Strada Arhiepiscopiei nr. 7, Piața Ovidiu, Constanța

Strada Arhiepiscopiei nr. 7, Piața Ovidiu, Constanța

SESIUNEA INTERNAȚIONALĂ DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE PONTICA

ORGANIZARE

INVITAȚIE

Dragi colegi,

În perioada 25–27 septembrie 2024, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Centrul de Studii ale Civilizațiilor Mării Negre și Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius” din Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Facultatea de Istorie a Universității din București, Facultatea de Istorie și Teoria Artei a Universității Naționale de Arte din București, Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Institutul Național al Patrimoniului din București, Institutul pentru Studii la Marea Neagră al Universității „Ovidius” din Constanța, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” din Târgu Mureș, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale din Cluj-Napoca și Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc organizează:

Sesiunea Științifică Internațională PONTICA, Ediția 57:
ISTORIE ȘI ARHEOLOGIE ÎN SPAȚIUL VEST-PONTIC.

Cunoscând preocupările dumneavoastră, am fi onorați să participați la lucrările acestei manifestări științifice, care se vor desfășura în format mixt (cu prezență fizică și online). Mai multe informații despre modul de organizare vor fi afișate pe site-ul www.minac.ro și vor fi transmise în timp util.

Comunicările vor fi prezentate în următoarele secțiuni, grupate pe domenii: Pre-Protoistorie, Greco-Romană, Medievală, Modernă-Contemporană și Numismatică, precum și în următoarele sesiuni tematice: Apusul „Vechii Europe”: schimburi, simbioze, sinteze culturale; Capidava și frontiera romană a Dunării de Jos (secolele I–VII p.Chr.); Cetăți, orașe și așezări. Viața cotidiană la marginea imperiilor (secolele VII–XIII); Numismatica în contextul lumilor antice și medievale din zona Dunării de Jos; Despre viață și moarte în Antichitate și Evul Mediu. Monedele și contextele cotidiene specifice lumii vii și celei funerare; Dobrogea – spațiu românesc (secolele XIX–XXI); Democrație și totalitarism: Panel 1 – Ideologie și practică politică în perioada interbelică; Panel 2 – Relații româno-americane în secolul al XX-lea; Panel 3 – Minoritățile din România: direcții, surse și metode noi de cercetare; Panel 4 – Comunism și Holocaust; Conservare, restaurare și muzeografie – evoluții și tendințe actuale.

Formularul de înscriere anexat, disponibil și pe site-ul muzeului, la rubrica „Sesiuni”, va fi transmis organizatorilor de secțiuni sau pe adresa sesiuneapontica@gmail.com până la data de 1 august 2024.

Muzeul va asigura cazarea și masa participanților, cu precizarea că, în cazul comunicărilor cu mai mulți coautori, gratuitatea va fi valabilă pentru un singur participant.

Cu aleasă considerație,

Director,

Dr. Aurel Mototolea

COMITETUL ȘTIINȚIFIC

Dr. AUREL MOTOTOLEA – Director (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), Dr. VALENTINA VOINEA (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), Dr. CRISTIAN EDUARD ȘTEFAN (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”), Dr. CONSTANTIN BĂJENARU (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), Dr. IOAN C. OPRIȘ (Facultatea de Istorie, Universitatea București), Dr. CRISTINA TALMAȚCHI (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), Dr. CONSTANTIN ȘOVA (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), Dr. GABRIEL TALMAȚCHI (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), Dr. EMANUEL PETAC (Cabinetul Numismatic, Biblioteca Academiei Române), Dr. LAVINIA DUMITRAȘCU (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), Dr. DELIA CORNEA (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), Dr. FLORIN ANGHEL (Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța), Dr. EMANUEL PLOPEANU (Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța), Dr. ROMEO GHEORGHIȚĂ (Facultatea de Istorie și Teoria Artei, Universitatea Națională de Arte București).

COMITETUL DE ORGANIZARE

Dr. DANIEL CITIRIGĂ (Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța), Dr. GABRIEL MANEA (Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța), Dr. METIN OMER (Institutul pentru Studii la Marea Neagră, Universitatea „Ovidius” Constanța), Dr. IRINA SODOLEANU (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), Dr. MARIA BOLOCAN (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), Drd. TIBERIU POTÂRNICHE (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), Drd. OANA GRIGORUȚĂ (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), Drd. ANDREEA ANDREI (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), Drd. MANUELA MĂIȚĂ (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), Drd. ADRIAN IRIMIA (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), NICOLETA MIVU (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța).

SECȚIUNI TEMATICE

 

Secțiune tematică PREISTORIE

Apusul „Vechii Europe”: schimburi, simbioze, sinteze culturale

The Downfall of Old Europe: Exchanges, Symbioses, Cultural Syntheses

Organizatori / Organizers: Valentina Voinea, Cristian Eduard Ștefan

Extinderea cercetărilor arheologice în situri aparținând unor perioade istorice mai puțin cunoscute anterior, amploarea săpăturilor preventive și a studiilor interdisciplinare impun o reevaluare a fenomenelor culturale produse la sfârșitul mileniului V î.Hr. În acest nou cadru de cercetare, cauzele care au determinat sfârșitul Vechii Europe apar mult mai complexe decât s-a crezut inițial, ipoteza pătrunderii violente a unor comunități răsăritene dovedindu-se mult prea simplistă. De aceea, organizatorii acestei secțiuni tematice își propun să supună dezbaterii câteva dintre numeroasele subiecte posibile.

Printre temele propuse pentru dezbatere se numără: ce anume a dus la sfârșitul comunităților eneolitice înfloritoare din spațiul litoralului vest-pontic și cum a influențat dispariția lor evoluția comunităților învecinate; ce amploare au avut modificările climatice și geomorfologice de la sfârșitul mileniului V î.Hr. și care a fost impactul lor asupra evoluției comunităților eneolitice din Vechea Europă; cât de intense au fost schimburile materiale dintre comunitățile eneolitice din Vechea Europă și cele răsăritene; care a fost natura relațiilor dintre comunitățile Vechii Europe și noii veniți; cum au contribuit inovațiile tehnologice și noile „mode ceramice” la nașterea unor simbioze culturale; și cum s-au manifestat sintezele culturale în zonele de contact dintre marile complexe eneolitice și cât de operabile rămân, pentru aceste fenomene culturale, noțiunile consacrate de „cultură” și „fază”.

The Downfall of Old Europe: Exchanges, Symbioses, Cultural Syntheses

The expansion of archaeological research into sites belonging to previously less well-known historical periods, together with the scale of preventive excavations and interdisciplinary studies, requires a reassessment of the cultural phenomena that occurred at the end of the 5th millennium BC. Within this new research framework, the causes that led to the end of Old Europe appear far more complex than originally believed, as the hypothesis of a violent intrusion of eastern communities has proven to be overly simplistic. Therefore, the organizers of this thematic section propose to discuss a number of key topics related to these processes.

The proposed topics include: what led to the decline of the flourishing Eneolithic communities along the western Black Sea coast and how their disappearance influenced the development of neighboring communities; the extent of the climatic and geomorphological changes at the end of the 5th millennium BC and their impact on the evolution of Eneolithic communities in Old Europe; the intensity of material exchanges between the Eneolithic communities of Old Europe and those from the East; the nature of the relationships between the communities of Old Europe and the newcomers; the contribution of technological innovations and new ceramic styles to the emergence of cultural symbioses; and the ways in which cultural syntheses developed in the contact zones between the major Eneolithic cultural complexes, as well as the extent to which the traditional concepts of “culture” and “phase” remain applicable to these phenomena.

SECȚIA MEDIEVALĂ

Cetăți, orașe și așezări. Viața cotidiană la marginea imperiilor (secolele VII–XIII)

Fortresses, Towns and Settlements. Everyday Life on the Edge of Empires (7th–13th Centuries)

Organizatori / Organizers: Cristina Talmațchi și Constantin Șova

Datorită migrațiilor târzii, secolele VII–XIII au reprezentat pentru Europa Centrală și de Est o perioadă marcată de schimbări teritoriale, însoțite de transformări sociale, politice și economice. La marginea imperiilor, atât în interiorul, cât și în vecinătatea acestora, în fortificații, orașe și așezări, viața de zi cu zi prezintă caracteristici diferite față de cea din interiorul teritoriilor imperiale. Raidurile, conflictele, schimbările administrative, instabilitatea și influența imperiului asupra teritoriilor învecinate sunt doar câțiva dintre factorii care au influențat puternic evoluția acestor comunități. Scopul temei propuse este de a evidenția modul în care viața cotidiană s-a desfășurat în proximitatea frontierelor imperiale. Comunicările pot aborda aspecte precum dovezile arheologice și reflectarea în izvoarele scrise a conflictelor din zonele de frontieră, modificarea limitelor administrative și impactul acesteia asupra vieții cotidiene în vechile și noile așezări, evoluția unei fortificații, a unui oraș, a unei așezări sau a unei regiuni situate la marginea ori în vecinătatea unui imperiu, analiza unor evenimente relevante sau a evoluției unor categorii de bunuri, precum ceramica, precum și relațiile acestor așezări cu centrele de producție din interiorul și din afara imperiului. Sunt binevenite și alte contribuții care se încadrează în această temă generală.

Fortresses, Towns and Settlements. Everyday Life on the Edge of Empires (7th–13th Centuries)

Due to the late migrations, the 7th–13th centuries represented a period of profound territorial, social, political and economic change in Central and Eastern Europe. On the fringes of empires, both within imperial territories and in neighboring regions, life in fortifications, towns and settlements developed characteristics distinct from those found in the imperial core. Raids, conflicts, administrative changes, political instability and the influence exerted by empires on adjacent territories were among the factors that shaped the evolution of these communities. The aim of this thematic section is to explore the changing realities of everyday life in frontier regions. Contributions may address topics such as archaeological evidence and written accounts of conflicts in border areas, the impact of shifting administrative boundaries on daily life in old and newly established settlements, the evolution of fortifications, towns, settlements or wider frontier regions, the study of significant historical events or specific categories of material culture, such as ceramics, as well as the relationships between these settlements and production centres located both inside and outside the empire. Any other contribution relevant to the general theme is welcome.

SECŢIA MODERNĂ – CONTEMPORANĂ

Dobrogea – spațiu românesc (secolele XIX-XXI)

Dobrogea – Romanian Territory (19th-21st Centuries)

Organizatori / Organizers:

                                                Lavinia Dumitrașcu

                                                Oana Grigoruță

Dobrogea – spațiu românesc (secolele XIX-XXI)

Despre evenimentele și oamenii secolelor XIX-XXI s-au făcut, de-a lungul timpului, cercetări aprofundate, având la bază documente, memorii, izvoare orale etc., în încercarea de apropiere de adevărul istoric. Spațiul românesc a traversat, în secolele XIX-XXI, numeroase evenimente, care au provocat revoluții, războaie, uniri și dez-uniri, evoluții și involuții, extaz și agonie și, din nou, extaz….

Istoria a fost scrisă de oameni, mai importanți sau mai puțin importanți, fiecare cu bucuriile și dramele lui. Și, indiferent de cât de mari sau mici au fost, fiecare a depus, pe măsura pregătirii și funcției lui, măcar o grăunte la devenirea neamului românesc și a țării. Secțiunea Dobrogea – spațiul românesc în secolele XIX-XXI își propune să facă pași în plus în prezentarea de documente și în interpretarea evenimentelor acestei perioade.

Dobrogea – Romanian Territory (19th-21st Centuries)

About the events and people of the 19th-21st centuries, in-depth research has been done over time, based on documents, memoirs, oral sources, etc., in an attempt to get closer to the historical truth. In the 19th-21st centuries, the Romanian space crossed many events, which caused revolutions, wars, unions and disunions, evolutions and involutions, ecstasy and agony and, again, ecstasy….

History was written by people, more or less important, each with his own joys and dramas. And, regardless of how big or small they were, each one contributed, according to his training and position, at least to a small extent to the development of the Romanian nation and the country. The section Dobrogea – the Romanian space in the 19th – 21st centuries aims to take additional steps in the presentation of documents and in the interpretation of the events of this period.

Democrație și totalitarism

Democracy and Totalitarianism

                   Organizatori / Organizers:

                      Delia Cornea (MINAC), Emanuel Plopeanu

Panel 1

Ideologie și practică politică în perioada interbelică

Idelogy and Political Practice in the Interwar Period

                                       Organizator / Organizer:

                                       Adrian-Alexandru Herța

Ideologie și practică politică în perioada interbelică se adresează cercetătorilor care studiază regimurile politice din Europa Centrală și de Sud-Est, și care, prin contribuția lor, pot aduce noi abordări legate de sistemul pluripartidist sau regimurile autoritare/dictaturile din regiune.

Idelogy and Political Practice in the Interwar Period is addressed to the historians on political regimes from Central and South-Eastern Europe, whose researches contribute to new approaches concerning multiparty sistem or authoritarian/dictatorship regimes.

Panel 2

Relații româno-americane în secolul al XX-lea

Romanian-American Relations in the 20th Century

                                        Organizator / Organizer:

                                               Daniel Citirigă

Relații româno-americane în secolul al XX-lea este organizat în parteneriat cu Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” din Târgu-Mureș și își propune o abordare a relațiilor bilaterale, atât din punct de vedere politic, dar și cultural sau educațional. În același context, se va organiza expoziția cu titlul Au venit americanii. Crucea Roșie Americană în România după Primul Război Mondial.

Romanian-American Relations in the 20th Century is organized in partnership with „Gheorghe Șincai” Institute for Social Sciences and the Humanities, Târgu-Mureș. It proposes an approach to bilateral relations, from political point of view, but also cultural and educational. In the same context, the exhibition The Americans Have Come – Americand Red Cross in Romania after WWI will be organized.

Panel 3

Minoritățile din România: direcții, surse și metode noi de cercetare

                                        Organizator / Organizer:

                                                   Metin Omer

Minoritățile din România: direcții, surse și metode noi de cercetare este organizat în colabrare cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN Cluj – Napoca) și Institutul pentru Studii la Marea Neagră (UOC). Principalul obiectiv al acestei sub-secțiuni este acela de a analiza relația dintre minoritate și majoritate, atât în perioada democratică a României, cât și în cea dictatorială/totalitară. Ne propunem abordări legate de instituțiile reprezentative ale minorităților, legislația specifică, intelectuali, viața culturală. Totodată, se va organiza expoziția cu tema Mișcarea Națională Tătară Crimeeană în perioada interbelică.

Minorities in Romania: sources and new research methods, organized in partenership with Romanian Institute for Research on National Minorities (ISPMN Cluj-Napoca) and The Insitute for Black Sea Studies. The main goal of this panel is to analyse the relationship between mimority and majority, both in democratic experience and dictatorial/totalitarian. We propose an approach to the main institutions of ethnic minorities, particular legislation, intellectuals, cultura life. Also, the exhibition Tatar National Movement of Crimea in Interwar Period will be organized.

.

Panel 4

Comunism și Holocaust

Communism and Holocaust

                                        OrganizatorI / Organizers:

                                                 Florin Anghel

                                          Gabriel Stelian Manea

Comunism și Holocaust, în colaborare cu Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), își propune analizarea naturii criminale a regimurilor legionar, antonescian și comunist. În acest sens, vor fi selectate propuneri de comunicări care vor aborda analize teoretice ale regimurilor în cauză, biografii politice ale celor implicați, victime sau susținători activi, abordări istoriografice, relații de cauzalitate și efecte ale instaurării acestor regimuri, locuri ale memoriei.

Communism and Holocaust, organized in partenership with The Institute for the Investigation of Communist Crimes and the Memory of Romanian Exile (IICCMER) proposes the analyses of the criminal nature of the Legionar Movement, Antonescu′s dictatorship and Communist regime. In this sense, subjects will be selected concerning theoretical analyses of these regimes, political biographies of those involved, victims or active supporters, historiographical approaches, causal relationships and effects of the establishment of these regimes, places of memory.

SECȚIUNEA TEMATICĂ GRECO-ROMANĂ

Capidava și frontiera romană a Dunarii de Jos (sec. I-VII p. Chr)

Capidava and the Lower Danube Roman Frontiere  (Ist – 7th c. AD

                                        Organizatori/ Organizers:

                                      Ioan C. Opriș, Tiberiu Potârniche

Capidava și frontiera romană a Dunarii de Jos (sec. I-VII p. Chr)

Frontiera romană din segmentul Dunării de Jos  este una deosebit de importantă atât din atât din punct de vedere al prezenței siturilor antice datate în perioada secolelor I-VII p. Chr. cât și a cercetărilor arheologice efectuate. Preocupările permanente desfășurate timp de aproape un secol au generat o cantitate însemnată de informații referitoare la organizarea politico-militară, la viața de zi cu zi precum  și a modelului economic și religios implementat pe acest areal. Realitățile frontierei romane din segmentul Dunării de jos se datorează prepoderent cercetăriilor arheologice sistematice și preventive dar și recentelor preocupări de identificare prin metode non invazive.

În cadrul acestei secțiuni sunt bine venite lucrări care abordează vechile descoperiri prin prisma analizelor interdisciplinare specifice prezentului, cât și discuții rezervate cercetărilor noi, având ca punct central fortificația de la Capidava, teritoriul acesteia precum și relațiile cu celelalte puncte de pe frontiera romană.

Capidava and the Lower Danube Roman Frontiere  (Ist – 7th c. AD)

The Roman border in the Lower Danube segment is a particularly important one both from the point of view of the presence of ancient sites dated between the 1st and 7th centuries BC, as well as the archaeological research carried out. The permanent research carried out for almost a century have generated a significant amount of information regarding the political-military organization, everyday life as well as the economic and religious model implemented in this area. The realities of the Roman border in the Lower Danube segment are mainly due to systematic and preventive archaeological research, but also to the recent interest in identification through non-invasive methods.

Within this section, works that approach the old discoveries through interdisciplinary analyzes specific nowadays, as well as discussions reserved for new research, with the Capidava fortification as the central point, its territory, as well as the relations with the other points on the Roman border, are welcome.

SECȚIA NUMISMATICĂ

Numismatica în contextul lumilor antice și medievale din zona Dunării de Jos.

Monedele la periferia imperiilor

Numismatics in the Context of Ancient and Medieval Worlds in the Lower Danube Area. Coins on the Periphery of Empires

                                        Organizatori/ Organizers:

                                              Gabriel Talmațchi

                                               Emanuel Petac

Numismatica în contextul lumilor antice și medievale din zona Dunării de Jos.

Monedele la periferia imperiilor

Monedele au jucat un rol important în susținerea unor fenomene economice și comerciale sau de altă natură, așa cum au fost evenimentele militare, care s-au tot desfășurat în zona Dunării de Jos. Fie că au facilitat cumpărarea de produse sau de influență, de racolare de mercenari sau atragere de negustori, ele s-au constituit într-o prezență consecventă în timp, în contextul unor imperii, așa cum au fost cel grec colonial sau roman, bizantin, otoman etc. Investigația interferențelor unor lumi diferite și totuși atât de asemănătoare (în care documentul monetar s-a constituit într-un mediu unificator) rămâne un spațiu de cercetare mereu deschis noilor interpretări, care au la bază descoperirile monetare.

Numismatics in the Context of Ancient and Medieval Worlds in the Lower Danube Area. Coins on the Periphery of Empires

Coins played an important role in supporting some economic and commercial or other phenomena, such as the military events, which continued to take place in the area of the Lower Danube. Whether they facilitated the purchase of products or influence, the recruitment of mercenaries or the attraction of merchants, they were established in  a consistent presence over time, in the context of some empires, such as the colonial Greek or Roman, Byzantine, Ottoman, etc. The investigation of the interference of different and yet so similar worlds (in which the monetary document was constituted in an unifying environment) remains a research space always open to new interpretations, based on monetary discoveries.

Despre viață și moarte în Antichitate și Evul mediu.

Monedele și contextele cotidiene specifice lumii vii și a celei funerare

Societatea umană, în ansamblul ei, a căutat de timpuriu rezolvarea unor probleme prin inventarea, folosirea și acumularea de monede în conformitate cu standardele perioadei cronologice respective. Viața cotidiană a acestor comunități a presupus transformarea monedei dintr-un obiect de propagandă și valoare compozițională, inclusiv artistică, într-unul uzual, care a intrat într-o rutină cotidiană de folosire. Umanitatea a ajuns să trăiască printre monede și să-și susțină nivelul de viață cu ajutorul acestora. Dar moneda nu a acaparat doar lumea celor vii, ajungând să fie de folos și pentru „drumul” către lumea de apoi, pentru asigurarea plății intermediarilor și găsirea liniștii sufletești eterne.

On Life and Death in Antiquity and the Middle Ages.

Coins and everyday contexts specific to the living and the funeral worlds

Human society, as a whole, has long sought to solve problems by inventing, using and accumulating coins according to the standards of the respective chronological period. The daily life of these communities involved the transformation of the coin from an object of propaganda and compositional value, including artistic, into a common one, which entered into a daily routine of use. Humanity has come to live among currencies and support their standard of living with their help. But the currency did not only capture the world of the living, it ended up being useful for the “road” to the afterlife, for ensuring the payment of intermediaries and finding the soul’s eternal peace.

INSTITUȚII CO-ORGANIZATOARE / CO-ORGANIZERS INSTITUTIONS

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța / The Museum of National History and Archaeology Constanța; Centrul de Studii ale Civilizațiilor Mării Negre / Center for Studies of Black Sea Civilizations; Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” din Constanța / Faculty of History and Political Science, Ovidius University of Constanța; cu sprijinul Consiliului Județean Constanța / with the support of the Constanța County Council.

INSTITUȚII PARTENERE / PARTNER INSTITUTIONS

Institutul Național al Patrimoniului, București / National Heritage Institute, Bucharest; Institutul pentru Studii la Marea Neagră, Universitatea „Ovidius” din Constanța / Institute for Black Sea Studies, Ovidius University of Constanța; Facultatea de Istorie, Universitatea din București / Faculty of History, University of Bucharest; Facultatea de Istorie și Teoria Artei, Universitatea Națională de Arte din București / Faculty of Art History and Theory, Bucharest National University of Arts; Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, București / “Vasile Pârvan” Institute of Archaeology, Bucharest; Biblioteca Academiei Române – Cabinetul Numismatic / Numismatic Cabinet of the Romanian Academy Library; Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” din Târgu Mureș / “Gheorghe Șincai” Institute for Social Sciences and the Humanities, Târgu Mureș; Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Cluj-Napoca / Romanian Institute for Research on National Minorities, Cluj-Napoca; Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc / Institute for the Investigation of Communist Crimes and the Memory of the Romanian Exile.

Sari la conținut