Strada Arhiepiscopiei nr. 7, Piața Ovidiu, Constanța

Strada Arhiepiscopiei nr. 7, Piața Ovidiu, Constanța

AFIS VERNISAJ PORTUL CONSTANTA

Portul Constanța, 130 de ani de istorie în imagini de epocă. Expoziție foto-documentară și lansare de carte la MINAC

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța, invită publicul joi, 19 noiembrie 2026, de la ora 16:30, la un eveniment cultural dedicat istoriei Portului Constanța. Manifestarea, care va reuni vernisajul unei expoziții foto-documentare și lansarea volumului „Portul Constanța. 130 de ani în imagini de epocă”, autori Gheorghe Stănescu și Cristina Popescu, va avea loc la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7, Constanța.

Anul acesta s-au împlinit 130 de ani de la începerea oficială a lucrărilor de construcție și modernizare a Portului Constanța, moment marcat în prezența Regelui Carol I. A fost începutul unei etape importante în evoluția orașului, care își contura tot mai clar destinul de oraș-port și devenea un reper economic și comercial al regiunii.

Programul manifestării, prin care dorim să celebrăm debutul lucrărilor de modernizare și extindere a Portului Constanța, cuprinde vernisajul unei expoziții foto-documentare, realizată de membrii Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța.

Imaginile de epocă, integrate proiectului curatorial, vor dezvălui înfățișarea portului de altădată, etapele evoluției sale și rolul pe care l-a avut în dezvoltarea Constanței, reprezentând o călătorie vizuală prin istoria unuia dintre cele mai importante simboluri ale orașului nostru.

În continuarea evenimentului, va fi lansat volumul bilingv „Portul Constanța. 130 de ani în imagini de epocă”, semnat de Gheorghe Stănescu și Cristina Popescu. Lucrarea reunește informații istorice, documente de arhivă, fotografii, hărți, planuri, precum și numeroase cărți poștale ilustrate, din colecțiile personale ale autorilor, alcătuind o oglindire vizuală și documentară a evoluției  portului de-a lungul timpului.

Vă așteptăm să (re)descoperim împreună povestea Portului Constanța, așa cum a fost surprinsă în imaginile și mărturiile unei istorii de 130 de ani!

Mai mult
16 noiembrie

16 noiembrie. D’ale urbei – Expoziția pictorului Iosif Steurer

În prima jumătate a lunii noiembrie 1924, pe lângă obișnuitele spectacole de cabaret și de revistă din stagiunea de toamnă, Varieteul Britania, din Peninsulă (strada Lascăr Catargiu) a găzduit în sălile sale și o deosebită expoziție de pictură. Protagonistul principal al acesteia a fost artistul Iosif Franz Steurer, un austriac născut la Viena în 1885, dar stabilit din 1919 la Constanța, împreună cu familia. Alături de tablourile sale, la Britania au putut fi admirate și pânze create de către soția sa, Maria Ciurdea Steurer, și de cunoscutul profesor de pictură din urbea lui Ovidiu, Nicolae Tahtunov.

Expoziția s-a bucurat de un mare succes printre constănțeni, Steurer fiind deja un pictor consacrat și extrem de iubit de către cunoscătorii de artă. Iată ce a scris ziarul local Dacia pe data de 16 noiembrie 1924, cu ocazia închiderii expoziției: “Expoziția pictorului Steurer s-a închis. N-am vorbit până astăzi nimic despre ea, pentru că am voit să ne convingem dacă publicul nostru apreciază și face deosebire între ce este bun și ce e rău… Pentru cine cunoaște talentul pictorului Steurer, nu e de mirare că în cele șapte zile el și-a desfăcut (n.a. în sensul de vândut) toate cele peste 50 de pânze expuse. Pictura lui Steurer nu este una obișnuită, ea are tendința de a corija natura… Un vizionar, un idealist, el face artă pentru artă, ceea ce e atât de rar astăzi. Coloritul său sobru este atât de natural, are atâta armonie, încât pătrunzând un tablou de al său te întrebi dacă natura nu ar putea lua lecții de la artist… Un mare artist al viitorului, care impune naturii talentul și valorile sale lăuntrice. Tablourile lui Steurer au două calități, sunt decorative pentru profani, dar profund expresioniste pentru acei ce vor să îl înțeleagă. Steurer ne conduce spre tainele artei adevărate.”

Născut la Viena, Steurer a trăit apoi la Merano, în Italia, unde a studiat clasele primare și gimnaziale și la Școala de Arte și Meserii. Și-a continuat perfecționarea profesională la Școala Wass și Wolf, din Munchen, unde a întâlnit-o pe viitoarea sa soție, artista Maria Ciurdea. Cei doi s-au căsătorit, s-au mutat la București și au avut împreună patru copii. A fost profesor de desen și a început să aibă expoziții din 1914, dar în Primul Război Mondial a fost mobilizat în armata română, unde a desenat și pictat portretele camarazilor săi. După marea conflagrație, pentru contribuția sa militară a primit teren (loc de casă) în Constanța, în Cartierul Demobilizaților, pe strada Gogu Constantinescu, astăzi strada Oborului. Familia Steurer a locuit aici din 1919 și până în 1927, când s-a mutat la București pentru ca ai lor copii să beneficieze de cele mai bune școli. Artistul austriac s-a îndrăgostit iremediabil de mare, pe care a pictat-o în diversele ei forme. A creat și desene și caricaturi, a fost redactor la ziarul local Farul, dar a colaborat și cu reviste și ziare precum Rampa, Furnica, Facla sau Dimineața.

Treptat, în epoca interbelică a fost atras și de sculptură și a colaborat cinci ani cu Dimitrie Paciurea, care i-a devenit un bun prieten. Anii 20-30 au fost extrem de buni pentru el, fiind celebru pentru faptul că reușea să își vândă extrem de repede toate picturile expuse, fie ele peisaje marine și terestre, fie naturi statice. În timpul rezidenței la Constanța, Steurer era un obișnuit al Falezei, acolo unde putea fi văzut adesea cu șevaletul său, în diverse  anotimpuri. A continuat să picteze, a devenit cetățean român în 1942, însă după 1946 a fost marginalizat și chiar interzis de către comuniști, întrucât nu a vrut să se ralieze politicilor de partid și noului curent artistic proletar. A decedat pe 9 februarie 1971, la București. Picturile sale pot fi admirate și astăzi în Muzeul de Artă din Constanța sau în diverse colecții particulare. Născut în Imperiul Austro-Ungar, artistul Steurer a devenit un artist român reputat și un fiu adoptiv al Constanței, dar mai ales un pasionat al mării, pe care a iubit-o și a pictat-o în creațiile sale…

Reclama zilei – Biroul de Informațiuni E Mantzavinatos, Casă de schimb. Cumpără și vinde mărci străine, închirieri, vânzări și cumpărături de mobile, împrumuturi de hipoteci. Angajamente pentru construire de clădiri. Strada Carol 42. (1923)

Mai mult
15 noiembrie

15 noiembrie. D’ale urbei – Săpături arheologice, o acțiune salutară a poliției, proteste, evenimente culturale și alte “informațiuni”

Fila de calendar de astăzi vă prezintă câteva anunțuri și știri extrem de interesante, publicate de ziarul local Dacia, la finalul anilor 20 și începutul anilor 30, din Constanța interbelică…

“Dl. prof. univ. Teofil Sauciuc-Săveanu de la Universitatea din Cernăuți se află de mai multe zile la Mangalia unde conduce săpăturile ce se fac la vechea cetate Callatis. Domnia sa este asistat de dl. arhitect Popovici. S-a descoperit până acum aproape tot zidul cetății.” (1931)

“Aseară, s-a întrunit la sediul său, secțiunea locală a Sfatului Negustoresc, sub președinția d-lui Ioan Miga. Luându-se în discusiune adresa calomnioasă față de comercianții membri ai asociației Bursei, pe care a trimis-o ministerului de industrie comisia interimară a Bursei constănțene, adresă reprodusă de ziarul nostru și comentată la timp, membrii Sfatului Negustoresc au protestat energic împotriva celor afirmate în cuprinsul ei pe seama negustorimii locale.” (1931)

“Acum câtva timp, s-a comis un îndrăsneț furt la locuința zugravului Enciu Atanase din str. Ștefan cel Mare, de unde s-a furat suma de 40.000 lei și diferite lucruri de valoare. După îndelungate cercetări, poliția a reușit să identifice și să aresteze pe hoț. El este cunoscutul spărgător Pop Coriolan. Cu actele dresate, a fost înaintat parchetului.” (1931)

„Toți elevii particulari înscriși la liceul „Mircea cel Bătrân” se vor prezenta la liceu (localul vechiu) Luni 17 Noembrie, ora 5 p. m pentru a li se fixa proprogramul lecțiilor de îndrumare. Frecventarea acestor cursuri este obligatorie. (1930)

„Locotenent caută cameră frumos mobilată, eventual pian și garaj. La ziar.” (1930)

„Astăzi după amiază la orele 5, va avea loc în saloanele cercului militar vechi, un ceai dat de școala Profesională de fete din localitate, a cărui reușită o întrevedem strălucită cunoscând râvna depusă de organizatorii ei.” (1930)

 „La Matineul Cultural de mâine orele 10 a.m., în sala Tranulis, al Ateneului Popular Central, va conferenția d-na profesoară BL Ianculescu , d-ra Valentina Crețeanu distinsa solistă de la Opera Română , d nii Pinelis și Zigoicea susțin numerele programului prea bogat și bine alese.” (1930)

„Dl. Leon Panaitescu chestorul poliție, în urma unei revizii făcute vehiculelor cu tracțiune mecanică din oraș, a luat dispozițiuni pentru înlocuirea tuturor autobuzelor de pasageri care deservesc cartierele și satele din județ și a căror stare deplorară pune în pericol viața călătorilor.” (1930)

„D-șoara Lucreția C. Crăciun, fiica d-lui C. Crăciun, concetățeanul nostru, și-a luat licența în litere obținând „Magna cum laudae”.” (1929)

„Serviciul sanitar din port, fiind încunoștiințat că în portul Pireu s-au ivit câteva cazuri de ciumă, a luat măsurile necesare de a se desinfecta vapoarele sosite din această direcție.” (1928)

„D. Fr. Sachetti, primar girant al municipiului, a lucrat eri toată ziua, rezolvind acte ce zăceau neconsultate încă din iarna trecută.” (1928)

„Cerem cu insistență desființarea taxei de intrare la expoziția Semicentenarului Dobrogei. Nu înțelegem rostul acestor taxe, care împedică accesul publicului sărac la o expoziție, care a costat statul multe parale, chiar dacă sumele au intrat în buzunarele comitetului de organizare. (1928)

Reclama zilei – Sosește! 14  noiembrie a.c.! Sosește! Cu mari sacrificii, pentru prima oară la Constanța, Demi-Capela Vieneză „Pasărea Albă” – Compusă din 5 bărbați și 3 domnișoare, toți absolvenți ai Conservatorului din Viena. Sub conducerea maestrului Gustav Ratziu și a domnișoarei Edi Vind, cari au obținut succese formidabile la Londra, Paris, Viena, Berlin. Concertează în fiecare seară, de la 6 jum. – 4 dimineața (cor, câtece naționale, germane și franceze). INTRAREA GRATIS! (1931)

Mai mult
14 noiembrie

14 noiembrie 1878 – Proclamațiile lui Carol I și începutul unei noi epoci pentru Dobrogea

La 14 noiembrie 1878, la Brăila, domnitorul Carol I trecea în revistă trupele Diviziei active, pregătite să se îndrepte spre Dobrogea, teritoriu a cărui integrare în statul român fusese stabilită prin Tratatul de la Berlin din 1878. Cu acest prilej, a fost citită Proclamația către armata română, un document redactat la inițiativa lui Mihail Kogălniceanu, care exprima principiile după care autoritățile române urmau să acționeze în noua provincie.

Mesajul transmis soldaților avea o semnificație aparte. Domnitorul le spunea să nu intre în Dobrogea în calitate de cuceritori, ci ca prieteni și frați ai locuitorilor, care urmau să devină cetățeni ai statului român. Într-o provincie caracterizată prin diversitate etnică și religioasă, Carol I sublinia necesitatea respectării tuturor comunităților și a drepturilor acestora, indiferent de origine sau credință.

„Azi veţi pune piciorul pe acest pământ care devine din nou românesc! Însă acum veţi merge în Dobrogea, nu în calitate de cuceritori, ci amici, ca fraţi ai locuitorilor, care de azi înainte sunt concetăţenii noştri”, se arăta în proclamația datată la Brăila, la 14 noiembrie 1878.

Documentul insista asupra respectării credinței și obiceiurilor populației musulmane, dar și asupra protejării tuturor locuitorilor noii provincii: „Toţi aceştia, care devin membri ai statului român, au acelaşi drept la protecţiunea şi la dragostea voastră!”. Era un mesaj care contura, încă de la început, responsabilitățile administrației românești într-un spațiu multicultural.

Tot atunci a fost lansată și Proclamația domnitorului către dobrogeni, publicată ulterior în „Monitorul Oficial” și în presa română și străină. Pentru ca mesajul să ajungă la întreaga populație, documentul a fost tipărit în foi volante, în limbile română, turcă, greacă și bulgară, și răspândit în localitățile Dobrogei. Carol I le garanta noilor locuitori protejarea vieții, onoarei, proprietății, familiei și libertății religioase, sub ocrotirea legilor statului român.

Pregătirile pentru instalarea noilor autorități fuseseră începute cu mult înainte. La începutul anului 1878, Mihail Kogălniceanu anunțase trimiterea în Dobrogea a două comisii de specialiști, una militară și alta civilă, însărcinate să studieze situația generală a provinciei, instituțiile, serviciile publice, administrația și nevoile imediate ale populației. Informațiile strânse urmau să stea la baza măsurilor administrative și organizatorice necesare integrării teritoriului.

În zilele care au urmat, trupele române au trecut Dunărea și au început să sosească în principalele localități dobrogene. La 17 noiembrie 1878, primele unități au ajuns la Babadag, unde au fost întâmpinate cu bucurie de locuitori și de reprezentanții comunităților locale. La Constanța, sosirea trupelor române a avut loc la 23 noiembrie, orașul fiind împodobit cu drapele tricolore, iar festivitățile reunind, potrivit relatărilor vremii, peste 5.000 de persoane.

Data de 14 noiembrie 1878 marchează, astfel, un moment important în istoria Dobrogei: începutul unei noi etape, în care integrarea în statul român presupunea nu doar preluarea administrației și organizarea instituțiilor, ci și asumarea unor responsabilități față de o populație diversă, cu tradiții, limbi și credințe diferite. Proclamațiile domnitorului Carol I au rămas mărturii ale principiilor declarate la începutul acestui proces istoric.

Reclama zilei: „Aviz – Depozit de petrol – str. Traian no. 4 bis vis a vis de Gară se vinde en detail Petrol, Benzină și Uleiuri – cu prețurile cele mai convenabile” (Dacia, noiembrie 1926)

Bibliografie: Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu – „Istoria Dobrogei”, Editura Ex Ponto, 1998

Sursa foto: „Trecerea Dunării”, ulei pe pânză, aflată în colecția Muzeului Național de Artă

Mai mult
AFIS SITE

„Mozaic Design ’26. Reper istoric în arta vestimentară”: memorie, culoare și creație

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Palatul Copiilor Constanța, organizează, în cadrul manifestărilor dedicate Zilei Dobrogei, o nouă etapă a proiectului „Mozaic Design ’26. Reper istoric în arta vestimentară”.

Sâmbătă, 14 noiembrie 2026, publicul este invitat la Edificiul Roman cu Mozaic, unde, începând cu ora 16:00, va avea loc vernisajul expoziției de colaje/crochiuri design vestimentar realizate de Anca Pașa Deaconu împreună cu Teodora Hatman, elevă a Atelierului de Creație/Design vestimentar din cadrul Palatul Copiilor Constanța. 

Colajele au ca sursă de inspirație simbolurile, motivele decorative și cromatica mozaicului roman, pe care cele două autoare le-au transpus în compoziții proprii. Expoziția propune o altă modalitate de a privi și a descoperi patrimoniul roman, prin forme și tehnici artistice accesibile publicului de astăzi.

Programul zilei include și un workshop în tehnica colajului, coordonat de prof. drd. Anca Pașa Deaconu, începând cu ora 14:30. La activitate vor participa elevii Atelierului de Creație/Design vestimentar de la Palatul Copiilor.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 14 noiembrie 2026 – 31 ianuarie 2027.

Proiectul „Mozaic Design ’26. Reper istoric în arta vestimentară” a fost inițiat în vara acestui an de artista vizuală Anca Pașa Deaconu, în colaborare cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Palatul Copiilor. Prima expoziție din cadrul proiectului a fost prezentată la Edificiul Roman cu Mozaic și a inclus zece costume experimentale (costume-obiect), create de Teodora Hatman. Conceput ca un proiect de durată, „Mozaic Design ’26. Reper istoric în arta vestimentară” își propune să valorifice patrimoniul cultural prin tehnici și abordări artistice contemporane, oferind tinerilor posibilitatea de a se apropia de istorie prin intermediul artei.

Mai mult
MINAC AFIS ACCES GRATUIT

Ziua Dobrogei 2026 – acces gratuit la obiectivele muzeale ale MINAC

De Ziua Dobrogei, 14 noiembrie 2026, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța invită publicul să viziteze gratuit toate obiectivele muzeale din municipiul Constanța și județ, administrate de instituție, după următorul program. 

Program de vizitare:

• Edificiul Roman cu Mozaic                                                           09:00 – 17:00;

• Mormântul Pictat Hypogeu:                                                            09:00-17:00; 

• Cetatea Capidava:                                                                            09:00-17:00;

• Cetatea Carsium Hârșova:                                                                09:00-17:00; 

• Complexul Muzeal Histria:                                                              09:00-17:00; 

• Complexul Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi:                        09:00-17:00;

• Centrul Hamangia / Muzeul „Axiopolis” Cernavodă:                      09:00-17:00.

Ziua Dobrogei este celebrată anual pe 14 noiembrie, conform prevederilor Legii 230/2015. Anul acesta se împlinesc 148 de ani de la proclamarea de către Principele Carol I a reintegrării Dobrogei în statul național român.

          Vă așteptăm cu drag!

Mai mult
13 noiembrie

13 noiembrie. Farmacii și farmaciști în Dobrogea (1860-1930) (III) – Portrete din vitrina timpului

În 1928, în Dobrogea Mare, cu ale sale patru județe (celor vechi li se adăugaseră Durostor și Caliacra), erau consemnate un număr total de 38 de farmacii. Dintre acestea, 19 erau în județul Constanța, cu 11 dintre ele în orașul propriu-zis, declarat oficial municipiu încă din 1926. Cea mai nouă farmacie a Constanței era cea deschisă la periferie, în fostul sat Anadolchioi, devenit cartier al urbei.

Din cele 38 de farmacii ale provinciei, opt erau în județul Tulcea, dintre care patru în urbea de reședință. În județul Caliacra erau șase farmacii (patru doar în Bazargic), iar în Durostor erau cinci, dintre care trei la Silistra și două la Turtucaia.

Creșterea, chiar dacă nu era una foarte mare, se datora atât transmiterii vechilor unități, cât și creării unora noi. Dreptul de a concesiona vechile farmacii s-a dovedit o inițiativă  care a asigurat păstrarea tradiției și implicit, dezvoltarea activității.

Să vedem ce s-a întâmplat cu cele patru vechi farmacii din Constanța și dacă ele mai existau după cincizeci de ani. Farmacia familiei grecești Kefala a fost condusă, pe rând, de diverși arendatori (chiriași să le spunem), specialiști români care au obținut de la proprietar dreptul de a administra unitatea. Astfel, au lucrat aici farmaciștii Cerbiceanu, Niculescu, Constantinidi și Kaufmes, ultimul deținând-o în 1906. În acel an, însă, bătrânul Kefala a decedat, iar pentru că el nu obținuse cetățenie română, farmacia i-a fost luată de către stat. Concesiunea ei a fost scoasă la concurs și câștigată de Ion Miga. Farmacia lui Miga funcționa la acea vreme tot la intersecția străzii Carol cu bulevardul Ferdinand, dar pe colțul opus clădirii Miga de astăzi (unde a fost apoi hotel Continental). Actuala farmacie Miga s-a mutat în clădirea cunoscută astăzi de noi abia în anii 20, când a fost construită de către familia de evrei Goldenberg.

Ne întoarcem însă în 1906, în primul an de funcționare al Farmaciei Miga. La inaugurare a luat cuvântul Alexandru Pilescu, medicul orașului la vremea aceea, cel care în 1926 avea să și devină primar al urbei, chiar dacă numai pentru câteva luni. La evenimentul din 1906, Pilescu a rostit următoarele cuvinte: “Ziua de astăzi este pentru noi, românii, o îndoită sărbătoare iar eu mă simt mândru de a o prezida în calitatea mea oficială. Căci astăzi trece încă o ramură a activității în mâinile românilor și în al doilea rând, pentru că această inistituție, farmacia, intră și aci în legea comună română.”

A doua farmacie veche, cea a lui Nicolas Cicilianopoulos, a fost condusă de-a lungul anilor, pe rând, de farmaciștii Seltenmeyer, Rigani, Blându, Schinabeck și apoi de Constantinidi, care activa aici în 1906. În 1906 unitatea a fost preluată prin concurs de către Pompei Ciupercescu, specialist prezentat în articolul anterior.

A treia veche farmacie, cea a grecului Valindas, a trecut pe la specialiștii Boemches, Igel-Deleanu, Berberianu iar în 1906 a fost luată prin concurs de Nicorescu, iar apoi (din 1910) de Tomescu.

Cea de a patra veche farmacie a Constanțe, cea Engleză (Bolton) a avut diverși arendatori (Olteanu, Seltenmeyer, Rigani) iar din 1911 l-a avut proprietar pe Constantinidi, care a deținut-o până la război. În 1926, statul român i-a recunoscut văduvei lui Irwin Bolton (decedat în 1909) dreptul de proprietate asupra farmaciei.

În prezentarea de mai sus apare adesea numele Constantinidi. Este vorba despre Gheorghe Constantinidi, un farmacist cunoscut și o personalitate a orașului. Născut în 1864 în comuna Hora, din Tracia (la acea vreme aparținând Turciei), acesta a absolvit Școala Superioară de Farmacie din București. La Constanța a lucrat ca elev la farmacia “Naționala”. După ce a obținut licența de farmacist a fost dirigintele unității din Constanța “Steaua Română” (1902-1906), și a condus ca diriginte și o farmacie din Cernavoda. În 1910 a devenit oficial cetățean român și a obținut astfel dreptul de a fi proprietar de farmacie, ceea ce a și fost. A îndeplinit la un moment dat și funcția de consilier comunal. A decedat pe neașteptate în anul 1922.

În 1924, în ghidul “Constanța și Techirghiolul” (autori Ionescu/Duployen) erau consemnate nouă farmacii în orașul Constanța: Zuchi, Ciomu, Constantinidi, Mihăilescu, Miga, Berbereanu, Stăncescu, Cristescu și Ciupercescu. Numărul lor va crește la 11 în 1926, când obțin concesii de farmacii A. Vasiliu și dra. Sofia Petroniu.

În Dobrogea din primele două decenii ale veacului XX au început să se deschidă treptat farmacii și în localitățile mai mici, la Cogealac, la Hârșova, la Techirghiol Sat, la Carmen Sylva etc. În 1914 și la Murfatlar se deschidea o farmacie nouă. Proprietara acesteia era domnișoara Aurelia Sotirescu, personaj căruia merită să îi acordăm o atenție deosebită. Și asta pentru că ea este una dintre primele trei farmaciste proprietare din România! Astfel, în 1913, pentru prima oară în România, femeile au avut voie să participe la concursul de concesiune în farmacie. Printre cei 61 de concurenți care au reușit s-au numărat Teodosia Zenovici, Maria Pantelimon și… Aurelia Sotirescu!

La mai puțin de un an de la acest examern, domnișoara Sotirescu deschidea farmacia din Murfatlar. Era tulceancă, născută în 1880, absolventă a Liceului Clasic din orașul natal și absolventă a Școlii Superioare de Farmacie din București. Lucrase ca practicantă și internă la spitale din capitală (“Colentina”, “Filantropica”, “Pantelimon”). A obținut licența în 1906 și dreptul de liberă practică în 1908. A mai activat la Spitalul din Sinaia și apoi la Farmacia din Tulcea (1912-1913). Aurelia Sotirescu a deschis farmacia din Murfatlar pe 1 aprilie 1914, dar nu a apucat să se bucure prea mult de această realizare. Farmacia sa a fost distrusă total în toamna lui 1916, în timpul războiului. Este forțată să vină la Constanța, unde este obligată să lucreze în Farmacia de Stat controlată de germani și îndeplinește această activitate în perioada 1 noi 1917-1 noi. 1918. După război s-a mutat un timp în Basarabia, la Ismail, apoi a ajuns la București. În capitală Aurelia Sotirescu a deținut o farmacie pe Șoseaua Ștefan cel Mare, începând cu 1922 și până la naționalizarea din 1949. În perioada comunistă nu i s-a mai acceptat angajarea la farmacii de stat. A decedat pe 29 decembrie 1965, la București”. (n.a. sursă informații –  Suliman / Lucasciuc “Repere farmaceutice…)Farmaciștii perioadei 1878-1930 au contribuit din plin la dezvoltarea Dobrogei, o provincie expusă mult timp paludismului, epidemiilor și altor boli. Eforturile acestor specialiști au ajutat extrem de mult la îmbunătățirea domeniului sanitar, la diminuarea cotelor mortalității și la ameliorarea condițiilor de viață. Portretele acestor specialiști vin să întregească povestea adevărată a unui ținut multi-etnic și mereu tulburat de apele agitate ale istoriei…

Reclama zilei – Fabrica de Mezeluri Oscar Depner, din Hălciu, județul Brașov , PRODUCE: Salamuri de Șuncă Cracau, Tirolez, și De Vară, diferite calități; Slănină albă, sărată afumată și ardeiată; Costițe afumate și carre; Cârnați de bere subțiri și Debrețin în perechi; Jambon afumat, fără os, în rotițe;  Jambon fier, fără os presat; Limbi de vacă și porc, afumate; Tobă de porc, cu și fără sânge; Parizer și Crenviști. Rog comenzile a le încredința reprezentanților mei Mungiuri& Contos, str C. Negri no.3 din Constanța. (1929)

Sursă foto: Colecția Gheorghe Stănescu, expoziția „Mamaia – 120 de veri, o singură poveste”

Mai mult
MINAC AFIS SIMPOZION COPIII SARBATORESC ZIUA DOBROGEI 2026 1

Simpozionul „Copiii sărbătoresc Dobrogea” – istoria și cultura regiunii, în glasul tinerei generații

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și în colaborare cu Societatea de Științe Istorice din România –  Filiala Constanța, organizează simpozionul „Copiii sărbătoresc Dobrogea”. Evenimentul va avea loc vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 10:00, la sediul instituției muzeale din strada Arhiepiscopiei nr. 7.

La această manifestare culturală vor participa elevi de la Școala Gimnazială nr. 22 „I.C. Brătianu” Constanța, Școala Gimnazială „Adrian V. Rădulescu” Murfatlar, Grădinița nr. 29 Constanța, Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Constanța și  Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța.

Simpozionul va fi moderat de dr. Lavinia Dumitrașcu și drd. Oana Grigoruță, specialiști ai muzeului, care vor fi asistate de Luca Voinea, elev al Colegiului Național „Mihai Eminescu” Constanța. În cadrul întâlnirii vor susține discursuri Nicoleta Popa, elevă a Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”, Maria Daria Ghiță, de la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu”, și Roberta Voinea, de la Școala Gimnazială nr. 22 „I.C Brătianu”.

Programul va cuprinde și momente artistice puse în scenă de Răzvan Decu, elev al Colegiului Național de Arte „Regina Maria” Constanța, precum și de copiii de la Grădinița nr. 29 Constanța, Școala Gimnazială nr. 22 „I.C. Brătianu” și Școala Gimnazială „Adrian V. Rădulescu” Murfatlar.

Mai mult
12 noiembrie

12 noiembrie. Farmacii și farmaciști în Dobrogea (1860-1930) (II) – Vremuri tulburi

După un deceniu de la instaurarea administrației românești și aplicarea noilor legi sanitare, în orașul Constanța, vechile farmacii, create înainte de 1878, și-au pierdut dreptul de concesiune odată cu decesul proprietarilor lor fondatori (care nu aveau cetățenie română). Concesiunile acestora au trecut în proprietatea statului român, care le-a scos la concurs și le-a concesionat cu drept transmisibil unor farmaciști români. Singura excepție de la această regulă a fost cazul Farmaciei lui Bolton (Engleză), care a rămas în proprietatea văduvei sale, care a putut să o arendeze ulterior.

Ținutul dintre Dunăre și Pont avea să cunoască cele mai dificile momente ale sale, din vremurile moderne, în timpul Primului Război Mondial. După doi ani de neutralitate, România intrase în marea conflagrație (pe 12/27 august 1916), alături de Antantă (Aliați – Franța, Marea Britanie, Rusia etc – în prima etapă) și împotriva Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman și Bulgaria). Înfrângerile suferite pe frontul sud-dobrogean au început cu dezastrul de la Turtucaia, de la începutul lunii septembrie și au continuat cu luptele sângeroase desfășurate pe linia frontului, la Oltina, Cobadin, Topraisar etc. Toate orașele importante ale provinciei au suferit distrugeri iar populația rămasă locului a îndurat chinuri nenumărate din cauza ocupației germano-bulgare. Evident, Constanța a fost urbea în care s-au înregistrat cele mai multe drame și unde s-au consumat cele mai multe distrugeri, nedreptăți, abuzuri, infracțiuni de tot felul, crime și violuri…

La 22 octombrie 1916, trupele de ocupație germano-bulgare intrau într-o Constanța care deja fusese asiduu bombardată din largul mării de către crucișătoarele inamice sau din avioane. Mai bine de jumătate din populația orașului fugise peste Dunăre, stabilindu-se fie în Muntenia, fie în Moldova. Pe 2 decembrie 1916 la Sofia s-a hotărât ca administrarea orașului să fie făcută de trupele ambelor armate, germană, respectiv bulgară. Abuzurile și infracțiunile comise în următoarele luni de către bulgari aveau însă să conducă la schimbarea deciziei, astfel că din februarie 1917 de administrarea orașului urmau a se ocupa germanii. Se știe foarte bine că imediat ce au intrat în Constanța, bulgarii au dărâmat monumentul Avântul Țării, amplasat în fața Palatului Regal și care îi comemora pe soldații României din Al Doilea Război Balcanic. Tot bulgarii au fost cei care au dărâmat de pe soclu Statuia lui Ovidiu și doar intervenția germanilor a făcut ca aceasta să nu fie distrusă total.

Ocupația străină a dat peste cap total viața unui oraș care înainte de război intrase pe un drum ascendent al dezvoltării. Toate domeniile de activitate au avut de suferit, inclusiv cel sanitar. Farmaciile din Dobrogea, înființate în așezările mai importante, au fost devastate și jefuite. În Cadrilater au fost jefuite doar cele ale românilor, nu și cele deținute de către bulgari.

Toate farmaciile ale Constanței au fost supuse aceluiași regim, fiind prădate. În locul Farmaciei Bolton (Engleză), armata germană a înființat o Farmacie de Stat. Situația a fost extrem de dificilă, însă populația Constanței, atât câtă mai era, a reușit să reziste. În cele din urmă, războiul s-a încheiat iar Dobrogea a scăpat de ocupația străină. În urma acesteia rămânea însă un oraș aproape distrus…

Unul dintre cei mai importanți farmaciști români ai acelor vremuri, Pompei Ciupercescu descrie perfect situația înregistrată după război, la Constanța. Toate bunurile, medicamentele, instrumentele materialele din farmacii dispăruseră iar clădirile suferiseră distrugeri, în unele cazuri, totale.

Cităm câteva fragmente din mărturisirile sale, publicate ani buni mai târziu, în Analele Dobrogei (n.a. “A.N”. 1928 – “Cincizeci de ani de vieață românească…”:

“După încheierea păcii, la revenirea noastră a trebuit să depunem o muncă greu de imaginat azi.. să ne rugăm pe la diferiți colegi spre a ne procura câte un cântar, o patentă, un mojar, etc, ca să reîncepem. Fără bani, fără credit, mulți fără forța morală și încrederea necesară oricărui început, lipsindu-ne o cât de mică încurajare din partea guvernanților și a guvernului, am bătut la multe uși și pe când Guvernul amnistia pe toți vânduții și dezertorii, noi băteam drumurile în căutarea unei existențe ce o perdusem pe altarul iubirei de țară. Ba încă, la procesele de despăgubiri din anii 20-21, ni s-au precupețit până într-atâta pagubele, încât sumele derizorii ce ni s-au recunoscut nu reprezentau nici plata rafturilor ce le-am făcut în urmă. Și dacă cel puțin ne-ar fi dat un leu… Dar, în fine, cu muncă, cu stăruință, am parvenit a ne aranja din nou farmaciile și la început timide, prind treptat a se asorta, a se aranja, a se înfrumuseța chiar, deși azi nu sunt nici pe departe ce erau odată…”.

Pompei Ciupercescu s-a născut în 1875 în comuna brăileană Silistraru și a urmat Școala Superioară de Farmacie din București. Ca elev și-a făcut stagiul la Calafat, Săveni și apoi la Tulcea, iar ca asistent s-a pregătit la Craiova și Buzău. A obținut apoi licența și dreptul de liberă practică și a lucrat un timp la Brăila. În 1906 câștigă la Constanța un concurs de concesiune de farmacie și deschide farmacia “Victoria”, exact pe locul în care, în trecut funcționase unitatea grecului Cicillianopoulos. În perioada 1908-1911 deține o filială și în stațiunea Techirghiol Movilă (viitoarea Carmen Sylva, azi Eforie Sud). Ciupercescu a fost membru în Consiliul Comunal al Constanței, ofițer de stare civilă, membru în comisia Interimară a orașului, în două rânduri (1913, 1922).  S-a preocupat de înființarea în porturile Dobrogei a unor posturi de prim ajutor. A activat ca specialist farmacist în al Doilea Război Balcanic și în Primul Război Mondial. La insistențele sale, în 1921 a fost creat Cercul Farmaciștilor Constanța, pe care l-a condus mai bine de un deceniu. A editat revista lunară a Cercului, a fost vicepreședinte ale Societății Studenților de Farmacie și membru și președinte ale Camerei de Comerț și Industrie Constanța. De asemenea, a activat ca profesor suplinitor de chimie la Liceul Mircea. Pentru activitatea depusă în timpul Marelui Război a fost multi-decorat și ridicat la gradul de colonel în rezervă. Este autorul a numeroase studii și articole, dedicate farmaciei în Dobrogea. A decedat pe 24 ianuarie 1957, la București.

(Va urma)

Reclama zilei –Cazinoul Comunal. În vederea sezonului de iarnă, în sala de dans special amenajată și încălzită, vor avea loc în fiece duminică SERATE DANSANTE. (1924)

Mai mult
MINAC PROGRAM MANIFESTARI 1

ZIUA DOBROGEI, sărbătorită la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Ziua Dobrogei, sărbătorită anual la 14 noiembrie, marchează împlinirea, în acest an, a 148 de ani de la integrarea provinciei în granițele statului român. Instituită prin Legea nr. 230/2015, această sărbătoare reprezintă un moment de referință pentru istoria teritoriului dintre Dunăre și Mare și un prilej de a readuce în atenția publicului patrimoniul, personalitățile și evenimentele care au marcat evoluția regiunii.

Cu acest prilej, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța organizează un program cultural-educativ variat, desfășurat în perioada 12-23 noiembrie 2026, care cuprinde prezentări istorice, ateliere dedicate copiilor, un simpozion, lansarea unui film documentar, un workshop, un tur ghidat prin Peninsula Constanței și vernisajele unor expoziții. Totodată, sâmbătă, 14 noiembrie 2026, publicul va putea vizita gratuit toate obiectivele muzeale administrate de instituție, atât în municipiul Constanța, cât și în județ.

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR

Joi și vineri, 12-13 noiembrie 2026

Sediul MINAC – str. Arhiepiscopiei nr. 7A

Activități cultural-educative desfășurate în colaborare cu Școala Gimnazială nr. 8 Constanța și Școala Gimnazială nr. 1 Grădina

• „Constanța spusă altfel”

Prezentare susținută de Cristian Cealera, educator muzeal, dedicată semnificației istorice a zilei de 14 Noiembrie 1878 și transformărilor care au urmat integrării Dobrogei în statul român. Pornind de la momentul instaurării administrației românești, publicul va descoperi începuturile procesului de modernizare a Dobrogei și a vechiului oraș Küstenge (Constanța de astăzi), evoluția orașului în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și profundele schimbări care au transformat vechea așezare otomană într-un important oraș-port al României. Prezentarea va pune accent pe oameni, locuri și imagini din Constanța de odinioară.

• Atelier istoric „Dobrogea de ieri și de astăzi”

Muzeul vă invită la o activitate cultural-educativă, prin care se propune o incursiune vizuală și participativă în istoria Dobrogei. Prin intermediul acestui atelier de creație, micii participanți vor descoperi, prin puzzle-uri ce reprezintă imagini de epocă și le vor compara cu fotografii ale acelorași locuri din prezent.  Descoperirea trecutului orașului nostru va împleti îndemânarea și creativitatea micilor participanți cu informația istorică.

• Lansarea filmului documentar „Histria”

Realizat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în colaborare cu Imago Studio și cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, filmul documentar „Histria” invită publicul într-o călătorie prin istoria uneia dintre cele mai vechi cetăți grecești de pe teritoriul actual al României. Îmbinând imagini ale patrimoniului arheologic cu secvențe de reconstituire istorică, generate cu ajutorul inteligenței artificiale, producția urmărește evoluția Histriei de la întemeiere, precum și transformările pe care le-a cunoscut de-a lungul epocilor, în lumina cercetărilor arheologice realizate în secolul XX.

Vineri, 13 noiembrie 2026, ora 10:00

Sediul MINAC – str. Arhiepiscopiei nr. 7A

• Simpozionul „Copiii sărbătoresc Dobrogea”

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și în colaborare cu Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Constanța, organizează simpozionul „Copiii sărbătoresc Dobrogea”.  La această manifestare dedicată Zilei Dobrogei vor participa elevi de la Școala Gimnazială nr. 22 „I.C. Brătianu” Constanța, Școala Gimnazială „Adrian V. Rădulescu” Murfatlar, Grădinița nr. 29 Constanța, Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Constanța și  Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța.

Simpozionul va fi moderat de cercetător dr. Lavinia Dumitrașcu și muzeograf drd. Oana Grigoruță, asistate de Luca Voinea, elev al Colegiului Național „Mihai Eminescu” Constanța. Vor susține discursuri Nicoleta Popa, elevă a Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”, Maria Daria Ghiță, de la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu” și Roberta Voinea, de la Școala Gimnazială nr. 22 „I.C Brătianu”.

Programul artistic va include momente deosebite, puse în scenă de Răzvan Decu, de la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța, precum și de copiii de la Grădinița nr. 29 Constanța, Școala Gimnazială nr. 22 „I.C. Brătianu” și Școala Gimnazială „Adrian V. Rădulescu” Murfatlar.

Sâmbătă, 14 noiembrie 2026

ACCES GRATUIT LA OBIECTIVELE MUZEALE

De Ziua Dobrogei, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța invită publicul să viziteze gratuit toate obiectivele muzeale din municipiul Constanța și județ, administrate de instituție, după următorul program. 

Program de vizitare:

• Edificiul Roman cu Mozaic                                                           09:00 – 17:00;

• Mormântul Pictat Hypogeu:                                                            09:00-17:00; 

• Cetatea Capidava:                                                                            09:00-17:00;

• Cetatea Carsium Hârșova:                                                                09:00-17:00; 

• Complexul Muzeal Histria:                                                              09:00-17:00; 

• Complexul Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi:                        09:00-17:00;

• Centrul Hamangia / Muzeul „Axiopolis” Cernavodă:                      09:00-17:00.

***

          Cu ocazia Zilei Dobrogei, 14 noiembrie 2026, ora 16:00, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța invită publicul la vernisajul expoziției „Mozaic Design ’26. Reper istoric în arta vestimentară”. Manifestarea va avea loc la punctul muzeal Edificiul Roman cu Mozaic, prilej cu care vor putea fi admirate creații artistice de inspirație antică – colaje/crochiuri design vestimentar – realizate de profesor Anca Pașa Deaconu, împreună cu Teodora Hatman, elevă a Atelierului de Creație/Design vestimentar din cadrul Palatul Copiilor Constanța. 

Colajele au ca sursă de inspirație simbolurile, motivele decorative și cromatica mozaicului roman, pe care cele două autoare le-au transpus în compoziții proprii. Expoziția propune o altă modalitate de a privi și a descoperi patrimoniul roman, prin forme și tehnici artistice accesibile publicului de astăzi.

Programul zilei include și un workshop în tehnica colajului, coordonat de prof. drd. Anca Pașa Deaconu, începând cu ora 14:30. La activitate vor participa elevii Atelierului de Creație/Design vestimentar de la Palatul Copiilor.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 14 noiembrie 2026 – 31 ianuarie 2027.

Luni, 23 noiembrie 2026

Tur ghidat „Constanța modernă” – ora 11:00

Turul ghidat, organizat în Peninsula Constanței și coordonat de specialistul MINAC Cristian Cealera, este dedicat transformărilor prin care a trecut orașul după intrarea Dobrogei sub administrație românească (1878). Traseul urmărește evoluția urbană a Constanței moderne, de la vechile străzi și clădiri publice, până la dezvoltarea portului, a infrastructurii și a principalelor repere care au contribuit la configurarea orașului de astăzi. Punctul de întâlnire al participanților este stabilit la statuia Lupa Capitolina (Lupoaica).

• Vernisajul expoziției „Portrete din trecut: Ioan N. Roman, Patriarhul Dobrogei”

Sediul MINAC din str. Arhiepiscopiei nr. 7A, ora 13:00

Pentru a marca împlinirea a 95 de ani de la dispariția fizică a uneia dintre cele mai importante personalități dobrogene, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, organizează vernisajul expoziției „Portrete din trecut: Ioan N. Roman, Patriarhul Dobrogei”.

În cadrul expoziției publicul va putea redescoperi activitatea politică, ziaristică și literară a avocatului I.N. Roman, personalitate complexă a spațiului cultural dobrogean și luptător de seamă pentru promovarea și dezvoltarea Dobrogei. Proiectul curatorial valorifică diferite artefacte păstrate în fondul personal „Ioan N. Roman” din cadrul Depozitului de Istorie Modernă și Contemporană al MINAC, precum manuscrise, broșuri, publicații, fotografii, diplome, medalii sau obiecte personale de uz zilnic, precum stiloul și ochelarii ce i-au aparținut acestuia.

Expoziția va putea vizionată la sediul MINAC din strada Arhiepiscopiei nr. 7 în perioada 23 noiembrie 2026 – 6 decembrie 2026.

Cu ocazia Zilei Dobrogei, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vă invită să redescoperiți istoria și bogatul patrimoniu al provinciei noastre.

La mulți ani, Dobrogea! La mulți ani, dobrogeni!

Mai mult
Sari la conținut
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.