Strada Arhiepiscopiei nr. 7, Piața Ovidiu, Constanța
Restaurare - Conservare
Activitatea de restaurare-conservare se desfășoară într-un loc special amenajat, anume laboratorul de restaurare-conservare și dotat corespunzător. Întreaga activitate trebuie să se desfășoare pe o bază tehnico-ştiinţifică riguroasă, care să asigure condiţiile necesare desfăşurării intervenţiilor pe obiectele de patrimoniu, conform legislaţiei actuale din România şi a normelor internaţionale. Altfel spus, conservarea curativă şi restaurarea ştiinţifică în regim muzeal sunt indisolubil legate de existenţa unui laborator de restaurare echipat cu aparatură şi materiale moderne, care să permită desfăşurarea activităţilor specifice la standarde înalte.
Laboratorul zonal de restaurare-conservare a fost înființat în anul 1974, prin Legea 63/1974, făcând parte din rețeaua de elită a laboratoarelor care aveau ca sarcină restaurarea și conservarea obiectelor de patrimoniu.
Echipamentul pe care laboratorul l-a avut în dotare încă din primii ani a fost divers, începând cu aparatul Rongen și continuând cu aparatura de laborator specifică și necesară acestei activități, dintre care amintim: motoare tehnice suspendate, băi de nisip, agitatoare, redresoare și cuve antiacide pentru electroliză, distilatoare, microscoape, balanțe etc.
Substanțele și materialele necesare sunt achiziționate ritmic pentru a nu exista goluri de funcționare și a evita declanșarea efectelor distructive asupra obiectelor cărora li s-a schimbat mediul în care au stat în ultimele sute sau mii de ani.
Personalul laboratorului este format din specialiști care au urmat cursuri de restaurare-conservare finalizate cu obținerea atestatului de expert pe diverse suporturi – ceramică, sticlă, metal.
În prezent personalul laboratorului este compus din 10 lucrători, din care patru sunt restauratori experți.
Specialiștii încearcă să acopere în timp util restaurarea pieselor de patrimoniu rezultate din cercetările sistematice efectuate la obiective de interes național, cât și a celor provenite din săpăturile arheologice preventive generate de proiecte mari de investiții și infrastructură (Autostrada A2 București-Constanța, Șoseaua de centură a orașului-A4, construirea de locuințe colective etc.). Menținerea pasului cu ritmul de creștere al patrimoniului devine însă tot mai dificilă în conditiile in care numarul specialistilor nu este mare.
