Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, aflat sub egida Consiliului Județean Vaslui, invită publicul la vernisajul expoziției „ARS SACRA. Primul mileniu al erei creștine în Dobrogea”. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 21 februarie 2026, ora 11:00, la sediul muzeului gazdă, din strada Vasile Pârvan numărul 1, etajul I, municipiul Bârlad.
Manifestarea culturală este organizată și itinerată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în cadrul unei îndelungate și solide colaborări cu instituția muzeală din Bârlad. Conceptul curatorial este coordonat de specialiștii muzeului constănțean dr. Ingrid Petcu-Levei, dr. Radu Petcu și dr. Aurel Mototolea.
Publicul are ocazia să descopere o selecție remarcabilă de artefacte și bunuri culturale, cu o valoare istorică deosebită, datate în secolele III-X d. Hr., care ilustrează pătrunderea și consolidarea creștinismului în spațiul estic al Imperiului Roman. Demersul expozițional evidențiază rolul Dobrogei în formarea identității creștine timpurii pe teritoriul actual al României, oferind o perspectivă amplă asupra primului mileniu al erei creștine.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 21 februarie – 10 mai 2026, la sediul central al Muzeului „Vasile Pârvan”, din strada Vasile Pârvan numărul 1, etajul I, municipiul Bârlad.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, participă la un amplu proiect expozițional național, intitulat „Dunărea, fluviul care a modelat o lume. Teritorii romane între Porțile de Fier și Marea Neagră”, inițiat și coordonat de Muzeul Național de Istorie a României. Expoziția este realizată în cadrul unui parteneriat care reunește nouă instituții muzeale din România, într-un demers comun de valorificare a patrimoniului arheologic descoperit de-a lungul Dunării. Alături de muzeul organizator și cel constănțean, participă Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Simion Gavrilă” Tulcea, Muzeul Civilizației Dunării de Jos Călărași, Muzeul Banatului Montan Reșița, Muzeul Județean de Istorie „Paul Păltânea” Galați, Muzeul Regiunii Porților de Fier Drobeta-Turnu Severin, Muzeul Olteniei Craiova și Muzeul Județean Teleorman Alexandria.
Proiectul aduce în prim-plan Dunărea romană, ca axă strategică, economică și culturală a Imperiului Roman, într-o abordare care evidențiază coerența și unitatea acestui spațiu de frontieră, pe sectorul cuprins între Porțile de Fier și Marea Neagră. Selecția de piese arheologice, provenite din colecțiile muzeelor partenere, oferă o viziune comparativă asupra descoperirilor realizate de-a lungul fluviului și le reunește, pentru prima dată, într-o expunere unitară la scară națională a patrimoniului dunărean roman. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța contribuie cu piese arheologice reprezentative provenite din așezările Limesului dunărean, descoperite la Cernavodă, Rasova, Capidava, Topalu, Hârșova, Ostrov – Dervent și Dumbrăveni.
Expoziția îmbină prezentarea pieselor arheologice cu imagini documentare și fotografii ambientale ale siturilor de pe Dunăre, oferind publicului o perspectivă sugestivă asupra acestui spațiu istoric. Vizitatorii sunt purtați într-o călătorie în sensul cursului Dunării, de la vest la est, și au prilejul să descopere trecutul prin prisma cercetărilor recente și a noilor interpretări științifice.
Vernisajul expoziției va avea loc marți, 17 februarie 2026, ora 10:00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, în Holul Central, Aripa Franceză. Expoziția va putea fi vizitată până în toamna anului 2026, de miercuri până duminică, între orele 9:00 – 17:00 (program de iarnă), respectiv orele 10:00-18:00 (program de vară).
Joi, 12 februarie 2026, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, a organizat manifestarea culturală „Muzeografia dobrogeană: trecut și prezent”.
În cadrul manifestării a avut loc vernisajul expoziției dedicate lui Vasile Canarache (1896–1969), la 130 de ani de la nașterea celui care a fost una dintre personalitățile fondatoare ale muzeografiei și arheologiei dobrogene moderne. Activitatea și contribuția sa remarcabilă au fost evocate de dr. Aurel Constantin Mototolea, șef Secție Muzeografie și Muzee Locale, și dr. Cristian Cealera, educator muzeal, care au subliniat importanța moștenirii științifice și instituționale lăsate de Vasile Canarache.
O prezență deosebită și emoționantă la această manifestare a fost cea a nepotului lui Vasile Canarache, inginerul Radu Canarache, care a împărtășit publicului relatări despre viața de familie, amintiri prețioase și pasiunile bunicului său pentru arheologie. Totodată, acesta a pus la dispoziția muzeului imagini din arhiva personală, integrate în expoziție, oferind vizitatorilor o perspectivă autentică asupra personalității omului de cultură Vasile Canarache.
Agenda evenimentului a fost completată de lansarea filmului de promovare „Tropaeum Traiani – Adamclisi. Istoria scrisă în piatră”, dedicat promovării unuia dintre cele mai importante monumente de artă provincială romană din spațiul românesc și european. Despre semnificația istorică și arheologică a complexului monumental a vorbit dr. habil. Gabriel Mircea Talmațchi, responsabil științific al șantierului arheologic Tropaeum Traiani – Adamclisi.
Expoziția dedicată lui Vasile Canarache poate fi vizitată în perioada 12–28 februarie 2026, la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, strada Arhiepiscopiei nr. 7.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, invită publicul la manifestarea culturală „Muzeografia dobrogeană: trecut și prezent”. Evenimentul va avea loc joi, 12 februarie 2026, ora 11:00, la sediul instituției din strada Arhiepiscopiei nr. 7.
În cadrul manifestării va avea loc vernisajul unei expoziții dedicate lui Vasile Canarache (1896 – 1969), un gest de memorie și recunoștință, la 130 de ani de la nașterea celui care a fost ctitorul Muzeului de Arheologie Constanța și, totodată, cel care a imprimat un parcurs științific riguros arheologiei dobrogene. Expoziția nu se dorește a fi doar o retrospectivă, ci o reîntâlnire cu o figură emblematică a muzeografiei dobrogene, un om cu o remarcabilă personalitate polivalentă, animat de o energie vizionară și de un devotament față de știință și cultură cu adevărat inepuizabile. Activitatea și contribuția sa vor fi evocate de dr. Aurel Constantin Mototolea, șef Secție Muzeografie și Muzee Locale.
Agenda manifestării culturale va fi completată de lansarea filmului „Tropaeum Traiani – Adamclisi. Istoria scrisă în piatră”, dedicat promovării Complexului Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi, unul dintre cele mai însemnate monumente de artă provincială romană, nu doar de pe teritoriul României, ci din întreaga arie a lumii romane imperiale. Vor lua cuvântul dr. habil. Gabriel Mircea Talmațchi, responsabil științific al șantierului arheologic Tropaeum Traiani – Adamclisi, și dr. Cristian Cealera, educator muzeal.
Prin această manifestare, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța își propune să creeze o punte de dialog și continuitate între începuturile muzeografiei dobrogene, ilustrate de activitatea vizionară a lui Vasile Canarache, și practicile muzeografiei contemporane, valorificând tradiția, rigoarea științifică și mijloacele moderne de promovare culturală.
Expoziția poate fi vizitată în perioada 12 februarie – 28 februarie 2026, la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, strada Arhiepiscopiei numărul 7.
„Lumea străveche, prin verigile de piatră ale secolelor, este și rămâne strâns legată de lumea nouă, de lumea de azi. Iar lumea nouă, lumea de azi, vrea să știe, vrea să cunoască fiecare pas, pentru ca, mergând cât mai departe înapoi, spre capătul pierdut al lanțului cu verigi de piatră, să se îmbogățească și finalmente să poată întrezări cu mai multă ușurință dezvoltarea, viitorul civilizațiilor noastre, a celor de azi. Slujirea unor astfel de idealuri nu se poate oficia decât dacă tu însuți crezi, respecți și iubești. Cu o astfel de credință am deschis ușa lăcașului în care am așezat muzeul nostru și în lumina acestei credințe am început să muncim.”
– Vasile Canarache, „Mărturisiri” în revista Pontica I
Există oameni care nu părăsesc niciodată cu adevărat locurile pe care le-au slujit. Ei sunt prezenți prin ceea ce au construit, prin instituțiile care le poartă amprenta și prin felul în care ne-au învățat să înțelegem trecutul. Vasile Canarache (1896-1969) se numără printre figurile fondatoare ale identității culturale a Constanței, un nume fără de care istoria spațiului dobrogean nu poate fi înțeleasă pe deplin. La 130 de ani de la nașterea sa, evocarea lui Vasile Canarache se impune ca un act de recunoaștere a contribuției sale esențiale la dezvoltarea muzeografiei și a arheologiei din Dobrogea. Printr-o carieră complexă, care a îmbinat pasiunea pentru arheologie, istorie și cultură, Canarache rămâne un reper al cercetării și al punerii în valoare a patrimoniului istoric.
Vasile Canarache s-a născut la 6 februarie 1896, la Galați, într-o familie numeroasă, fiind unul dintre cei nouă copii ai lui Leonida Canarache, funcționar în cadrul CFR Galați. Înzestrat cu o inteligență nativă sclipitoare și cu o putere de muncă ieșită din comun, el a început să lucreze de la o vârstă fragedă, dovedind o capacitate de adaptare impresionantă. „Am fost rând pe rând vânzător de fructe, de ziare, băiat de prăvălie, lucrător tipograf și corector”, își descria el primii ani de activitate. Privit astăzi în perspectivă, Vasile Canarache se conturează ca o personalitate de excepție: autodidact, publicist, poet, cercetător, arheolog, istoric, numismat, colecționar, filantrop și spirit aventurier. În fapt, un om cu un destin complex, a cărui viață ar putea umple paginile unui roman de amplă respirație.
Numele său se leagă de numeroase domenii de activitate. În anii tinereții, și-a făcut un renume solid în publicistică, fiind fondator al gazetei Varda, ulterior redenumită Victoria, și director al publicației Tempo, cunoscută atât pentru tirajul considerabil în condițiile dificile ale vremii, cât și pentru modalitatea inedită de difuzare: ziarul era oferit publicului prin lansarea de la bordul unui avion de mici dimensiuni, care survola zilnic capitala.
Împătimit al ciclismului, începând cu anul 1934 a organizat primele trei ediții ale Turului României la această disciplină, precum și o competiție de nivel balcanic. Pentru aceste merite, a fost desemnat președinte de onoare al Federației Române de Ciclism, iar în anul 1945 numele lui a fost atribuit unui velodrom.
Dobrogea îi datorează, însă, cele mai importante realizări, atât pe plan arheologic, cât și instituțional. Cu „un entuziasm exploziv”, după cum îl caracteriza profesorul Adrian Rădulescu, Vasile Canarache are meritul de a fi reorganizat pe principii moderne Muzeul Regional al Dobrogei, al cărui director a fost în perioada 1957-1969. Din această postură, a inițiat primele cercetări sistematice în Tomis, a propus și a realizat primele planuri de amenajări muzeale și pentru a marca zece ani de la reorganizarea muzeului, în 1967, a organizat prima sesiune științifică a muzeului, consacrată ulterior ca Sesiunea Științifică Internațională Pontica.
„Dacă ar fi să adunăm la un loc pasiunea pentru muncă, perseverența în urmărirea țelurilor propuse, forța persuasivă manifestată în cercul colaboratorilor și clara viziune în tot ceea ce întreprindea, am reconstitui exact personalitatea dispărutului”, scria profesorul Adrian Rădulescu în medalionul dedicat lui Vasile Canarache, publicat în revista Pontica II.
În mod firesc, această personalitate complexă s-a reflectat și într-o intensă activitate pe șantierele arheologice, numele său fiind strâns legat de descoperirea și punerea în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic, de cercetarea Termelor Romane, precum și de amenajările muzeistice de la Cetatea Histria și Complexul Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi. Totodată, a contribuit la aducerea la lumină a Tezaurului de Sculpturi, un depozit arheologic de o valoare excepțională, alcătuit din 24 de piese sculpturale, între care se remarcă miticul șarpe Glykon și reprezentarea Fortuna cu Pontos.
Cercetările arheologice și-au găsit expresia într-o serie de volume științifice publicate de colectivul muzeului, sub coordonarea lui Vasile Canarache. Amintim, în acest sens, Măști și figurine Tanagra din atelierele de la Callatis – Mangalia, Tezaurul de sculpturi de la Tomis și Edificiul cu Mozaic din Tomis. Totodată, a coordonat primele două numere ale reputatei reviste de specialitate Pontica, ajunsă astăzi la numărul 58.
O altă dimensiune definitorie a activității sale a fost aceea de colecționar. De-a lungul vieții, a strâns colecții valoroase de statuete și măști de tip Tanagra, de pipe și lulele, precum și o importantă colecție numismatică, toate donate muzeului pe care l-a creat, ca gest de responsabilitate culturală.
Vasile Canarache s-a stins din viață la 4 august 1969, la vârsta de 73 de ani, fiind înmormântat în Cimitirul Central din Constanța, orașul căruia i-a dedicat o mare parte din energia și viziunea sa. Moștenirea lăsată este una semnificativă: muzeul organizat pe baze moderne, marile descoperiri arheologice din Tomis, acțiunile care au condus la înființarea Acvariului (amenajat în fosta berărie a Cazinoului) și crearea Muzeului de Artă și ale Muzeului „Callatis” din Mangalia.
***
Pentru a evoca memoria și a onora contribuția remarcabilă a lui Vasile Canarache, personalitate care a marcat decisiv constituirea și dezvoltarea instituțiilor muzeale constănțene, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța anunță organizarea joi, 12 februarie 2026, de la ora 11:00, a manifestării culturale „Muzeografia dobrogeană: trecut și prezent”, în cadrul căreia va avea loc vernisajul unei expoziții foto-documentare dedicate acestuia.
Totodată, în contextul celebrării a 130 de ani de la nașterea celui care a contribuit la afirmarea patrimoniului arheologic al regiunii, conducerea muzeului anunță că Edificiul Roman cu Mozaic va putea fi vizitat gratuit până la 1 martie 2026.
Conducerea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu avizul Consiliului Județean Constanța și cu acordul constructorului, invită reprezentanții mass-media vineri, 6 februarie 2026, în intervalul orar 12:00 – 13:00, la sediul din Piața Ovidiu numărul 12, pentru realizarea de materiale foto-video în incinta clădirii, în contextul demarării primelor lucrări din cadrul proiectului de reabilitare a imobilului, finanțat din fonduri europene și de la bugetul de stat și derulat de CJC.
Așa cum s-a anunțat deja, Ordinul administrativ de începere a lucrărilor de reabilitare a fost emis de către Supervizor începând cu data de 15 ianuarie 2026 pentru obiectivul de investiție ”Reabilitarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța”, iar prima etapă, respectiv organizarea de șantier, a fost inițiată chiar din aceeași dată.
Durata de execuție a lucrărilor este de 24 luni, conform prevederilor acordului contractual încheiat între Consiliul Județean Constanța și Asocierea S.C. Cim Recycling Medical Europe S.R.L. (Lider de asociere) – S.C. Via Carpatia Consult S.R.L. ( Asociat 1 ) – S.C. PRIMASERV S.R.L. ( Asociat 2 ) – S.C. Nova Steel Buildings S.R.L. ( Asociat 3 ) – S.C. Euras S.R.L. ( Asociat 4), valoarea contractată fiind de 36.638.222,84 lei fără T.V.A.
Clădire emblematică pentru istoria orașului, sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a cunoscut în ultimele trei decenii o degradare constantă, fapt ce a făcut improprie desfășurarea activității științifice și culturale specifice și a impus demararea unui amplu și laborios proces de restaurare a imobilului. Proiectul de reabilitare prevede o serie de categorii de lucrări complexe, ce vizează restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentului istoric, prin executarea de lucrări de revitalizare a zidăriilor de piatră şi cărămidă și a bolţilor cu degradări, lucrări de restaurare interioare la spaţiile boltite şi la componentele artistice ale sălilor, restaurarea frescei (pictura murală) din Aula „Adrian Rădulescu”, lucrări de restaurare exterioare la faţade şi acoperişuri, lucrări de arhitectură, lucrări de intervenţie structurală, lucrări de schimbare/înlocuire completă a sistemelor de instalații (electrică, sanitară etc.).
Demararea efectivă a lucrărilor de reabilitare a clădirii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța reprezintă un moment însemnat în evoluția acestui monument istoric, cât și în evoluția instituției noastre și a întregii comunități locale, reprezentând un pas important în revitalizarea culturală și turistică a zonei și a orașului, un demers firesc ce vine să completeze procesul inițiat de Consiliul Județean Constanța de deschidere de noi spații muzeale (Mormântul Pictat de la Tomis) și de reabilitare a celor deja consacrate (Edificiul Roman cu Mozaic). Pe durata desfășurării lucrărilor de reabilitare, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța își desfășoară activitatea în alte spații, în urma relocării temporare a personalului, patrimoniului muzeal și a colecțiilor, realizată printr-un amplu proces logistic.
***
Interesul pentru patrimoniul arheologic al Dobrogei s-a manifestat încă din secolele XVII–XIX, când vestigiile antice ale provinciei au fost semnalate în relatările unor călători și cercetători români și străini, deoarece, așa cum nota Ion Ionescu de la Brad, „Românul în Dobrogea calcă pe ruinele măririi strămoșilor” și „pentru un arheolog român, Dobrogea antică este o mină nouă și înavuțită” (1852). Parcursul organizării unui muzeu de istorie la Constanța a fost de durată, iar etapele sale au fost descrise cronologic și amplu documentate de istoricii Zaharia (Zizi) Covacef, Nicolina Mihail-Ursu, Angela Pop și Adrian Rădulescu, în studiul Centenarul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, publicat în 1980.
Necesitatea înființării unui muzeu de istorie și arheologie în Dobrogea era resimțită încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dar inițiativa concretă a aparținut primului prefect al Dobrogei, Remus Opreanu. În anul 1879, acesta a propus Academiei Române ca materialul arheologic adunat în clădirea Prefecturii, prin grija sa și strădania inspectorului școlar Ion Bănescu, să constituie baza unui muzeu. Propunerea lui s-a materializat, cea mai veche atestare documentară a unui mic muzeu constănțean datând din 16 martie 1879 (Copie după Raportul Prefectului de Chustenge cu Nr. 2689 către Ministerul Instrucțiunii Publice), dată la care prefectul Remus Opreanu îl înștiința pe ministrul de resort că „… de la 19 Decembrie 1878 concepusem ideea de a crea pentru orașele Chüstenge și Mangalia câte un museu local, în care să se adune și să se păstreze marmurele și pietrele cu inscripțiuni, statuile și toate obiectele de artă ce am putut găsi și avea la dispozițiune, originare din aceste locuri, în care civilizațiunea greacă, romană, bizantină și italiană a lăsat urme însemnate”.
Micul muzeu local a funcționat în Palatul administrativ al Prefecturii (vechiul conac turcesc), amplasat la întretăierea actualelor străzi Traian și Tomis, pe strada Sulmona de astăzi. Din descrierile păstrate, aflăm că obiectele mărunte și 15 monumente sculpturale erau așezate în cabinetul prefectului, iar 27 de piese arheologice, în majoritate inscripții, pietre funerare și fragmente de mozaic, erau așezate pe aleea care lega clădirea de poarta dinspre mare. Micul muzeu se bucura și de vizitatori, așa cum atestă o telegramă trimisă de prefectul Remus Opreanu la 30 august 1879, în care amintea de vizita unui grup de elevi ai Școlii normale din Bârlad, laPrefectură „unde (au) vizitat muzeul și mozaicurile (și) le-am servit de călăuză cu dl. Subrevisor Bănescu, Maior Niculescu și polițaiu”.
Din nefericire, un mare incendiu a distrus vechiul Palat al Prefecturii și odată cu el și micul muzeu constănțean abia înfiripat, piesele salvate fiind mutate în pavilionul din grădina publică. În anii ce au urmat, autoritățile locale s-au străduit să găsească finanțare și o clădire adecvată pentru muzeu, dar abia în 1911 Vasile Pârvan, noul director al Muzeului Național de Antichități din București, a pus problema reorganizării și a funcționării permanente a muzeului constănțean. După ce în perioada 1910-1911 piesele au fost depozitate la Gimnaziul „Mircea cel Bătrân”, în anul 1912 muzeul a fost mutat la Școala Normală de Învățători, directorul acesteia, I. Ghibănescu, fiind numit și custode al lui ( 29 septembrie 1912). Începea astfel o nouă etapă în existența muzeului, care a fost mutat într-o clădire din parcul comunal, avea pază și funcționa după un program de vizitare, respectiv joi și duminică, între orele 14:00-16:30.
Lipsa unui spațiu adecvat, ca și distrugerile din timpul Primului Război Mondial, au întârziat foarte mult dezvoltarea muzeului constănțean. În anul 1928, cu prilejul Semicentenarului Independenței, profesorul Constantin Brătescu a organizat Expoziția Jubiliară a Dobrogei, o expoziție cu caracter arheologic și etnologic amplasată în pavilionul din fața Cazinoului din Constanța. În anul 1937, sub conducerea conservatorului Ion Micu, a fost publicat și primul ghid al muzeului (Călăuza vizitatorului în Muzeul Regional al Dobrogei), fapt ce demonstra existența unei colecții arheologice și numismatice consistente și ordonate după rigori științifice. Spațiul însă a devenit rapid neîncăpător, colecțiile crescând prin donații, achiziții, săpături de salvare sau cercetări organizate, atât în anticul Tomis, cât și la Histria, Capidava sau Adamclisi.
În anii celui de Al Doilea Război Mondial, muzeul și-a întrerupt temporar activitatea, clădirea suferind numeroase distrugeri. Odată cu semnarea păcii, chiar din 1945, s-a acordat o atenție deosebită conservării pieselor și punerii în valoare a tezaurului arheologic al Constanței, iar în cursul anului 1951 muzeul a cunoscut o perioadă de modernizare și îmbogățire a patrimoniului, sub conducerea profesorului Nubar Hamparțumian. Acesta a intensificat activitatea științifică de cercetare în teren și pentru conservarea și ordonarea riguroasă a colecțiilor.
Din anul 1956 a început o nouă etapă în evoluția instituției, pusă acum sub conducerea lui Vasile Canarache, cercetător principal în cadrul Institutului de Arheologie al Academiei București. Pe 22 septembrie 1957 muzeul a fost inaugurat parțial în noul său sediu, în clădirea cunoscută astăzi ca Palatul Arhiepiscopiei, iar după încheierea festivităților, lucrările de organizare au fost reluate, astfel că la sfârșitul anului obiectivul a fost atins: Muzeul Regional al Dobrogei dispunea de o expoziție de bază, laborator de restaurare, bibliotecă de specialitate și mobilier modern. Treptat, muzeul s-a transformat dintr-un simplu depozitar de obiecte arheologice și istorice, într-un autentic centru de cercetare, iar în următoarele două decenii (1957-1977), instituția și-a dobândit recunoașterea la nivel național și internațional.
O altă etapă deosebit de însemnată în evoluția muzeului constănțean l-a reprezentat momentul 25 decembrie 1977, când a fost inaugurat sub titulatura de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în clădirea din Piața Ovidiu numărul 12, „a cărei înfățișare și structură arhitecturală se potrivește perfect funcțiunilor muzeale”, după cum consemnau istoricii Zaharia (Zizi) Covacef și Adrian Rădulescu în lucrarea citată. Atributul „național”, acordat unei instituții provinciale, reflecta pe deplin importanța sa științifică și rolul de promovare a patrimoniului. Clădirea a găzduit muzeul constănțean în ultimii 48 de ani, MINA Constanța devenind prin patrimoniul său impresionant și prin potențialul turistic susținut de ansamblul din apropiere (Edificiul Roman cu Mozaic) un pol cultural al orașului și al județului Constanța.
***
Clădire-simbol a orașului, sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța din Piața Ovidiu numărul 12 impresionează prin aspectul său monumental. Construcția a început în anul 1911, după planurile arhitectului Victor Ștefănescu, însă lucrările au fost întârziate de greutățile Primului Război Mondial. În timpul conflagrației, clădirea a fost grav afectată și a ajuns într-o stare deplorabilă, fiind restaurată între anii 1919-1921.
Până în anul 1977, imobilul a găzduit Primăria Constanța, purtând denumirea de Palatul Comunal. Cu ocazia aniversării Centenarului Independenței, întreaga clădire a fost oferită muzeului, iar la 25 decembrie 1977 a fost inaugurat aici Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Realizat în stil neoromânesc, cu o suprafață la sol de 1.668 mp și o înălțime de 42 m, impozantul imobil care domină Piața Ovidiu se desfășoară pe cinci nivele: subsol, parter, două etaje și mansardă. În prezent, este inclus pe lista monumentelor istorice, având codul LMI CT-II-m-A-02831 și este obiectul unui amplu proces de restaurare, ce urmează să-i redea strălucirea.
În așteptarea acestor viitoare momente, ale revenirii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța în sediul său tradițional, invităm reprezentanții mass-media vineri, 6 februarie 2026, între orele 12:00-13:00 pentru o vizită de documentare foto-video a acestei prime etape de începere a lucrărilor.
Mulțumim pe această cale, încă o dată, Asocierii S.C. Cim Recycling Medical Europe S.R.L. (Lider de Asociere) și Partenerilor săi (S.C. Via Carpatia Consult S.R.L., S.C. Primaserv S.R.L., S. C. Nova Steel Buildings S.R.L. și S.C. Euras S.R.L.) pentru întregul concurs și sprijinul acordat.
Sâmbătă, 24 ianuarie 2026, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța oferă acces gratuit publicului în toate punctele muzeale din structura sa.
Unirea Principatelor Române a fost celebrată la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța printr-un eveniment plin de emoție, realizat cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și în colaborare cu Muzeul Național al Marinei Române și Societatea de Științe Istorice din România Filiala Constanța.
Copiii au avut un rol esențial, aducând în prim-plan semnificația istorică a zilei de 24 ianuarie, prin prezentări, intervenții documentate și momente artistice.
Invitați speciali ai evenimentului au fost muzeografii dr. Silvia Ioniță – Muzeul Național al Marinei Române – și dr. Costin Scurtu – Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” Filiala Constanța. Au susținut prezentări elevele Nicoleta Popa (Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța), Roberta Voinea (Școala Gimnazială nr. 22 „I.C. Brătianu” Constanța), Maria Boca (Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța), precum și Luca Voinea (Colegiul Național „Mihai Eminescu” Constanța).
Publicul a avut prilejul să urmărească momente artistice susținute de Irina Sauca, surorile Valentina Eugenia și Maria Georgiana Nae, Andrei Zelca și Paul Bâtlan (Școala Gimnazială nr. 12 „B.P. Hașdeu” Constanța), preșcolarii de la Grădinița „2 Pitici” Constanța și Răzvan Decu (Colegiul de Arte „Regina Maria” Constanța).
La manifestarea culturală au participat elevi de la Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Constanța, Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța, Școala Gimnazială nr. 22 „I.C. Brătianu” Constanța, Grădinița „2 Pitici” Constanța și Școala Gimnazială nr. 12 „B. P. Hașdeu” Constanța. Aceștia au avut pril
Evenimentul a fost organizat de dr. Lavinia Dumitrașcu și drd. Oana Grigoruță, din cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, care au fost sprijinite de asistenții Luca Voinea (Colegiul Național „Mihai Eminescu”) și Alexandru Popescu (Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”).
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și în colaborare cu Muzeul Național al Marinei Române și Societatea de Științe Istorice din România Filiala Constanța, organizează un eveniment dedicat sărbătoririi Unirii Principatelor Române, care va avea loc joi, 22 ianuarie 2026, începând cu ora 10:00, la sediul instituției din strada Arhiepiscopiei numărul 7, municipiul Constanța.
Ca în fiecare an, simpozionul dedicat Unirii Principatelor Române se bucură de implicarea elevilor constănțeni. Invitați speciali ai evenimentului vor fi muzeografii dr. Silvia Ioniță – Muzeul Național al Marinei Române – și dr. Costin Scurtu – Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” Filiala Constanța. Semnificația acestui moment pentru istoria noastră va fi prezentată de elevele Nicoleta Popa (Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța), Roberta Voinea (Școala Gimnazială nr. 22 „I.C. Brătianu” Constanța) și Maria Boca (Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța).
Prezentarea istorică a evenimentului va fi completată de un spectacol susținut de elevii: Irina Sauca, surorile Valentina Eugenia și Maria Georgiana Nae, Andrei Zelca și Paul Bâtlan (Școala Gimnazială nr. 12 „B.P. Hașdeu” Constanța), preșcolarii de la Grădinița „2 Pitici” Constanța, Răzvan Decu (Colegiul de Arte „Regina Maria” Constanța) și elevi de la Școala Gimnazială nr. 22 ”I.C. Brătianu”.
Participă elevi de la: Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Constanța, Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța, Școala Gimnazială nr. 22 „I.C. Brătianu” Constanța, Grădinița „2 Pitici” Constanța și Școala Gimnazială nr. 12 „B. P. Hașdeu” Constanța.
Manifestarea culturală va fi organizată și moderată de dr. Lavinia Dumitrașcu și drd. Oana Grigoruță, din cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, care vor fi sprijinite de asistenții Luca Voinea (Colegiul Național „Mihai Eminescu”) și Alexandru Popescu (Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”).
Ziua Culturii Naționale a fost marcată la Constanța prin desfășurarea manifestării culturale „Eminescu și Marea”, organizată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Colegiul Național „Mihai Eminescu” Constanța și Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța. Evenimentul a oferit publicului prilejul de a redescoperi legătura profundă dintre marele geniu al literaturii române, Mihai Eminescu, și spațiul dobrogean, cu precădere relația sa cu marea, atât de prezentă în poezia eminesciană.
În cadrul manifestării au luat cuvântul: dr. Corina-Mihaela Apostoleanu, bibliotecar în cadrul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța, prof. Bianca Virginia Ibadula, directorul Colegiului Național „Mihai Eminescu” Constanța, precum și Gheorghe Stănescu, Paul Romanescu și George Grigore, membri ai Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța; din partea gazdei, a vorbit publicului Cristian Cealera, specialist în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Momentul central al manifestării l-a constituit vernisajul expoziției dedicate universului eminescian, ce aduce în prim-plan cărți poștale, volume de versuri, mărci poștale (timbre) și alte documente din colecțiile membrilor Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța.
Pe tot parcursul manifestării, elevii claselor a IX-a F și a X-a B din cadrul Colegiului Național „Mihai Eminescu” Constanța, sub coordonarea profesoarelor Monica Negricea și Bianca Virginia Ibadula, au oferit publicului momente de recital, prezentând o selecție de poezii eminesciene în interpretarea Alexandrei Ioana Radu și a Antoniei Patricia Nicolăescu (clasa a X-a B), precum și a lui Luca Cristian Voinea și Diana Sofia Turmac (clasa a IX-a F). Totodată, membrii colectivului de redacție – Ioana Neamțu, Miruna Cehan și Teodor Stănia – au prezentat revista colegiului, „Convorbiri liceale”.
Evenimentul a inclus, de asemenea, lansarea celui mai recent număr (144) al revistei „Magazin de Filatelie, Cartofilie și Numismatică”, editată de Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța.
Publicul poate vizita expoziția „Eminescu și Marea”, la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei numărul 7, până pe 15 februarie 2026.
