În perioada 1 mai – 30 septembrie 2026, punctele muzeale din administrarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța vor funcționa conform programului specific sezonului de vară. Publicul este invitat să descopere expozițiile și siturile arheologice în următoarele intervale de vizitare:

• Edificiul Roman cu Mozaic:                            miercuri – duminică: 9:00 – 19:00

• Mormântul Pictat Hypogeu:                               miercuri–duminică: 09:00–19:00 

• Cetatea Capidava:                                               miercuri–duminică: 09:00–19:00 

• Cetatea Carsium Hârșova:                                         luni–duminică: 09:00–19:00

• Complexul Muzeal Histria:                                miercuri–duminică: 09:00–19:00 

• Complexul Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi: luni–duminică: 09:00–19:00 

•Centrul Hamangia/Muzeul „Axiopolis” Cernavodă:

                                                                               miercuri-duminică: 09:00–19:00 

Acest program este valabil până la sfârșitul lunii septembrie 2026, oferind vizitatorilor, pe întreaga durată a sezonului estival, oportunitatea de a descoperi patrimoniul istoric și arheologic dobrogean, prin expoziții valoroase și spații dedicate cunoașterii și relaxării.   

Mai multe informații despre tarife, programul de vizitare și achiziționarea biletelor (fizic sau în format online) sunt disponibile pe instituției: www.minac.ro.

Vă așteptăm cu drag!

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Centrul de Studii ale Civilizațiilor Mării Negre, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și al Primăriei Cernavodă, în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța, organizează, în perioada 13 – 15 mai 2026, Simpozionul Internațional „Zorii civilizației străvechi europene. Fragmente din lumea Gânditorului”.

Evenimentul marchează un moment de referință pentru patrimoniul cultural-istoric românesc și universal: împlinirea a 70 de ani de la descoperirea celor două capodopere ale artei Hamangia – „Gânditorul și femeia șezând” în necropola de la Cernavodă, punctul Columbia D.

 În cadrul acestei inițiative cultural-științifice vor fi organizate mai multe activități: comunicări științifice, lansarea catalogului „Centrul Hamangia – Muzeul Axiopolis Cernavodă”, vernisajul expoziției „Fragmente din lumea Gânditorului” și o vizită documentară la Centrul Hamangia – Muzeul „Axiopolis”, Cernavodă.

Deschiderea oficială a manifestării științifice va avea loc miercuri, 13 mai 2026, ora 11:00, în Sala Senatului (etaj I, corp A), Campusul Universității „Ovidius” Constanța. După alocuțiunile oficiale, va fi lansat catalogul „Centrul Hamangia – Muzeul Axiopolis Cernavodă”, moment urmat de vernisajul expoziției foto-documentare „Fragmente din lumea Gânditorului”. Comunicările științifice vor fi susținute pe parcursul zilelor de 13 și 14 mai 2026, grupate în următoarele secțiuni tematice: „Abordări bioarheologice în spațiul carpato-danubiano-pontic (mileniul V a.Chr.)”, „Schimburi, sinteze și simbioze culturale în Vechea Europă”, „De la meșteșug la artă – tehnologie și funcționalitate”, „Gesturi și simboluri în arta neolitică” și „Viață și moarte în Vechea Europă”. Vineri, 15 mai 2026, va fi organizată vizita documentară la Centrul Hamangia și Atelierul „Gânditorului”– Muzeul „Axiopolis” Cernavodă.

Organizatorii simpozionului își propun să evidențieze rolul esențial al culturii Hamangia în nașterea civilizației Vechii Europe (mileniul V a.Chr.). Prin abordări interdisciplinare, evenimentul urmărește să pună în lumină complexitatea comunităților neo-eneollitice, relațiile culturale din spațiul carpato-danubiano-pontic și rolul acestor manifestări în evoluția civilizației străvechi din spațiul Europei.

⁕⁕⁕

Au trecut șapte decenii de la momentul în care, în timpul săpăturilor arheologice de salvare efectuate în cimitirul Cernavodă – Columbia D, echipa Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, condusă de Dumitru Berciu și Sebastian Morintz, a descoperit cele două figurine de lut considerate capodopere ale artei universale –

„Gânditorul și femeia șezând”, atribuite comunităților Hamangia. Artefactele s-au numărat printre numeroasele piese de inventar funerar găsite în această necropolă, situată la marginea de nord a orașului Cernavodă, în vecinătatea șoselei Cernavodă – Capidava. Contextul descoperirilor a fost dificil, deoarece în zonă avuseseră loc alunecări și prăbușiri de teren, multe morminte fuseseră distruse, iar inventarul lor împrăștiat sau amestecat. În timpul săpăturilor de recuperare a artefactelor, pe lângă numeroase vase întregi, fragmente ceramice, perle tubulare tăiate din scoica Spondylus, topoare de piatră, oase umane și de animale, arheologii au găsit și cele două statuete, aflate în stare fragmentară, în apropierea unui schelet, deranjat în timpul alunecărilor de teren.

Cuplul „Gânditorul și femeia șezând” impresionează prin simplitate și forța expresivă. Prima statuetă, cu o înălțime de 11,5 centimetri, reprezintă un bărbat așezat pe un scaunel, cu coatele sprijinite pe genunchi și capul susținut de palme, sugerând o stare de meditație profundă, expresie a atitudinii echilibrate. Statueta feminină, care măsoară aproximativ 11,4 centimetri, completează scena printr-o prezență calmă și echilibrată, exprimând aceeași stare de meditație profundă. Modelate într-un stil minimalist, fără detalii de vestimentație, cele două personaje pot fi interpretate ca prefigurări ale cuplului divin originar.

Aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, „Gânditorul și femeia șezând” au fost incluse în lista scurtă UNESCO, numărându-se printre primele zece creații artistice ale omenirii care nu trebuie să dispară niciodată.

Vă așteptăm cu drag!

Cu ocazia zilei de 1 Mai, în perioada vineri, 1 mai – duminică, 3 mai 2026, punctele muzeale aflate în administrarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța sunt deschise publicului și își așteaptă vizitatorii. Publicul are, astfel, oportunitatea de a descoperi patrimoniul istoric și arheologic al Dobrogei, prin vizitarea unor situri și expoziții deosebite, precum  Edificiul Roman cu Mozaic și Mormântul Pictat de la Tomis din municipiul Constanța, cetățile Capidava și Carsium (Hârșova), precum și complexele muzeale de la Histria și Tropaeum Traiani – Adamclisi.

De asemenea, vizitatorii pot vizita Centrul Hamangia – Muzeul „Axiopolis” din Cernavodă. Fiecare dintre aceste locuri oferă o experiență culturală autentică, într-un cadru potrivit pentru explorare și relaxare.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Muzeul Național al Banatului și cu Muzeul de Istorie a Moldovei, din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, are deosebita plăcere de a vă invita la vernisajul expoziției „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în Antichitate. Obiecte din colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța”. 

Evenimentul va avea loc miercuri, 29 aprilie 2026, ora 18:00, în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia, pe str. Martin Luther, nr. 4, Timișoara.  

Expoziția reunește 158 de artefacte din colecția muzeului constănțean, deosebit de valoroase din punct de vedere istoric și patrimonial. Acestea provin din anticul Tomis, precum și din alte situri arheologice, respectiv Durostorum (actuala Silistra), Ostrov, Callatis (actual Mangalia), Histria, Adamclisi, Capidava, Pârjoaia/Izvoarele, Olimp, Urluia, Fântâna Mare, Cobadin (județul Constanța) și Cerna (județul Tulcea).

Tema centrală a expoziției,  feminitatea în antichitatea greco-romană, este  ilustrată sub multiple forme, de la bijuterii din aur și argint la sculpturi, opaițe, unguetaria și vase rare de sticlă, alături de vase din lut, obiecte din metal, gagat (cărbune), piatră, os și corn. Exponatele ilustrează viața și rolul femeii în epoca romană, de la naștere și până la moarte, surprinzând aspirațiile, bucuriile și necazurile care însoțesc parcursul existenței.

Prin bogăția și valoarea deosebită a artefactelor prezentate, expoziția se remarcă drept unul dintre demersurile expoziționale importante realizate în ultimii ani de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 30 aprilie – 31 octombrie 2026.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, vă invită luni, 20 aprilie, ora 13:00, la vernisajul expoziției foto-documentare „Scrisori din detenție. Povestea unui tânăr închis la Canal: Nicolae Voicilă”. Evenimentul va avea loc la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7, municipiul Constanța.

Expoziția urmărește destinul lui Nicolae Voicilă (1931-1999), care a trecut prin experiența detenției politice în primii ani ai regimului comunist. În 1949, acesta nu împlinise încă 18 ani când a fost arestat, fiind acuzat de apartenență la o organizație considerată subversivă și condamnat la patru ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale”. Anii de detenție i-a petrecut, în mare parte, în lagărele de muncă de la Canalul Dunăre – Marea Neagră, iar între anii 1951 și 1953 s-a numărat printre cei 100 de deținuți politici anticomuniști care au lucrat la restaurarea Cazinoului din Constanța.

Proiectul expozițional reunește documente din arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, alături de documente și fotografii inedite, provenite din fondul personal al familiei Voicilă, puse la dispoziția muzeului prin bunăvoința fiicei sale, doamna Laura Voicilă. Materialele prezentate ilustrează condamnarea, perioada de detenție, precum și anii care au urmat eliberării, caracterizați de constrângeri și interdicții.

O încărcătură emoțională aparte au cărțile poștale trimise familiei din închisoare, mărturii simple, dar tulburătoare, ale unei existențe marcate de suferință. În rândurile adresate mai ales tatălui și fratelui său, tânărul Nicolae Voicilă vorbește despre dorința de a-și vedea familia la „vorbitor”, întâlniri permise o dată pe lună, și îi roagă să îi trimită pachete cu alimente și haine. Detaliile aparent mărunte lasă să se întrevadă dorul de casă, neliniștea și speranțele unui tânăr care încearcă să rămână legat de lumea de dincolo de zidurile închisorii.

Perioada petrecută la restaurarea Cazinoului ocupă un loc aparte în cadrul expoziției, fiind evocată prin mesajele rămase peste timp, ascunse în pereții monumentalului edificiu. Numele lui Nicolae Voicilă apare pe bilețele descoperite în stucatura clădirii, precum și într-o inscripție de pe spatele unui fragment de ornament decorativ – o urmă discretă, dar grăitoare, a trecerii sale prin acest loc.

La eveniment vor fi prezenți Laura Voicilă, fiica deținutului politic român anticomunist, care a îndurat cu demnitate anii detenției, precum și reprezentanți ai instituțiilor partenere.

Manifestarea culturală este organizată ca un gest de recunoștință față de cei care au îndurat persecuțiile regimului totalitar și ca un îndemn pentru generațiile de astăzi de a păstra vie memoria celor care, prin suferință și curaj, au apărat libertatea și credința.

Echipa proiectului expozițional: curator Delia Roxana Cornea, prelucrare foto Simona Stan, concept grafic Alma-Laura Parasca, co-organizatori Andreea Andrei și Florentina Bozîntan.

Publicul va putea vizita expoziția în perioada 20 aprilie – 8 mai 2026, la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7.

Vă așteptăm cu drag!

Dobrogea este numită adesea „Bethleemul românesc”, în sensul de pământ sfânt, unde s-a născut creștinismul acestui popor. Potrivit tradiției bisericești, Dobrogea (Moesia Inferior/Scythia Minor) a început să fie creștinată încă din secolul I p.Chr., când pe aceste meleaguri a venit să propovăduiască Apostolul Andrei, Întâiul Chemat, cel căruia „i-a căzut la sorți Sciția“. Peștera Sfântului Andrei, situată în apropierea localității Ion Corvin, este astăzi un loc de pelerinaj pentru mii de creștini din întreaga țară, dar și din lume, întrucât Sfântul Andrei nu este doar ocrotitorul și patronul României, ci și al altor state creștine europene, precum Scoția, Grecia, Rusia.

După un timp petrecut în provincia pontică și alte zone, Apostolul Andrei a ajuns, într-un final, la Patras (regiunea Achaia, Grecia), acolo unde, pe 30 noiembrie 60 p.Chr., a fost martirizat de către romani. 

Din punct de vedere arheologic, răspândirea timpurie a creștinismului în Dobrogea este argumentată de numeroase descoperiri datate la sfârșitul secolului III – începutul secolului IV p.Chr., perioadă când au avut loc ample persecuții romane și au fost consemnați sute de martiri creștini.

Astăzi, în patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) se află numeroase artefacte, vestigii ale vieții de zi cu zi ale comunităților creștine, dintre care se remarcă ceramica inscripționată cu cruce, monograma lui Hristos și alte însemne creștine, obiecte de cult, inscripții și  fragmente arhitecturale, puternice mărturii vizuale ale credinței creștine din acele vremuri de început religios. Aceste artefacte au fost descoperite în multe situri ale județului Constanța, precum Tomis, Histria, Callatis, Tropaeum Traiani, Carsium, Capidava, Axiopolis, iar cercetarea a numeroase basilici identificate arheologic în tot cuprinsul Dobrogei dovedește existența unor puternice comunități creștine și a unei organizări ecleziastice timpurii.

În contextul celebrării Sfintelor Sărbători de Paști, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în colaborare cu Mănăstirea Dervent, anunță deschiderea unei expoziții tematice dedicate primului mileniu al erei creștine în Dobrogea.

Proiectul expozițional, intitulat „Vestigii creștine în Scythia Minor”, vine în completarea colecției de artefacte bisericești a Mănăstirii Dervent și reunește un ansamblu reprezentativ de piese arheologice descoperite în zona lăcașului de cult, precum și în alte situri dobrogene. Printre exponate se regăsesc: cruciulițe din bronz, opaițe și vase cu însemne creștine, reprezentări în basorelief ale Cavalerului trac – element de tradiție precreștină, a cărui iconografie a fost preluată în reprezentarea Sfântului Gheorghe – , fragmente de inscripții, blocuri de cretă inscripționate cu simboluri cruciforme, amfore, capiteluri arhitectonice și emisiuni monetare. Expoziția își propune să evidențieze începuturile creștinismului în regiune și să ilustreze continuitatea manifestărilor religioase în acest spațiu, prin valorificarea descoperirilor arheologice.

Expoziția va fi deschisă publicului începând cu data de 10 aprilie 2026, în Vinerea Patimilor, marcând simbolic această perioadă de profundă semnificație religioasă. 

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța informează publicul că, în perioada 10 – 13 aprilie 2026, cu prilejul Sfintelor Sărbători de Paști din calendarul creștin-ortodox, sediul administrativ al instituției și expozițiile permanente din municipiul și din județul Constanța vor funcționa după următorul program:

• Complexul Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi:  

Muzeu:        în perioada 10 – 13 aprilie 2026 – închis;

Monument: în perioada 10 – 11 aprilie 2026 – deschis;

                    în perioada 12 – 13 aprilie 2026 – închis;

Cetatea:       în perioada 10 – 13 aprilie 2026 – deschis, gratuit;

• Complexul Muzeal Histria:    

Muzeu:       în perioada 10 – 13 aprilie 2026 – închis;

Cetatea:      în perioada 10 – 13 aprilie 2026 – deschis, gratuit;

• Cetatea Carsium – Hârșova:

    Cetatea:  în perioada 10 – 11 aprilie 2026 – deschis;

în perioada 12 – 13 aprilie 2026 – deschis, gratuit;

• Complexul Muzeal Capidava:

                 Cetatea:     în perioada 10 – 13 aprilie 2026 – deschis, gratuit;

• Muzeul „Axiopolis” Cernavodă  – Centrul Hamangia:

                                     în perioada 10 – 13 aprilie 2026 – închis;

• Edificiul Roman cu Mozaic: 

                       în perioada 10 – 13 aprilie 2026 – închis;

• Mormântul Pictat Hypogeu:

                     în perioada 10 – 13 aprilie 2026 – închis;

• Sediul MINA Constanța:

                                    în perioada 10 – 13 aprilie 2026 – închis;

Sărbători binecuvântate!

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, împreună cu Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța și prof. Mariana Momciu, din cadrul Școlii Gimnaziale nr. 18 „Jean Bart” din Constanța, vă invită la o manifestare culturală prilejuită de Sfintele Sărbători de Paști. Evenimentul va avea loc joi, 9 aprilie 2026, ora 16:00, la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei numărul 7.

Pentru români, Sfintele Paști reprezintă atât cea mai importantă sărbătoare creștin-ortodoxă, cât și un moment de profundă încărcătură spirituală, în care tradițiile, credința și memoria se întâlnesc într-o expresie autentică a continuității. Este sărbătoarea luminii și a speranței, a reînnoirii și a comuniunii, în care gesturile simple, păstrate din generație în generație, capătă sensuri profunde, iar toate aceste semnificații se regăsesc în expoziția pe care v-o propunem.

Punctul central al manifestării culturale îl reprezintă vernisarea expoziției „Paștele la români în cărți poștale ilustrate”, care oferă o incursiune vizuală în universul simbolic al sărbătorilor pascale de-a lungul secolului al XX-lea. Expoziția reunește aproximativ 160 de de cărți poștale ilustrate, alături de piese filatelice și materiale foto-documentare.  Majoritatea cărților poștale au fost realizate în ateliere din Germania, Austria, Ungaria și Franța, la comanda unor edituri românești, remarcându-se prin frumusețea imaginilor și prin culorile vii, păstrate până în prezent. Un element deosebit îl reprezintă ilustratele realizate în tehnica embosării, prin care anumite detalii sunt reliefate pe suprafața hârtiei, oferind imaginilor un efect tridimensional. Mesajele tradiționale, precum „Hristos a Înviat!”, completează aceste imagini și le transformă în documente ale sensibilității și credinței. Cărțile poștale și timbrele expuse provin din colecțiile personale ale membrilor Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța: Gheorghe Stănescu, Constantin Dinescu, Daniel Codreanu, Zetu Harry, George Grigore, Constantin Șișman și Neluțu Sandru.

Expoziția aduce în fața publicului și zeci de ouă încondeiate, realizate de foști sau actuali elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 18 „Jean Bart” Constanța, sub îndrumarea dedicată a profesoarei Mariana Momciu. Prin grija și pasiunea acesteia, arta încondeierii ouălor este păstrată și transmisă mai departe la Constanța. Tehnica tradițională a încondeierii sau „împistritului” presupune trasarea motivelor decorative cu ceară de albine și scufundarea succesivă în băi de culoare, astfel încât fiecare ou devine o veritabilă operă de artă, purtătoare a unor simboluri ornamentale ancestrale.

În cadrul manifestării va avea loc și lansarea celui mai recent număr al revistei Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța, „Magazin de filatelie, cartofilie și numismatică”, publicație ce reunește articole și imagini dedicate patrimoniului filatelic și cartofil, cu accent pe tematica sărbătorilor pascale și a primăverii.

La eveniment vor lua cuvântul Delia Roxana Cornea, prof. dr. Mariana Momciu, ing. Gheorghe Stănescu și George Grigore.

Expoziția va fi deschisă publicului, la sediul muzeului, în perioada 9 – 17 aprilie 2026.

Vă așteptăm cu drag!

Data de 1 aprilie rămâne una de referință în evoluția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, deoarece în urmă cu 64 de ani specialiștii instituției au trăit momente de mare emoție, cu ocazia descoperirii a unor artefacte antice de excepție, cunoscute mai apoi sub sintagma „Tezaurul de sculpturi de la Tomis”.

Rememorând efervescența acelor clipe, Vasile Canarache, directorul muzeului la acea vreme, a descris în volumul publicat în 1963, contextul descoperirii vestigiilor antice, relatând că, după demolarea vechii clădiri a gării din centrul Constanței, pe terenul amplu rezultat au fost demarate lucrările de construcție ale noilor ansambluri de locuințe. Cu această ocazie, sub terasamentul liniilor ferate, muncitorii au zărit răsărind din pământ capul unei frumoase sculpturi feminine: „În primăvara anului 1962, săpându-se în apropierea basilicii mari, la circa 30 m spre est, pentru fundația blocului al cărui amplasament fusese schimbat tocmai pentru protejarea basilicii, un muncitor a dat de capul unei statui de marmură reprezentând o zeitate feminină”.

Deși la început vestea a fost privită cu scepticism, crezându-se că este vorba despre o farsă (fiind ziua de 1 aprilie!), deplasarea specialiștilor în teritoriu și desfășurarea cercetării arheologice au confirmat rapid importanța descoperirii. În scurt timp au fost recuperate 24 de piese sculpturale, statui și basoreliefuri reprezentând diverse divinități ale lumii antice. Între acestea se remarcă reprezentările Fortuna cu Pontos, Șarpele Glykon, Nemesis și Isis, alături de alte zeități, precum Cybele, Selene, Bacchus, Mercur, Diana, Grațiile, Dioscurii, Hekate, Asclepios, Cavalerul Trac, Mithras și Hermes.

Impactul descoperirii s-a propagat imediat în întregul areal științific românesc. După lucrările de conservare și restaurare primară, câteva săptămâni mai târziu, piesele Tezaurului de sculpturi de la Tomis au fost expuse la primul etaj al Muzeului Regional al Dobrogei, într-o sală special amenajată. Senzaționala descoperire a devenit imediat un punct de atracție în rândul turiștilor români și străini, doar în vara anului 1962 piesele fiind admirate de peste 300.000 de vizitatori.

La peste șase decenii distanță de la remarcabila descoperire, Tezaurul de sculpturi de la Tomis continuă să fie un reper pentru înțelegerea trecutului antic al Dobrogei, și o mărturie a bogăției culturale a acestui spațiu, devenind parte a patrimoniului cultural național și universal.

Vă invităm să retrăiți emoția acelor clipe impresionante, printr-o serie de imagini inedite păstrate în arhiva muzeului, care au surprins momentul descoperirii, precum și primele intervenții de conservare, realizate in situ de specialiștii instituției.

Mai multe informații sunt disponibile pe pagina web https://tezaurminac.ro .

În perioada 24 – 26 septembrie 2026, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Centrul de Studii ale Civilizațiilor Mării Negre și Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” din Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Arhivele Naționale ale României, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Muzeul Național de Artă Romană, Merida (Spania), organizează Sesiunea Științifică Internațională PONTICA ediția a 59-a: Istorie și Arheologie în Spațiul Vest-Pontic.

Mai multe informații despre modul de organizare sunt afișate pe site-ul muzeului, https://minac.ro/pontica-2026/, și vor fi transmise celor interesați, în timp util.

Comunicările vor fi prezentate în următoarele paneluri tematice:

▪ Coevoluție om-mediu în spațiul vest-pontic – mileniile VII-III BC;

▪ Podoabe în preistorie: tehnologie, funcționalitate, simbolism;

▪ Sisteme culturale la Dunărea de Jos în protoistorie;

▪ Noi descoperiri, noi abordări în arheologia pontică și danubiană;

▪ Artă și urbanism la frontierele romanității. III. Propaganda imperială;

▪ Lumea medievală prin intermediul artefactelor: descoperiri mici și medii;

▪ Rolul monedelor și contextele corespunzătoare. De la pace la conflict ori între viață și moarte în lumile antică și medievală;

▪ Democrație și totalitarism;

▪ Dobrogea – istorie și civilizație (secolele XIX – XX).

Formularul de înscriere este disponibil pe site-ul muzeului, la rubrica Sesiunea Pontica 2026 – Organizare (https://minac.ro/pontica-2026/) și după completare va fi transmis organizatorilor de secțiuni sau pe adresa sesiuneapontica@gmail.com, până la data de 31 august 2026.