrează piciorul stâng și punctele de contact pe pântecul și șoldul zeiței. Lungimea totală a artefactului este de 0,255 m. Această figurare seminudă sugerează mai degrabă maternitatea, ipostaza fiind aceeași menționată anterior, Venus Genetrix, strămoașa Romei.

O a treia piesă este statueta „Venus cu Eros pe delfin”. Este tot o piesă fragmentară, realizată din marmură gălbuie, bine șlefuită, descoperită în 2005. Lungimea totală este de 0,23 m, din care Venus are 0,193 m iar Eros 0,09 m. Lipsesc capul zeiței, brațul stâng de la umăr, antebrațul drept, partea de jos, laterala stângă a mantiei, picioarele, de sub genunchi până la glezne. Zeița este reprezentată nud, iar în dreptul ei se află Eros, așezat pe delfin. Zeul iubirii, cunoscut și sub numele de Cupidon, este văzut din față, stând cu ambele picioare spre exterior. Statuia a fost datată în sec.II d.Hr.

Reclama zilei – PODOL – Mijlocul ideal contra asudărei picioarelor. După prima, cel mult a doua întrebuințare,, asudarea piciorului încetează, mirosul neplpcut dispare. Vindecă pcioarele rănite și întreține piciorul moale, nu-l usucă și nu întărește pielea. De vânzare la farmacii și drogherii.  Preț 35 lei. Fabricant: Farmacia Osânda, Oradea. (1926)

Revista „Pontica”, anuar al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și una dintre cele mai longevive publicații științifice din România, și-a reconfirmat valoarea academică în urma celei mai recente proceduri de evaluare desfășurate de Consiliului Național al Cercetării Științifice, menținându-și încadrarea în categoria B a revistelor din domeniul fundamental al Științelor umaniste.

Având o apariție neîntreruptă din anul 1968, revista „Pontica” reprezintă, de aproape șase decenii, un important reper al cercetării istorice și arheologice din spațiul românesc și sud-est european. Volumele anuale reunesc materiale de specialitate semnate de cercetători de prestigiu din țară și din străinătate,  pe teme de cercetare arheologică, studii epigrafice și numismatice, dar și cercetări pluri și interdisciplinare.

De-a lungul existenței sale, revista a beneficiat de contribuția și expertiza unor personalități remarcabile ale cercetării istorice și arheologice, printre care îi amintim pe Adrian Rădulescu, Maria Bărbulescu, Mihai Irimia, Zaharia Covacef, Constantin Chera, Livia Buzoianu, Alexandru Avram și Alexandru Barnea, alături de numeroși specialiști din importante muzee și institute de cercetare din Europa, între care Pierre Dupont, Manfred Oppermann, Gocha R. Tsetskhladze, Ulriche Peter, Hristo Popov, Christof Schuler, Petya Georgieva și Vladimir Slavchev. 

          Reconfirmarea categoriei reprezintă o validare a standardelor științifice și editoriale pe care publicația le-a menținut constant de-a lungul timpului, precum și a eforturilor depuse de colectivul redacțional și de colaboratorii revistei. Evaluarea realizată de Consiliul Național al Cercetării Științifice confirmă rolul revistei în circuitul academic național și internațional, „Pontica” fiind inclusă în importante baze de date și rețele de specialitate.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța adresează mulțumiri tuturor autorilor, colaboratorilor, membrilor Colegiului de redacție și ai Comitetului științific care, prin profesionalism și rigoare academică, contribuie la consolidarea prestigiului revistei „Pontica” și la promovarea cercetării științifice românești.

În anul 1956, săpăturile arheologice efectuate la marginea de nord a orașului Cernavodă, în punctul Columbia D, scoateau la iveală două figurine de lut care sunt considerate astăzi capodopere ale artei universale: cuplul „Gânditorul și femeia șezând”. Pentru a marca, în mod simbolic, împlinirea a 70 de ani de la această remarcabilă descoperire, dedicăm această filă de calendar cuplului de statuete, care a adus o contribuție esențială la înțelegerea ”Vechii Europe” și la aprofundarea cunoștințelor despre o etapă importantă din evoluția spirituală a omenirii – neoliticul.

          Cu doar câțiva ani înainte, Dumitru Berciu, reputat arheolog al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” București, identifica o nouă cultură arheologică între Dunăre și litoralul Mării Negre: cultura Hamangia. După cum menționa în lucrarea „Cultura Hamangia” (1966), aceasta a fost „numită astfel după numele gării Hamangia de pe linia de cale ferată dintre Medgidia și Babadag – care deservește comuna Baia”.

„Cultura Hamangia din Dobrogea dezvăluie începuturile foarte vechi ale neoliticului din România și aruncă o lumină nouă și surprinzător de clară asupra omului însuși, cu posibilitățile sale de a se cunoaște pe sine și lumea înconjurătoare”, sublinia arheologul. Noua etapă arheologică avea să schimbe perspectiva asupra comunităților de agricultori și crescători de animale din neolitic, cunoscute astăzi mai ales prin realizările lor remarcabile în domeniul ceramicii și plasticii antropomorfe.

          În 1956, la doar patru ani de la identificarea acestei culturi, echipa Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, condusă de Dumitru Berciu (1907 – 1998) și Sebastian Morintz (1927 – 1997), descoperea cele două statuete din lut, atribuite culturii Hamangia. Acestea aveau să devină, în timp, un simbol al civilizației neolitice, fiind considerate unele dintre cele mai expresive creații artistice ale preistoriei.  

          Cuplul „Gânditorul și femeia șezând” s-a numărat printre numeroasele piese de inventar funerar descoperite în necropola Cernavodă – punctul Columbia D, situată la nord de oraș, în vecinătatea șoselei Cernavodă – Capidava. În campaniile arheologice din anii ’50, în zona respectivă au fost identificate peste 400 de morminte, alunecările de teren ducând la distrugerea și dislocarea multor morminte.

Cele două statuete au fost găsite în stare fragmentară, în apropierea unui schelet, deranjat de aceste procese naturale.  Ulterior, piesele au fost reconstituite, păstrându-și expresivitatea inițială. Deși de dimensiuni reduse (Gânditorul are înălțimea de 11,5 cm, iar figura feminină – 11,4 cm), ele impresionează prin simplitatea și forța expresivă a formelor. Prima statuetă înfățișează un bărbat așezat pe un scăunel, cu coatele sprijinite pe genunchi și capul susținut de palme, sugerând o stare de reflecție profundă. Statueta feminină completează scena printr-o postură calmă și echilibrată, exprimând aceeași interiorizare.

Cuplul „Gânditorul și femeia șezând” întruchipează ideea universală a complementarității dintre masculin și feminin – două principii unite într-un echilibru tăcut. Prin aceste figurine, artistul neolitic nu a redat doar forme, ci a surprins o stare profund umană, apropiată de esența însăși a existenței. Fără podoabe sau detalii, figurinele par să comunice dincolo de timp, sugerând o liniște încărcată de sens și o legătură subtilă între om și misterul creației.

O interpretare plină de sensibilitate este oferită de cercetător dr. Valentina Voinea, în volumul „Centrul Hamangia – Muzeul Axiopolis Cernavodă”, a cărui lansare oficială va avea loc miercuri, 13 mai 2026, în cadrul Simpozionului Internațional „Zorii civilizației străvechi europene. Fragmente din lumea Gânditorului”: „Deși suntem departe de a descifra mesajul religios transmis de cele două figurine, simpla lor vizualizare sau atingere ne transpune într-un alt plan, pe cât de incitant, pe atât de ermetic. Genialitatea realizării plastice rezidă tocmai în crearea acestei «stări» nedefinite prin minimum de mijloace, simplitatea formelor amintind de capodoperele lui Brâncuși. Marele artist român, după cum însuși mărturisea, a căutat să redea stări dincolo de limitele materiale, precum starea de a iubi sau de a zbura, ignorând principiile academice ale artei. (…) Sculpturile «Cumințenia pământului» și «Rugăciune» amintesc de aceleași forme, transmit aceleași idei ca și cuplul divin «Gânditorul și femeia șezând» – starea de a fi într-o conexiune cu transcendentul”.

Reclama zilei: „Veste Bună – În curând se va deschide cea mai frumoasă grădină – Teatru-Cinema Popular – str. Ștefan cel Mare colț cu Mircea – sub direcția d-lui D. Vartolomeu și d-na T. Komet. Filmele cele mai frumoase și artiștii cei mai renumiți vor debuta pe scena teatrului „Popular” – Director artisic M Komet” (Dacia, 7 mai 1925)

Cu ocazia zilei de 10 Mai, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța marchează împlinirea a 160 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Carol, devenit ulterior Regele Carol I al României, prin organizarea unui tur ghidat tematic, intitulat „Constanța regală”.

          Turul va avea loc duminică, 10 mai 2026, începând cu ora 11:00 și va fi susținut de specialistul muzeal dr. Cristian Cealera. Participanții sunt invitați să redescopere istoria orașului printr-un parcurs ghidat care evocă atmosfera unei epoci definitorii și dezvăluie transformările arhitecturale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, strâns legate de viziunea modernizatoare a Regelui Carol I al României.

Pe parcursul traseului vor fi aduse în prim-plan clădiri emblematice ale Constanței de altădată, martore ale unei perioade de profunde transformări: primul sediu al Primăriei Constanța – actualul Muzeu de Artă Populară, Prefectura, Tribunalul și fostul Palat Regal, Palatul Comunal – actualul sediu al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Moscheea „Carol I”, Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și alte edificii.

Punctul de întâlnire va fi statuia Lupa Capitolina (statuia Lupoaicei, așa cum este cunoscută de constănțeni), amplasată la intrare în zona peninsulară a Constanței.

Turul ghidat este oferit gratuit constănțenilor de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Vă așteptăm cu drag!

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României, Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” – București și Filiala Constanța, alături de Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța, Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța, Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța și Colegiul Național „Mihai Eminescu” Constanța, organizează manifestarea culturală „Carol I și Dobrogea”.

Evenimentul va avea loc vineri, 8 mai 2026, la ora 13:00, la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7 și va include vernisajul unei expoziții ce marchează două repere esențiale ale istoriei moderne: urcarea pe tron a domnitorului Carol, la 10 mai 1866, precum și adoptarea primei Constituții românești, care a oferit cadrul instituțional necesar modernizării și consolidării statului român.

Expoziția cuprinde o serie de artefacte legate de îndelungata domnie a lui Carol I al României (1866-1914): plachete și medalii din patrimoniul MINAC, volume tematice din patrimoniul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța, cărți poștale, fotografii și exponate filatelice puse la dispoziție de reprezentanții Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța.

Un punct central al evenimentului îl constituie masa rotundă, care va reuni specialiști din cadrul instituțiilor organizatoare, după următorul program:

• dr. Gina Ghiață (Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale)

                                – „Semnificația zilei de 10 Mai în istoria românilor”;

• dr. Delia Roxana Cornea (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța)

                                 – „10 Mai la Constanța, reflectat în presa epocii”;           

          • dr. Costin Scurtu (Muzeul Național „Regele Ferdinand I” Filiala Constanța)  

               –     „Aspecte ale carierei militare a Regelui Carol I al României”

• dr. Metin Omer (Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța)

–  „Regalitate, diversitate și loialitate: Carol I și comunitatea musulmană din România”.

La manifestare participă, de asemenea, elevii clasei a XI-a F din cadrul Colegiului Național „Mihai Eminescu” Constanța, coordonați de profesorul Mihai Paris.

Publicul este invitat să participe la această manifestare culturală care îmbină patrimoniul documentar, cercetarea istorică și dezbaterea. Expoziția va putea fi vizitată la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7, în perioada 8 – 21 mai 2026.

Partener media al evenimentului este Radio România Constanța.

Vă așteptăm cu drag!

Pe data de 6 mai 1930 a fost inaugurată Școala de Țesătorie și Industrie Casnică a Județului Constanța, unitate de învățământ înființată din inițiativa administrației județene. Sediul școlii, pus la dispoziție de municipalitate, se afla pe Șoseaua Viilor, în localul fostului Orfelinat „Generalul Dragalina”.

Imobilul a fost reamenajat pentru a funcționa ca școală, iar în fruntea unității a fost numită ca director doamna Alexandrina Duly, profesor de gospodărie. Având experiența conducerii unei școli similare la Pitești, doamna în cauză a acceptat invitația urbei tomitane de a repeta isprava și la malul Mării Negre.

La inaugurarea din 6 mai, ea și-a prezentat și asistentele, maestra pentru covoare Feldioreanu și maestra de țesătorie Tache. Școala a început să funcționeze cu o singură clasă, formată din 25 de eleve. Dintre acestea, 15 erau bursiere ale județului și locuiau la internatul școlii. În general, cursantele erau fiice de țărani săraci, absolvente de școală primară, dornice să învețe o meserie.

La inaugurarea școlii au participat numeroase personalități ale urbei: președintele Delegațiunii Județene, Victor Fiacescu (viitor primar al Constanței, în 1932), chestorul de poliție Leon Panaitescu, decanul Baroului, Constantin Irimescu, deputatul Lepădatu, Valentin Popescu – președintele Camerei de Comerț – și mulți alții.

Încă din primul an de funcționare, școala a înregistrat performanțe deosebite. Astfel, în aprilie 1931, unitatea din Constanța a câștigat premiul întâi la Expoziția de covoare românești, organizată de Asociația Națională „Țesătoarea” la Casa Femeii din București, în prezența Regelui Carol al II-lea. Această asociație,  „Țesătoarea”, fusese înființată în 1905 sub patronajul Reginei Elisabeta, cea care îi alesese și deviza: „Viitorul țării îl țese femeia”.

La concursul din aprilie 1931, câștigat de Școala de Țesătorie și Industrie Canică din Constanța, au participat 22 de echipe din întreaga țară, care au expus nu mai puțin de 83 de scoarțe românești.

Reclama zilei –Vizitați Bodega Roata Lumii, din strada Moldvei no.1. Renovată după ultimele cerințe moderne. Bufet și Grătar Special. Vinuri din cele mai renumite podgorii. Bere zilnic proaspătă, adusă din București. Prețuri mai ieftine ca oriunde. Încercați și vă veți convinge. Antreprenor: Ștefan Moscu. (1925)