Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța lansează proiectul cultural „Vara la Constanța – Pe străzile mai puțin știute ale orașului”, o inițiativă dedicată promovării istoriei moderne a Constanței și valorificării patrimoniului urban. În lunile iulie și august 2026, publicul este invitat să participe gratuit la opt tururi ghidate care vor dezvălui povești mai puțin cunoscute din centrul vechi al orașului.
Participanții vor parcurge străduțele Peninsulei și vor descoperi Constanța interbelică, așa cum se prezenta în sezonul estival, în urmă cu un secol. Știrile și reclamele vremii, alături de imaginile de arhivă, vor aduce un plus de culoare prezentărilor și vor contribui la recrearea atmosferei orașului din acea perioadă.
Tururile ghidate vor fi susținute de dr. Cristian Cealera, specialist în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, care va prezenta publicului istoria locurilor, poveștile clădirilor și ale oamenilor care au contribuit la dezvoltarea orașului în perioada interbelică.
Participarea este gratuită, fără înscriere prealabilă. Vă așteptăm cu drag!
Programul tururilor ghidate vor fi anunțate în timp util:
• Sâmbătă, 4 iulie 2026 – ora 11:00;
• Vineri, 10 iulie 2026 – ora 18:30
• Punct de întâlnire: Statuia Lupoaica (Lupa Capitolina), Piața Ovidiu, municipiul Constanța.
Ziua de 26 iunie are o semnificație deosebită pentru statul român. În fiecare an, la această dată, în întreaga țară este celebrată Ziua Drapelului Național, sărbătoare instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, marcată prin ceremonii publice, parade militare și slujbe religioase. Ziua Drapelului amintește de momentul extrem de important din 26 iunie (14 iunie, stil vechi) 1848, atunci când Guvernul Revoluționar provizoriu al Țării Românești a emis Decretul nr. 1 pentru instituirea Tricolorului ca drapel național, având inițial. pe orizontală, culorile albastru, galben și roșu și cuvintele „Dreptate și Frăție”. În forma sa actuală, așa cum este stabilit prin articolul 12 al Constituției, „drapelul României este tricolor: culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu”. De Ziua Drapelului, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) vă propune o incursiune în istorie, pentru a evidenția importanța drapelului ca emblemă a unității și identității naționale.
Drapelul Național este unul dintre simbolurile naționale ale României, alături de imnul național, stema, sigiliul și Ziua Națională (1 decembrie), și reprezintă un puternic și viu atribut care ne identifică pretutindeni ca popor.
Istoria sa este una seculară. Deși s-a considerat că revoluționarii de la 1848 ar fi realizat tricolorul după model francez, numeroși cercetători susțin că acesta reprezintă o tradiție românească mult mai veche, datând încă din Evul Mediu. Cele trei culori s-au regăsit și în 1821, pe vremea răscoalei lui Tudor Vladimirescu, în canafurile și în picturile de pe pânza drapelului său de luptă. Pentru români, cele trei culori semnifică albastrul cerului – libertatea, dar și loialitatea și înțelepciunea, galbenul ogoarelor – dreptatea, bogăția și fertilitatea pământului românesc, iar roșul – sângele vărsat de strămoși în luptele pentru apărarea țării, dar și curajul, frăția și dragostea de neam.
În 1834, la cererea domnitorilor români din cele două Principate Dunărene, Țara Românească și Moldova (aflate sub suzeranitate otomană), sultanul Mahmud al II-lea a acceptat ca milițiile terestre și corăbiile din aceste state să aibă steaguri proprii. Astfel, primele drapele militare au apărut în timpul domniei lui Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842) și erau tricolore, cu benzi orizontale roșu, galben și albastru.
În 1848, Țara Românească s-a aflat în mijlocul transformărilor revoluționare ce cuprinseseră întreaga Europă, iar Gruparea Frăția, din care făceau parte Nicolae Bălcescu, Nicolae Golescu, Gheorghe Magheru, Christian Tell și mulți alții, a declanșat lupta pentru libertate, beneficiind de sprijinul poporului. Domnitorul Gheorghe Bibescu (1843-1848) a intenționat să înăbușească mișcarea revoluționară cu ajutorul armatei, însă militarii Infanteriei Române din Garnizoana București au refuzat să lupte. Mai mult, l-au obligat pe Bibescu să jure credință națiunii pe tricolorul armatei, iar, astfel, revoluția a învins fără vărsare de sânge. La 30 iunie 1848, mitropolitul Neofit, în calitatea sa de prim-ministru al Guvernului Provizoriu, a dispus ca stindardele tricolore să împodobească toate edificiile publice.
În perioada 13-25 iulie 1848, Guvernul Revoluționar a emis Decretul nr. 252, cel ce avea să aducă o modificare crucială, dispunând ca cele trei culori (albastru închis, galben deschis și roșu carmin) să fie dispuse pe verticală, dând astfel forma drapelului național pe care îl cinstim și astăzi.
Ziua Drapelului Național, zi dedicată Tricolorului, este momentul în care cinstim identitatea, unitatea și suveranitatea statului român și în care ne amintim de trecutul istoric glorios, de luptele și de sacrificiile strămoșilor, făcute pentru ca noi, generațiile de astăzi, să ne putem bucura de pace și de libertate.
Explicație foto: „România Revoluționară” (1850), pictură de Constantin Daniel Rosenthal. Modelul artistului a fost Maria Rosetti, soția revoluționarului pașoptist C.A. Rosetti. Lucrarea reunește două simboluri naționale reprezentative, tricolorul și ia.
Proiectul „Ghidul meu este limba turcă”, implementat în colaborare de Ministerul Culturii din România și Institutul Yunus Emre, își propune să aducă limba turcă mai aproape de obiectivele istorice și de patrimoniul cultural din țara noastră. În cadrul acestei inițiative, Cetatea Carsium din Hârșova își va întâmpina vizitatorii și prin intermediul unui sistem de ghidaj audio în limba turcă.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Institutul Yunus Emre organizează ceremonia de lansare a sistemului de ghidaj audio în limba turcă, ce va avea loc marți, 30 iunie 2026, de la ora 19:00, la Cetatea Carsium din Hârșova, în prezența Excelenței Sale, domnul Özgür Kıvanç Altan, Ambasadorul Republicii Türkiye în România, precum și a numeroși invitați.
Prin intermediul acestui sistem, vizitatorii vor avea acces, în limba turcă, la informații despre istoria cetății, caracteristicile arhitecturale și importanța sa culturală, contribuind astfel la promovarea patrimoniului cultural către un public cât mai larg.
Includerea Cetății Carsium din Hârșova în acest proiect urmărește punerea în valoare a bogatului său patrimoniu istoric și cultural, precum și facilitarea accesului vizitatorilor vorbitori de limba turcă la unul dintre cele mai importante monumente istorice ale Dobrogei.
Pentru informații suplimentare, persoanele interesate îl pot contacta pe dr. Constantin Nicolae, responsabil științific al șantierului arheologic, la telefon 0740233060.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, organizează joi, 18 iunie 2026, de la ora 13:00, la sediul instituției din str. Arhiepiscopiei nr. 7, lansarea volumului „Uciși, dar neînfrânți. Generali români victime ale închisorilor comuniste”.
Autorul lucrării, col. (r) Remus Macovei, preocupat de istoria militară și autor al mai multor volume, aduce în atenția publicului destinele unor generali români care au avut de suferit în timpul regimului comunist, contribuind astfel la scrierea unor pagini importante din istoria recentă a României.
În cadrul evenimentului vor lua cuvântul:
▪️ dr. Delia Roxana Cornea, manager al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța; ▪️ dr. Daniela Laura Cornea, membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității; ▪️ prof. univ. dr. Marian Cojoc.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, prin Muzeul de Istorie a Moldovei, organizează expoziția „A fost odată ca niciodată…! Scurtă istorie a copilăriei în primele patru veacuri de stăpânire romană la Pontul Euxin”. Vernisajul va avea loc vineri, 19 iunie 2026, ora 12:00, în spațiile Muzeului de Istorie a Moldovei.
Tema centrală a expoziției este copilăria în antichitatea greco-romană, conturată sub multiple aspecte. Exponatele reliefează condiția copiilor în diversele medii sociale, realizând, în același timp, un paralelism profan – divin. Prin tematică, structură și patrimoniul prezentat, organizatorii se adresează publicului de toate vârstele, pasionat de cunoașterea trecutului, dar și admirator al fragilității și efemerității „perioadei celor mai frumoși ani”.
Expoziția reunește 86 de artefacte din colecția muzeului constănțean, cele mai multe provenite din cercetările arheologice întreprinse în orașul antic Tomis și pe teritoriul acestuia (Constanța de astăzi), alături de alte piese de patrimoniu relevante pentru ilustrarea universului copilăriei la Pontul Euxin, descoperite în localități dobrogene precum Durostorum/Ostrov, Callatis/Mangalia, Carsium/Hârșova, Ulmetum, Tropaeum Traiani/Adamclisi, Capidava, (L)Ibida/Slava Rusă, Nisipari, Cogealac, din județul Constanța, dar și Turcoaia, din județul Tulcea.
Proiectul expozițional aduce în fața publicului, în premieră, câteva dintre inventarele funerare de copii, recuperate recent din necropolele tomitane și restaurate în cadrul Laboratorului de Restaurare-Conservare al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (Luiza Ionescu, Doina Constantin, Nicoleta Adochiței, Alexandrina Nițu, Mariana Vasilățeanu, Laura Vasilache și Vlăduț Marian Moraru). Bogăția și varietatea acestora sunt elocvente pentru înțelegerea temei abordate: bijuterii lucrate din materiale prețioase, jucării, opaițe, unguetaria și vase rare de sticlă, precum și vase din lut, obiecte din metal, gagat (cărbune), ambră, piatră, os și corn.
Din echipa curatorială fac parte, din partea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, dr. Ana Cristina Hamat, dr. Irina Sodoleanu, dr. Maria Bolocan, dr. Aurel Constantin Mototolea și dr. Constantin Băjenaru, iar din partea Muzeului de Istorie a Moldovei din Iași, dr. Ioan Iațcu, Ecaterina Dediu și Dana Mustereț.
Expoziția poate fi vizitată până pe 4 octombrie 2026, în baza biletului de acces la Muzeul de Istorie a Moldovei sau a biletului de expoziție temporară. La vernisaj, intrarea este liberă.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța anunță participarea uneia dintre cele mai valoroase artefacte din colecțiile sale la expoziția „Muzeul Muzeelor”, găzduită de Muzeul Național de Artă al României. Datată la sfârșitul secolului al II-lea – începutul secolului al III-lea p. Chr., impresionanta statuie din marmură a fost descoperită în anul 1962 și face parte din suita de piese arheologice cunoscută ulterior sub sintagma „Tezaurul de sculpturi de la Tomis”. Statuia constituie un reper al patrimoniului dobrogean, iar valoarea sa este dată atât de unicitatea reprezentării, cât și de starea remarcabilă de conservare și de contribuția sa la înțelegerea fenomenului cultural din spațiul vest-pontic în epoca romană.
Proiectul expozițional „Muzeul Muzeelor” reunește, sub cupola Palatului Regal, peste 100 de piese excepționale, selectate din patrimoniul mai multor muzee din țară și din colecțiile Muzeului Național de Artă al României. Astfel, este conturată o hartă a capodoperelor pe care publicul le poate descoperi de-a lungul și de-a latul României.
Vă invităm să admirați această mărturie a trecutului antic și să vizitați expoziția „Muzeul Muzeelor”, în perioada 12 iunie – 4 octombrie 2026, la sediul central al Muzeului Național de Artă al României din București, Calea Victoriei 49 – 53.
În perioada 12 – 13 iunie 2026, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, se alătură manifestării internaționale Zilele Europene ale Arheologiei, eveniment dedicat promovării patrimoniului arheologic și popularizării activității muzeelor și a cercetătorilor în rândul publicului. Printr-o serie de programe desfășurate la obiectivele muzeale din Constanța – Edificiul Roman cu Mozaic și sediul MINAC, Cernavodă – Centrul Hamangia și Atelierul Gânditorului și Hârșova – Cetatea Carsium, publicul de toate vârstele va avea ocazia să descopere patrimoniul arheologic al Dobrogei prin ateliere creative, demonstrații practice, expoziții și întâlniri cu specialiști ai muzeului.
Programul celor două zile de manifestări:
• Sediul MINAC, str. Arhiepiscopiei nr. 7, Constanța;
Vineri, 12 iunie 2026, în intervalul orar 10:00 – 12:00
Ateliere creative„Din lumea arheologiei în lumea copiilor”
Activitatea se adresează copiilor de vârstă școlară și propune o incursiune în universul civilizațiilor antice prin intermediul unor ateliere creative inspirate de patrimoniul arheologic dobrogean, reunite sub titulatura „Redescoperim tradiții și devenim creativi. Din lumea arheologiei în lumea copiilor”. Elevii Școlii Gimnaziale „Viceamiral Ioan Murgescu” Valu lui Traian, din clasele a II-a A și a IV-a B, îndrumați de învățătoarele Sandina Dragomir și Veronica Micloș, vor realiza colaje și puzzle-uri inspirate de artefacte istorice, în cadrul atelierului de colaj creativ coordonat de Andreea Andrei și Florentina Bozîntan. De asemenea, aceștia vor modela în lut și ipsos reprezentări ale unor piese și monumente emblematice pentru istoria Constanței, sub îndrumarea specialiștilor Luiza Ionescu și Laura Vasilache.
Totodată, participanții (copii, cadre didactice și părinți) vor avea ocazia să vizioneze filmul de reconstituire istorică dedicat Cetății Capidava, producție care valorifică tehnologii vizuale moderne și reconstituiri istorice realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, facilitând redescoperirea lumii romane prin prisma descoperirilor arheologice.
• Edificiul Roman cu Mozaic, Piața Ovidiu nr. 12, Constanța;
Sâmbătă, 13 iunie 2026, în intervalul orar 10:00 – 13:00
Workshop și vernisajul expoziției „Vestigii”
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în parteneriat cu Colegiul Național de Arte „Regina Maria”, organizează workshop-ul „Dialog cu arheologia”, care îi va introduce pe elevi în activitatea cercetării arheologice și în procesul prin care vestigiile trecutului devin surse de cunoaștere istorică. Pornind de la o prezentare susținută de cercetătorul dr. Constantin Băjenaru și continuând cu activități coordonate de specialiștii muzeului, Cătălin Nopcea, Bianca Profiran și Laura Gheorghiu, tinerii vor descoperi etapele activității unui arheolog, de la pregătirea unei cercetări arheologice până la interpretarea materialelor scoase la lumină în urma săpăturilor. Discuțiile vor viza provocările, responsabilitățile și satisfacțiile profesiei de arheolog. Pornind de la informațiile dobândite, elevii vor realiza desene inspirate de artefactele cercetate.
Evenimentul va fi completat de vernisajul expoziției „Vestigii”, care reunește lucrări realizate de elevii secțiilor de volumetrie din cadrul Colegiului Național de Arte „Regina Maria”. Elevii expozanți sunt coordonați de profesorii Crinela Popescu, Marcel Grigore, Claudia Cernagor și Aurelian Busuioc. Proiectul expozițional va fi expus în cadrul bolților de la Edificiul Roman cu Mozaic.
• Muzeul „Axiopolis” Cernavodă – Atelierul Gânditorului, str. Mihai Eminescu nr. 7;
Vineri, 12 iunie 2026, ora 11:00
Vernisajul expoziției „Fragmente din lumea Gânditorului”
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și Primăria Cernavodă, invită publicul la vernisajul expoziției „Fragmente din lumea Gânditorului”. Evenimentul va avea loc vineri, 12 iunie 2026, ora 11:00, în Atelierul Gânditorului – Muzeul „Axiopolis” Cernavodă, situat pe strada Mihai Eminescu nr. 7.
Echipa curatorială a proiectului expozițional este formată din Valentina Voinea și Adrian Irimia, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, precum și Raluca Kogălniceanu și Cristian Eduard Ștefan, din cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române. Expoziția foto-documentară reunește fotografii, documente și imagini de arhivă provenite din colecțiile celor două instituții partenere. Evenimentul va fi urmat de vizitarea Centrului Hamangia – Muzeul „Axiopolis” Cernavodă, din strada Ovidiu nr. 19.
•Muzeul „Axiopolis” Cernavodă – Atelierul Gânditorului și Centrul Hamangia;
Sâmbătă, 13 iunie 2026, în intervalul orar 9:00 – 18:00 (pauză 13:00 – 13:30)
Ateliere creative la Atelierul Gânditorului și Centrul Hamangia
Inspirate de universul fascinant al culturii Hamangia și de cuplul statuar „Gânditorul și Femeia șezând”, activitățile organizate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în parteneriat cu Primăria Cernavodă și Universitatea „Ovidius” Constanța în cele două locații menționate mai sus îi așteaptă pe copii și tineri să descopere patrimoniul arheologic prin joc, lectură, creație artistică și experiențe interactive.
Participanții vor avea ocazia să exploreze lumea preistoriei prin ateliere practice, povești și provocări creative, adaptate diferitelor categorii de vârstă, după cum urmează:
• „Biblioteca Gânditorului” – cărți despre copilărie;
Echipa coordonatoare din partea muzeului este formată din specialiștii Valentina Voinea, Adrian Irimia, Ioana Brătulescu, Olivia Rotaru, Laura Dumitrescu și Manuela Maxim (Măiță).
• Hârșova – Cetatea Carsium, str. Gheorghe Doja;
Sâmbătă, 13 iunie 2026, intervalul orar 10:00 – 12:00
Întâlnire cu arheologia la Carsium
Printre zidurile încărcate de istorie ale Cetății Carsium, publicul este invitat la o întâlnire cu mărturiile trecutului scoase la lumină de cercetarea arheologică. Cercetătorul dr. Constantin Nicolae va prezenta rezultatele celor mai recente săpături desfășurate în necropola romană a cetății, dezvăluind fragmente din povestea comunităților care au trăit aici în urmă cu aproape două milenii.
Participarea la eveniment și vizitarea sitului arheologic sunt gratuite în cursul zilei de sâmbătă, 13 iunie 2026.
Activitățile organizate în cadrul ediției din acest an a Zilelor Europene ale Arheologiei sunt menite să evidențieze adevărata complexitate și frumusețe a profesiei de arheolog, cea care aduce la lumină vestigiile trecutului și transformă urmele timpului în pagini vii de istorie.
Astăzi se împlinesc 84 de ani de la nașterea arheologului Zaharia Covacef (1942–2014), personalitate de referință a cercetării istorice și arheologice din Dobrogea. Pentru generațiile de tineri care au avut privilegiul de a-i fi aproape pe șantierele arheologice sau în muzeu și care astăzi sunt, la rândul lor, arheologi sau muzeografi, ea a rămas „mama Zizi” – un nume rostit cu afecțiune, respect și recunoștință. Timp de aproape o jumătate de secol, destinul ei s-a identificat cu activitatea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, dedicându-se studiului patrimoniului antic și artei greco-romane, devenind unul dintre cei mai apreciați specialiști ai domeniului.
Există oameni care nu doar își exercită profesia, ci ajung să se confunde cu ea. Pentru colegi, discipoli și pentru toți cei interesați de istoria Dobrogei, numele Zaharia Covacef înseamnă pasiune, rigoare, eleganță intelectuală și o neobosită dedicare față de patrimoniul antic.
Născută la 5 iunie 1942, la Botoșani, într-o familie de aromâni veniți din Grecia, Zaharia Covacef a avut o copilărie marcată de dificultățile și nesiguranțele vremii. A urmat studiile liceale la Brăila și București, iar apoi cursurile Facultății de Istorie a Universității din București. După o scurtă perioadă petrecută în învățământ, la 1 septembrie 1967, a fost angajată la muzeul constănțean de către Vasile Canarache, la recomandarea lui Adrian Rădulescu. A fost începutul unei impresionante cariere dedicate cercetării arheologice și valorificării patrimoniului istoric dobrogean.
Zaharia Covacef a „trăit” arheologia cu o pasiune rar întâlnită. Mânată de dorința a aduce la lumină mărturiile trecutului, a participat la zeci de campanii de cercetare și săpături arheologice desfășurate la Constanța, Mangalia, Agigea, Castelu, pe traseul gazoductului Rusia–Bulgaria, dar mai ales în marile cetăți ale Dobrogei antice: Sacidava, Tropaeum Traiani, Capidava, Carsium și Ulmetum. Dintre toate siturile pe care le-a cercetat de-a lungul carierei, Capidava a rămas cetatea sa de suflet, locul de care și-a legat o mare parte a activității științifice și al cărui trecut l-a adus mai aproape de public prin numeroase studii și cercetări.
Activitatea de teren s-a împletit armonios cu cercetarea și s-a dedicat cu pasiune studierii artei sculpturale antice, domeniu în care a devenit un specialist recunoscut. A publicat lucrări fundamentale, între care menționăm „ArtasculpturalăînDobrogearomană.SecoleleI – III Chr.” (2002), „Sculptura antică din expoziția de bază a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța” (2011) și volumul „Bijuterii antice din aur. Din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța” (2012), realizat în colaborare cu Virgil Lungu și Constantin Chera. Acestora li se adaugă sute de studii, articole și comunicări științifice prezentate în țară și în străinătate, contribuții care au consolidat cercetarea arheologică dobrogeană în circuitul științific internațional.
Dincolo de erudiție și rigoare profesională, Zaharia Covacef și-a găsit echilibrul și împlinirea în familie. Alături de soțul său, Petre Covacef – inginer, scriitor și neobosit cercetător al istoriei Dobrogei, a format unul dintre cele mai respectate și admirate cupluri ale vieții culturale constănțene. Împreună au împărtășit aceeași pasiune pentru trecut și aceeași dragoste pentru acest ținut dintre Dunăre și mare. Cei care au cunoscut-o au păstrat imaginea unei personalități puternice, fascinante și profund umane.
„Rămân în amintirea noastră nerăbdarea cu care aștepta să plece pe șantier; entuziasmul și satisfacția încheierii unei campanii reușite; conștiinciozitatea cu care își valorifica materialele descoperite, entuziasmul la aflarea unei descoperiri deosebite și plăcerea cu care îți arăta propriile-i rezultate. Nimic nu era program. Totul venea de la sine, ca o normalitate. Putea lucra o lună la Capidava, pe șantier, și peste câteva zile să o ia de la capăt, la Ulmetum sau să supravegheze o săpătură de salvare la Tomis. Cu aceeași normalitate se angaja în organizarea unei expoziții, editarea unui catalog, descifrarea notațiilor pe carnete vechi de șantier, documentarea unui proiect”, au notat cei care i-au colegi, în „Piissimae memoriae” din revista Pontica XLVII (2014), volum ce i-a fost dedicat.
Zaharia Covacef s-a stins din viață la Constanța, la 23 august 2014, iar pentru colegi, colaboratori și toți cei care au avut prilejul de a o cunoaște, a rămas pentru totdeauna „Doamna arheologiei” – o prezență luminoasă și caldă, cu dragoste pentru oameni și antichitate.ă de cap uman, bijuterii de aur ori inscripțiile care îi amintesc pe gladiatorii Argutos și Skirtos. Lor li se alătură monumente istorice reprezentative ale Constanței, precum Mormântul Pictat de la Tomis și Edificiul Roman cu Mozaic.
La vernisaj au luat cuvântul reprezentanții muzeului, Florentina Bozîntan și Cristian Cealera, alături de prof. Valentina Apostol, director al Liceului Tehnologic „Tomis” Constanța, prof. Alexandrina Macarov și prof. Carmen Gheorghe, coordonatoarele activității elevilor, precum și prof. prof. Rodica Tatiana Pînzaru și prof. Cătălin Nicu Pisică, susținători ai proiectului. De menționat că expoziția face parte din seria „Colecții și colecționari” realizată de Liceul Tehnologic „Tomis” Constanța. Invitatul special al evenimentului, prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, a evidențiat rolul educației și al culturii în apropierea tinerilor de valorile patrimoniului național.
Un moment emoționant al întâlnirii l-a reprezentat acordarea diplomelor de participare elevilor expozanți, ca recunoaștere a muncii, seriozității și creativității investite în acest proiect expozițional.
Expoziția poate fi vizitată gratuit la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7 până pe 12 iunie 2026, după care va fi găzduită de Liceul Tehnologic „Tomis” Constanța. Vă invităm să descoperiți o expoziție în care patrimoniul antic își găsește o formă contemporană de expresie vizuală.
Patrimoniul antic al Dobrogei a prins o nouă viață joi, 4 iunie 2026, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, odată cu vernisajul expoziției „Arheografii. Patrimoniul antic reinterpretat prin grafică vectorială”, un proiect realizat sub egida Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Liceul Tehnologic „Tomis” Constanța.
Expoziția reunește lucrări realizate de elevii claselor a XI-a A și a X-a A, care au avut „provocarea” de a transpune patrimoniul arheologic într-un limbaj vizual contemporan. Folosind tehnicile specifice graficii vectoriale, tinerii expozanți, cursanți ai specializării Tehnician operator procesare text-imagine, au transformat artefacte și monumente emblematice ale Constanței în compoziții grafice moderne, demonstrând că istoria este o sursă inepuizabilă de inspirație pentru prezent.
Printre sursele lor de inspirație se numără divinități din lumea antică, precum Șarpele Glykon, Isis, Fortuna cu Pontos, Hekate sau Cavalerul Trac, dar și piese spectaculoase din colecțiile muzeului, precum vasul de tip alabastron, vasul în formă de cap uman, bijuterii de aur ori inscripțiile care îi amintesc pe gladiatorii Argutos și Skirtos. Lor li se alătură monumente istorice reprezentative ale Constanței, precum Mormântul Pictat de la Tomis și Edificiul Roman cu Mozaic.
La vernisaj au luat cuvântul reprezentanții muzeului, Florentina Bozîntan și Cristian Cealera, alături de prof. Valentina Apostol, director al Liceului Tehnologic „Tomis” Constanța, prof. Alexandrina Macarov și prof. Carmen Gheorghe, coordonatoarele activității elevilor, precum și prof. prof. Rodica Tatiana Pînzaru și prof. Cătălin Nicu Pisică, susținători ai proiectului. De menționat că expoziția face parte din seria „Colecții și colecționari” realizată de Liceul Tehnologic „Tomis” Constanța. Invitatul special al evenimentului, prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, a evidențiat rolul educației și al culturii în apropierea tinerilor de valorile patrimoniului național.
Un moment emoționant al întâlnirii l-a reprezentat acordarea diplomelor de participare elevilor expozanți, ca recunoaștere a muncii, seriozității și creativității investite în acest proiect expozițional.
Expoziția poate fi vizitată gratuit la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7 până pe 12 iunie 2026, după care va fi găzduită de Liceul Tehnologic „Tomis” Constanța. Vă invităm să descoperiți o expoziție în care patrimoniul antic își găsește o formă contemporană de expresie vizuală.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Universitatea „Dokuz Eylül” din Izmir (Turcia), a organizat marți, 2 iunie 2026, conferința științifică internațională „Bridges Through Time. Art, Trade and Warfare from the Balkans to Anatolia in the First Millennium AD”.
Manifestarea a reunit cercetători, muzeografi și cadre universitare de la instituții de prestigiu din România, Turcia, Polonia, Bulgaria și Ungaria, într-un dialog științific dedicat relațiilor culturale, comerciale și militare dintre spațiul balcanic și Anatolia în primul mileniu al erei noastre. Conferința a evidențiat importanța colaborării interdisciplinare în cercetarea patrimoniului arheologic și istoric.
Printre instituțiile participante s-au numărat Institutul Național al Patrimoniului din București, Universitatea din Varșovia, Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta, Universitatea „Ovidius” Constanța, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Universitatea Națională de Arte din București, Institutul Național de Arheologie cu Muzeu al Academiei Bulgare de Științe, Muzeul de Istorie Turda și Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.
Programul a inclus comunicări științifice dedicate artei, schimburilor comerciale, organizării militare și circulației culturale în lumea romană și romano-bizantină. Specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța au susținut intervenții privind descoperiri arheologice de la Tomis, circulația monetară în Scythia, basilicile paleocreștine sau importurile din Asia.
Din partea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, echipa organizatoare a fost formată din arheolog dr. Ingrid Petcu-Levei, cercetător dr. Radu Petcu și dr. Aurel Mototolea, șef Secție Muzeografie și Muzee Locale.
Desfășurată în format online, conferința a reprezentat un important prilej de consolidare a colaborărilor academice internaționale și de promovare a cercetării arheologice dedicate spațiului pontic și balcano-anatolian. Organizatorii și-au exprimat dorința ca această inițiativă să devină o tradiție academică și să continue, în edițiile viitoare, inclusiv prin întâlniri organizate fizic și vizite de documentare în situri arheologice și muzee.
