Joi, 8 octombrie 2026, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, a avut loc conferința dedicată prezentării rezultatelor proiectului cultural „Sucidava Moesica: Patrimoniu digital și experiență participativă”, inițiat de Asociația Primus Art Laboratory, în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Universitatea „Ovidius” din Constanța – Facultatea de Istorie și Științe Politice și Primăria Lipnița, cu cofinanțarea Administrației Fondului Cultural Național (AFCN).

Despre cercetarea cetății și despre direcțiile proiectului au vorbit dr. Delia Roxana Cornea, managerul instituției muzeale, dr. Sorin Marcel Colesniuc, șef al Secției Cercetare, Dezvoltare și Proiecte din cadrul MINAC și director științific al proiectului, precum și Georgiana Rusu, reprezentant al Asociației Primus Art Laboratory, și Cristian Gheorghe, inginer geodez și fondator al BIM GIS Concept, implicat în componenta de documentare și digitalizare a sitului arheologic.

Cercetările arheologice sistematice de la Sucidava Moesica au început în 2024, iar fiecare campanie a adus noi informații despre cetatea romano-bizantină. În timpul săpăturilor au fost descoperite fragmente ceramice și de sticlă, obiecte din metal, monede, inele, cuie și piroane, dar și piese mai aparte, precum patru piepteni de os. În campania de anul trecut au fost identificate două stele funerare, șase monede, dintre care una din argint, precum și alte elemente arheologice. Cercetarea arheologică sistematică va continua și în această toamnă.

Proiectul din acest an a adus însă o perspectivă nouă: cercetarea arheologică a fost completată de documentarea digitală a sitului. Prin utilizarea tehnologiilor moderne au fost realizate o documentare 3D, un ortofotoplan, un model al elevației, o simulare tridimensională și o galerie de imagini de înaltă rezoluție. Datele obținute permit și explorarea sitului printr-un tur virtual interactiv, accesibil de pe computer și telefon, dar și prin tehnologii de realitate virtuală și mixed reality.

O altă componentă importantă a proiectului a fost tabăra intensivă de arheologie și patrimoniu, organizată în perioada 7-26 septembrie 2026, în satul Izvoarele și coordonată de lect. univ. dr. Răzvan Victor Pantelimon. Participanții, 20 de studenți, masteranzi și doctoranzi ai Universității „Ovidius” din Constanța, au lucrat în cadrul unor ateliere dedicate arheologiei, conservării, digitalizării, tehnologiei aplicate și tehnicilor de arheologie subacvatică.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Asociația Primus Art Laboratory, Universitatea „Ovidius” din Constanța – Facultatea de Istorie și Științe Politice și Primăria Lipnița, invită reprezentanții mass-media și publicul la conferința dedicată prezentării rezultatelor proiectului cultural „Sucidava Moesica: Patrimoniu digital și experiență participativă”.

Conferința, susținută de către reprezentanții MINAC, dr. Delia Roxana Cornea și cercetător dr. Sorin Marcel Colesniuc, alături de reprezentanții Asociației Primus Art Laboratory, Georgiana Rusu și Sebi Pătrunjei, va avea loc joi, 8 octombrie 2026, ora 14:00, la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7A, Constanța.

Derulat în perioada 15 iulie-10 octombrie 2026, demersul cultural a fost inițiat de către Asociația Primus Art Laboratory și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Valoarea totală a proiectului este de 278.000 de lei, din care 250.000 de lei reprezintă finanțare nerambursabilă.

Proiectul continuă cercetările arheologice sistematice dedicate cetății romano-bizantine Sucidava Moesica, situată în sud-vestul județului Constanța, pe malul Dunării, în zona localităților Izvoarele și Oltina și urmărește valorificarea, în premieră, a sitului arheologic prin metode inovative de digitalizare și educație aplicată. Componenta de documentare digitală se concretizează prin realizarea unei documentări 3D complete, care cuprinde un ortofotoplan, un model al elevației, o simulare 3D, o galerie de fotografii digitale de înaltă rezoluție, precum și un tur virtual interactiv, accesibil de pe desktop, telefon mobil și prin tehnologii VR și mixed reality.

În cadrul aceleiași inițiative, în perioada 7-26 septembrie 2026, în satul Izvoarele, comuna Lipnița, situat în apropierea sitului arheologic Sucidava Moesica, a fost organizată o tabără intensivă de arheologie și patrimoniu pentru 20 de studenți, masteranzi și doctoranzi ai Universității „Ovidius” din Constanța. Programul a inclus ateliere teoretice și practice de arheologie, conservare, digitalizare, tehnologie aplicată, tehnici ale arheologiei subacvatice, precum și prezentări și ghidaje cultural-istorice. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a fost reprezentat de cercetător științific dr. Sorin Marcel Colesniuc, director științific al taberei și coordonator al atelierului de arheologie, și de specialist restaurator Luiza Valentina Ionescu, coordonator al atelierului de conservare.

Conferința din 8 octombrie 2026 marchează etapa finală a proiectului cultural, prilej cu care vor fi prezentate publicului larg rezultatele documentării digitale a sitului arheologic, precum și a activităților desfășurate în cadrul proiectului.  

Vă așteptăm cu drag!

Sub semnul îndemnului creștinesc rostit de Mircea Vulcănescu – „Să nu ne răzbunați, dar să nu ne uitați” -, în perioada 2-4 octombrie 2026, la Pitești, s-a desfășurat ediția din acest an a Simpozionului Internațional „Experimentul Pitești – Reeducarea prin tortură”, una dintre manifestările dedicate cercetării și recuperării memoriei victimelor represiunii comuniste din România.

Ajuns la cea de-a XXVI-a ediție, simpozionul a reunit istorici, cercetători, oameni de cultură și reprezentanți ai unor instituții preocupate de documentarea și păstrarea memoriei victimelor regimului comunist, cărora li s-au alăturat urmași ai celor care au cunoscut teroarea închisorilor comuniste. Evenimentul s-a bucurat și de participarea doamnei Niculina Moica, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, ea însăși deținut politic în perioada 1959-1964. Programul celor trei zile a cuprins comunicări științifice, dezbateri, mărturii, lansări de carte și momente dedicate recuperării acestei pagini dureroase din istoria recentă a țării.

Pentru prima dată, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța s-a alăturat acestei manifestări în calitate de coorganizator. Participarea instituției muzeale constănțene la ediția din acest an a fost marcată atât prin prezența în programul științific, cât și prin prezentarea expoziției foto-documentare itinerante „Scrisori din detenție. Povestea unui tânăr închis la Canal: Nicolae Voicilă”.

Expoziția, construită în jurul documentelor de arhivă și al mărturiilor păstrate în fondul personal al familiei Voicilă, readuce în atenția publicului destinul lui Nicolae Voicilă (1931–1999), arestat în adolescență și condamnat în primii ani ai regimului comunist. Documentele și fotografiile prezentate urmăresc experiența sa carcerală în lagărele de la Canal, perioadă în care a lucrat alături de alți deținuți politici la refacerea Cazinoului din Constanța și la edificarea Stadionului Tineretului. Din această perioadă au rămas câteva cărți poștale trimise de Nicolae Voicilă părinților și păstrate timp de aproape opt decenii în familie, mărturii emoționante care au fost expuse pe parcursul manifestării.   

La vernisajul ce a avut loc vineri, 2 octombrie 2026, din partea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a participat dr. Delia Roxana Cornea, managerul instituției, alături de Laura Voicilă, fiica lui Nicolae Voicilă, care a pus la dispoziția muzeului documentele și fotografiile din fondul personal.

Simpozionul Internațional „Experimentul Pitești – Reeducarea prin tortură” reprezintă un demers cultural și științific de păstrare a memoriei și, în același timp, un spațiu al dezvoltării de noi direcții de cercetare privind sistemul carceral din România comunistă.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) informează publicul că începând de joi, 1 octombrie 2026, intră în vigoare programul de vizitare pentru sezonul rece, valabil până la data de 30 aprilie 2027, inclusiv. În această perioadă, obiectivele muzeale administrate de MINAC vor putea fi vizitate conform următorului program:

• Edificiul Roman cu Mozaic:                            miercuri – duminică: 09:00 – 17:00;

• Mormântul Pictat de la Tomis:                        miercuri – duminică:  09:00 – 17:00;

• Complexul Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi:

                                                                                    luni – duminică: 09:00 – 17:00;

• Complexul Muzeal Histria:                                      luni – duminică: 09:00 – 17:00;

• Complexul Arheologic Carsium Hârșova:               luni – duminică: 09:00 – 17:00;

• Complexul Arheologic Capidava:                     miercuri – duminică, 09:00 – 17:00;

• Centrul Hamangia / Muzeul de Istorie „Axiopolis” Cernavodă:

                                                                                         luni – vineri: 09:00 – 17:00.

(sâmbătă și duminică, vizitarea este posibilă pentru grupuri organizate, la cerere).

          Mai multe informații despre tarife, programul de vizitare și modalitățile de achiziționare a biletelor (fizic sau în format online) sunt disponibile pe site-ul instituției, www.minac.ro.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, prezintă expoziția foto-documentară itinerantă „Scrisori din detenție. Povestea unui tânăr închis la Canal: Nicolae Voicilă”, în cadrul celui de al XXVI-lea Simpozion Internațional „Experimentul Pitești – Reeducarea prin tortură”. Pentru prima dată, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța se alătură acestei manifestări în calitate de coorganizator, alături de instituțiile și organizațiile partenere ale simpozionului. Potrivit programului oficial, ediția din acest an se desfășoară în perioada 2-4 octombrie 2026, la Pitești.

Vernisajul expoziției va avea loc vineri, 2 octombrie 2026, la Muzeul Județean Argeș din Pitești, în Sala Artă Naivă, cu acces dinspre Bulevardul Eroilor. Expoziția reunește documente din arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, precum și documente și fotografii inedite provenite din fondul personal al familiei Voicilă, puse la dispoziția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța prin bunăvoința fiicei lui Nicolae Voicilă, doamna Laura Voicilă.

Prin intermediul acestor mărturii documentare, proiectul expozițional urmărește destinul lui Nicolae Voicilă (1931-1999), care a trecut prin experiența detenției politice în primii ani ai regimului comunist. Materialele prezentate ilustrează condamnarea, anii de detenție, precum și perioada de după eliberare, marcată în continuare de constrângeri și interdicții.

În 1949, când nu împlinise încă 18 ani, Nicolae Voicilă a fost arestat, fiind acuzat de apartenență la o organizație considerată subversivă. A fost condamnat la patru ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale”, iar cea mai mare parte a anilor de detenție i-a petrecut în lagărele de muncă de la Canalul Dunăre – Marea Neagră, unde deținuții politici erau supuși unui regim sever de muncă și detenție. Între anii 1951 și 1953, Nicolae Voicilă s-a numărat printre cei 100 de deținuți politici anticomuniști care au lucrat la restaurarea Cazinoului din Constanța.

Expoziția aduce în atenția publicului documente și imagini care reconstituie nu doar traseul unui tânăr condamnat și închis în anii de început ai regimului comunist, ci oferă și o perspectivă asupra uneia dintre cele mai dificile perioade ale istoriei recente. Prin acest demers, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța contribuie la recuperarea și păstrarea memoriei celor care au trecut prin experiența represiunii comuniste.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța participă, în perioada 26–27 septembrie 2026, la Bazar Diplomatic – Romanian Autumn Salon, eveniment găzduit de Castelul Huldenberg din Belgia, sub înaltul patronaj al Contelui de Limburg-Stirum.

Evenimentul, desfășurat sub genericul „Culture Bridges People”, reunește reprezentanți ai culturii, diplomației, artei și tradițiilor românești, oferind o importantă platformă de promovare a patrimoniului și identității culturale românești în spațiul european. Manifestarea a fost onorată de prezența Excelenței Sale, doamna Andreea Păstârnac, Ambasadorul României în Regatul Belgiei, într-un context dedicat dialogului cultural și promovării patrimoniului românesc în spațiul european.

Prin participarea sa la prima ediție a Romanian Autum Salon, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța contribuie la prezentarea patrimoniului istoric și cultural al Dobrogei și al Constanței, punând în valoare diversitatea culturală și bogăția unei regiuni aflate, de-a lungul timpului, la confluența unor civilizații și tradiții diferite.

„Myth. Nature. Art de Vivre” este tema ediției din acest an, o invitație la descoperirea României prin patrimoniu, natură, artă, tradiții și stil de viață.

Participarea la acest eveniment reprezintă pentru Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța o oportunitate de a consolida legăturile culturale internaționale și de a contribui la promovarea patrimoniului dobrogean ca parte importantă a patrimoniului european.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța derulează proiectul editorial “Triptic oriental. Trei ipostaze ale prezenței culturale otomane în Dobrogea”, proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) în cadrul Sesiunii de finanțare III/2026, contract de finanțare pentru proiecte editoriale nr. CALL28-C-35.

În cadrul proiectului va fi editat și tipărit volumul științific “Economie și societate în Dobrogea otomană. Secolele XVI-XVIII”. Proiectul va fi realizat în parteneriat cu Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR), Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța și Asociația pentru Patrimoniu Pontos.

Proiectul își propune să valorifice și să aducă în atenția publicului moștenirea culturală otomană din Dobrogea, fiind o încununare a unui ciclu de trei proiecte dedicate acestei teme,  finanțate de AFCN în 2013 și 2023. Volumul dedicat economiei și societății Dobrogei otomane va contribui la aprofundarea cunoașterii unei perioade de peste patru secole de prezență turco-otomană în această provincie, oferind atât specialiștilor, cât și publicului interesat noi perspective asupra evoluției spațiului dobrogean.

Proiectul, implementat în perioada 15 septembrie – 14 noiembrie 2026, continuă preocupările Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța pentru cercetarea și valorificarea patrimoniului cultural otoman al Dobrogei și pentru aducerea acestuia mai aproape de publicul contemporan.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, organizează în perioada 24-26 septembrie 2026, alături de Centrul de Studii ale Civilizațiilor Mării Negre și Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius” din Constanța, cea de-a 59-a ediție a Sesiunii Științifice Internaționale „Pontica”, cu tema Istorie și arheologie în spațiul vest-pontic. Evenimentul beneficiază, de asemenea, de parteneriatul Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, al Arhivelor Naționale ale României, al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și al Muzeului Național de Artă Romană din Merida (Spania).

          Prin tradiția și anvergura sa, Sesiunea Științifică Internațională „Pontica” reprezintă una dintre manifestările științifice de referință dedicate cercetării istoriei și arheologiei spațiului vest-pontic, reunind specialiști din țară și din străinătate. La ediția din acest an și-au anunțat participarea specialiști din centre universitare, muzee și instituții de cercetare de prestigiu din București, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Timișoara, Satu Mare, Iași, Prahova, Galați, Târgoviște, alături de invitați din lumea științifică europeană din Spania, Franța, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Ungaria, Letonia, Suedia, Serbia, Ucraina, Cehia, Bulgaria și Republica Moldova.

          Deschiderea oficială a sesiunii va avea loc joi, 24 septembrie 2026, la ora 10:00, în Sala Senatului, etajul I, corp A, din Campusul Universității „Ovidius” din Constanța.

          În deschidere vor lua cuvântul:

• Delia Roxana Cornea, manager al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța

          • Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța

          • Dan Marcel Iliescu, rectorul Universității „Ovidius” Constanța

          • Trinidad Nogales Basarrate, director al Muzului Național de Artă Romană din Merida, Spania

          • Cristina Paraschiv-Talmațchi, cercetător științific în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Programul manifestării va continua cu lansări și prezentări de carte, între care se numără volume recent apărute sub egida Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, respectiv Pontica 58,  Supplementum XII: Funerary Archaeology in the Eastern Mediterranean and Danubian-Pontic Area (7th Centrury BC – 5th Century AD) și Analele Dobrogei. De asemenea, vor fi prezentate volumele Pagini din jurnalul unui locotenent de marină (1912-1916), semnat de Andreea Atanasiu-Croitoru și Gabriel Felician Croitoru, și Turcii și tătarii din România. O scurtă istorie, de Metin Omer.

Totodată, participanții vor putea admira două expoziții foto-documentare prezentate în spațiile Universității „Ovidius” Constanța: Așezarea medievală timpurie fortificată de la Oltina «Capul Dealului» – 25 de ani de la începerea cercetării arheologice și Restaurarea ilustrată, ediția a V-a.

          Comunicările științifice vor fi susținute pe parcursul zilelor de 24 și 25 septembrie 2026, fiind organizate în cadrul secțiunilor tematice Preistorie, Protoistorie, Greco-Romană, Medievală, Numismatică și Modernă-Contemporană, precum și al unor paneluri de specialitate:

• Coevoluție om-mediu în spațiul vest-pontic – mileniile VII-III BC;

• Podoabe în preistorie: tehnologie, funcționalitate, simbolism;

• Sisteme culturale la Dunărea de Jos în protoistorie;

• Noi descoperiri, noi abordări în arheologia pontică și danubiană (secolele VII a.Chr.-VII p.Chr.);

• Artă și urbanism la frontierele romanității (III). Propaganda imperială;

• Lumea medievală prin intermediul artefactelor: descoperiri mici și medii;

• Rolul monedelor și contextele corespunzătoare. De la pace la conflict ori între viață și moarte în lumile antică și medievală;

• Democrație și totalitarism;

• Dobrogea în secolele XIX-XX – istorie și civilizație.

          Manifestarea se va încheia sâmbătă, 26 septembrie 2026, cu o excursie de documentare la Muzeul Arheologic Varna, Bulgaria.

Prin reunirea cercetărilor din țară și din străinătate și prin diversitatea temelor abordate, cea de-a 59-a ediție a Sesiunii Științifice Internaționale „Pontica” consolidează statutul Constanței ca spațiu de cercetare, dialog și schimb de idei în domeniile istoriei și arheologiei.

Mai jos găsiți anexat programul Sesiunii Științifice Internaționale „Pontica” în format PDF:

Cum ar fi să descoperi un fragment din lumea Tomisului antic și apoi să-l transformi în propria ta creație?

          Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța îi invită pe copii la atelierul „Mozaic. Re-imaginat”, o activitate cultural-educativă practică în care se întâlnesc istoria, creativitatea și explorarea unei tehnici artistice.

          Atelierul are loc vineri, 11 septembrie 2026, în intervalul orar 12:00 – 14:00, în bolțile Edificiului Roman cu Mozaic, din Piața Ovidiu nr. 5, Constanța. Aici, în chiar spațiul în care mozaicul face parte din povestea orașului de aproape două milenii, participanții vor afla cum erau realizate aceste compoziții decorative din tesserae – bucăți de piatră naturală, de diferite culori. Vor descoperi motive întâlnite în creațiile antice și, pornind de la acestea, vor realiza propriul mozaic. Uneori, pentru a înțelege ce înseamnă patrimoniul, este nevoie de mai mult decât să-l privești. Este nevoie să experimentezi, să lucrezi cu el și să-i dai o formă nouă. În cadrul acestui atelier, copiii vor putea transforma inspirația venită din trecut într-o expresie artistică proprie, aducând o tehnică veche de milenii într-un context contemporan.  

Activitatea cultural-educativă face parte din proiectul cultural „Redescoperim tradiții și devenim creativi” al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și se desfășoară în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului, ediția a XXXIV-a în România.

Atelierul se adresează copiilor cu vârste între 11 și 14 ani, fiind disponibile 20 de locuri. Participarea se realizează pe baza înscrierii prealabile, prin transmiterea solicitării la adresa de e-mail comunicare@minac.ro, până la data de 10 septembrie 2026.

***

În 2026, Zilele Europene ale Patrimoniului invită comunitățile să exploreze tema „Patrimoniul în pericol: Reînvie, Rezistă, Reimaginează”. Într-un prezent marcat de tehnologizare și schimbări rapide, patrimoniul cultural și natural se confruntă cu provocări tot mai complexe. Tema din acest an atrage atenția asupra riscurilor care amenință patrimoniul și, în același timp, încurajează reflecția asupra  modului în care acesta poate fi protejat, valorificat și transmis mai departe. 

Muzeul Brăilei „Carol I”, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Muzeul Județean Botoșani se reunesc într-un proiect dedicat uneia dintre cele mai importante perioade din istoria îndepărtată a acestui spațiu: neoliticul. Expoziția „Dialoguri interculturale: Hamangia-Boian și Gumelnița-Cucuteni” va fi vernisată vineri, 21 august 2026, la ora 12:00, în Sala „Regele Ferdinand și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I”, Piața Traian nr. 3, Brăila.

Prin acest proiect expozițional, publicul este invitat să descopere o selecție de imagini și piese originale care documentează raporturile dintre culturile neolitice (mileniile VI-IV î.Hr.) atestate pe teritoriul de astăzi în României.

Vernisajul va fi urmat de un colocviu, în cadrul căruia specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța vor susține comunicări: dr. Valentina Voinea – „Fragmente din lumea Gânditorului”, Adrian Irimia – „Practici sacrificiale în cultura Hamangia”, Olivia Rotaru – „Columbia-Cernavodă. Povestea locului unei mari descoperiri arheologice”. Programul colocviului va fi completat de intervenția reputatului cercetător științific dr. Stănică Pandrea, cu tema „Raporturile culturale și cronologice dintre culturile Hamangia, Boian, Gumelnița și Cucuteni”.

Evenimentul este dedicat împlinirii a 145 de ani de la fondarea Muzeului Brăilei „Carol I”.

Participarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța la acest proiect readuce în prim-plan patrimoniul culturii Hamangia și cercetările dedicate uneia dintre cele mai importante civilizații preistorice ale Dobrogei.