Așa cum avea să consemneze mai târziu profesorul și arheologul Adrian Rădulescu, pe 6 august 1959 apăreau primele indicii ale unei monumentale descoperiri arheologice pe faleza de sud-vest a Constanței: Edificiul Roman cu Mozaic.

Presa vremii surprindea entuziasmul momentului, consemnând: „Două lovituri de cazma, date de un muncitor care săpa groapa pentru fundația unui bloc, au atins un zid antic. A treia lovitură n-a mai fost dată, fiindcă pe locul respectiv a și apărut arheologul de serviciu – tânărul profesor Adrian Rădulescu. Cu aceasta începe de fapt filmul descoperirii unui mare edificiu roman și, implicit, a prețiosului mozaic (…)”

Monumentul s-a dezvăluit treptat, de-a lungul mai multor ani, uimind arheologii cu fiecare nouă descoperire: zidul de nord-est, mozaicul, vestibulul, încăperile boltite de pe terasa următoare, depozitele boltite de pe a treia terasă situată în imediata vecinătate a portului antic etc. „Nu-i deci de mirare că, uluit de ce vedea, un arheolog a exclamat: «Colosal! Magnific! Parcă am dezveli Pompeiul!» Pavimentul floral cu care s-a întâlnit aici, printre zidurile Tomisului, îl făcuse să-și amintească subit de mozaicul de la Casa Fontana…”

În anii următori, sub coordonarea directorului Muzeului Regional Constanța, Vasile Canarache, echipa de arheologi din care au făcut parte Adrian Rădulescu, Doina Galbenu, Alexandru Bogdan, Vasile Barbu și Marin Perșinaru a cercetat monumentul, scoțând la lumină impresionantul edificiu, încăperile și depozitele boltite ale vechiului Tomis. Campaniile de cercetare desfășurate între anii 1959-1967 sunt documentate astăzi și prin valoroasele carnete de șantier păstrate de acești arheologi, care oferă informații prețioase despre monument și etapele cercetării sale. Operațiunile de restaurare-conservare au fost asigurate de către Direcția Monumente Istorice (DMI) a Comitetului de Stat pentru Construcții, Arhitectura și Sistematizare (CSCAS). Restaurarea mozaicului a fost realizată în colaborare cu Opificio delle Pietre Dure din Florența (Italia), prin directa implicare a restauratorului Paolo Mazzoni. În anul 1970, complexul monumental, restaurat și conservat într-o clădire modernă de protecție, a fost deschis oficial spre vizitare, ca punct muzeal al instituției constănțene.

Cu ocazia împlinirii a 67 de ani de la descoperirea Edificiului Roman cu Mozaic, conducerea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a decis să marcheze această aniversare printr-o serie de activități dedicate monumentului și prin oferirea accesului gratuit vizitatorilor în ziua de 6 august 2026. Totodată, instituția își propune ca această dată să devină un reper în calendarul cultural al muzeului și să fie marcată anual prin evenimente dedicate unuia dintre cele mai valoroase monumente ale patrimoniului constănțean.

Publicul va avea acces gratuit la Edificiul Roman cu Mozaic pe parcursul întregii zile, în intervalul orar 09:00-19:00. De asemenea, vor fi realizare ghidaje de specialitate, cu începere de la următoarele ore: 10:00, 12:00, 14:00, 16:00, 17:00 și 18:30. Totodată, în fața edificiului va fi amenajată o expoziție temporară care reunește lucrările realizate de elevii Palatului Copiilor Constanța și de cei ai Colegiului Național de Arte „Regina Maria” Constanța, în cadrul atelierelor desfășurate de muzeu. Inspirate din motivele decorative ale mozaicului antic, creațiile vor putea fi admirate pe tot parcursul zilei de 6 august.

Vă așteptăm să redescoperiți unul dintre cele mai spectaculoase monumente ale Tomisului antic, într-un loc în care fiecare tessera de mozaic păstrează memoria orașului de odinioară.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, aflat sub egida Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia–Secția Artă Sacră și Asociația „Arhitectură. Restaurare. Arheologie” București, organizează în perioada 29-31 iulie 2026 conferința „Arheologie, Arhitectură și Restaurare – Direcții de dezvoltare și provocări actuale”, eveniment care include și workshopul „Reverberații actuale ale tehnicii tradiționale a mozaicului”.

Deschiderea oficială va avea loc miercuri, 29 iulie 2026, ora 11:30, la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, din strada Arhiepiscopiei nr. 7.

Edificiul Roman cu Mozaic, descoperit în anul 1959 și deschis publicului în 1970, reprezintă unul dintre cele mai valoroase monumente de arheologie și arhitectură antică din Dobrogea. În perioada 2020-2025, monumentul a beneficiat de un amplu proces de restaurare, conservare și modernizare, realizat prin proiectul cu finanțare europeană „Restaurarea, conservarea, amenajarea și punerea în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic”, implementat de Consiliul Județean Constanța. Redeschis pentru vizitare la 14 noiembrie 2025, cu prilejul Zilei Dobrogei, edificiul oferă astăzi condiții moderne de expunere și interpretare a patrimoniului.

Începând cu anul 2025, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța implementează proiectul cultural „Valorificarea și promovarea Edificiului Roman cu Mozaic de la Tomis – Reverberații moderne ale tehnicilor tradiționale ale mozaicului”, finanțat de Institutul Național al Patrimoniului prin programul Timbrul Monumentelor Istorice – Subprogramul Punere în valoare. Proiectul urmărește creșterea atractivității monumentului prin activități care îmbină cercetarea științifică, interpretarea patrimoniului și noile tehnologii de prezentare muzeală.

Printre rezultatele proiectului se numără reorganizarea expoziției permanente într-un concept muzeografic contemporan, completarea acesteia cu 27 de lucrări artistice realizate în tehnica mozaicului de absolvenți ai Secției de Artă Sacră din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, precum și publicarea primului volum al monografiei „Edificiul cu Mozaic din Tomis în context urbanistic și portuar”, semnată de cercetător Irina Sodoleanu, alături de editarea unui ghid bilingv româno–englez dedicat monumentului.

Cadrele didactice și studenții Facultății de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia au contribuit atât la organizarea primei ediții a workshopului (14-16 noiembrie 2025), cât și la ediția din acest an, desfășurată în cadrul conferinței.

Conferința „Arheologie, Arhitectură și Restaurare – Direcții de dezvoltare și provocări actuale” va reuni specialiști din domeniile arheologiei, conservării și restaurării patrimoniului, oferind un cadru de dialog interdisciplinar asupra celor mai recente direcții de cercetare și intervenție.

Programul științific va aborda teme precum:

• cercetările arheologice recente privind spațiul tomitan;
• tehnici și metode de conservare și restaurare a mozaicurilor și pavimentelor istorice;
• conservarea picturilor parietale din monumentele arheologice;
• provocările actuale ale protejării patrimoniului construit;
• valorificarea patrimoniului cultural prin instrumente digitale;
• studii de caz dedicate Edificiului Roman cu Mozaic.

Pe parcursul celor trei zile, conferința va fi completată de workshopul coordonat de cadrele didactice ale Secției de Artă Sacră din Alba Iulia, destinat elevilor Palatului Copiilor Constanța și Colegiului Național de Arte „Regina Maria” Constanța. Atelierele se vor desfășura în spațiul expozițional al Edificiului Roman cu Mozaic, oferind participanților posibilitatea de a descoperi și exersa tehnica tradițională a mozaicului.

Lucrările conferinței vor avea loc la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, iar activitățile practice se vor desfășura la Edificiul Roman cu Mozaic, conform programului evenimentului.

Prin finanțarea proiectului derulat de MINA Constanța „Valorificarea și promovarea Edificiului Roman cu Mozaic de la Tomis – Reverberații moderne ale tehnicilor tradiționale ale mozaicului”, Institutul Național al Patrimoniului reconfirmă importanța științifică și culturală a unuia dintre cele mai reprezentative monumente ale patrimoniului arheologic din România, contribuind la promovarea și valorificarea sa prin cercetare, educație și dialog interdisciplinar.

Vă așteptăm să participați la acest eveniment dedicat patrimoniului cultural, cercetării și restaurării!

Sub genericul „VACANȚĂ LA CETATE”, Complexul Arheologic Hârșova organizează numeroase activități distractive și educative destinate copiilor de vârstă școlară.

În zilele de 5, 6 și 7 august 2026, de la ora 18:00, participanții vor face cunoștință cu istoria locală prin pictură, culoare și joc. După ce vor admira ruinele cetății într-un tur susținut de muzeograf Ana Maria Nichifor, copiii  își vor „descătușa” talentul, viziunea, sentimentele și trăirile prin culoare. Participanții, copii sau adulți, vor avea ocazia unică să experimenteze, în premieră, în premieră, tehnica ebru, arta tradițională a picturii pe apă, în cadrul unor activități organizate în colaborare cu specialiștii Institutului Yunus Emre din Turcia – Filiala România.

Programul se va încheia vineri, 7 august 2026, cu o incursiune în universul copilăriei de altădată, prin activități recreative de vacanță pe care tehnologia modernă le-a „furat” celor mici: jocuri antice reconstituite pe baza descoperirilor arheologice de la Cetatea Carsium, jocuri tradiționale turcești, precum și alte forme de petrecere a timpului liber care au adus bucurie unor întregi generații.

Participarea este gratuită. Cei interesați trebuie doar să se înscrie la numărul de telefon 0722268124. La celălalt capăt al firului, Paula Demit, conservator patrimoniu, va prelua înscrierile și va oferi informațiile necesare. Astfel, doritorii vor avea acces, timp de trei zile, la toate activitățile propuse.

Părinții și bunicii care îi însoțesc pe copii vor putea vizita gratuit cetatea, vor beneficia de un tur ghidat și, de ce nu, vor retrăi pentru câteva ore bucuria jocurilor copilăriei.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța lansează proiectul cultural „Vara la Constanța – Pe străzile mai puțin știute ale orașului”, o inițiativă dedicată promovării istoriei moderne a Constanței și valorificării patrimoniului urban. În lunile iulie și august 2026, publicul este invitat să participe gratuit la opt tururi ghidate care vor dezvălui povești mai puțin cunoscute din centrul vechi al orașului.

Participanții vor parcurge străduțele Peninsulei și vor descoperi Constanța interbelică, așa cum se prezenta în sezonul estival, în urmă cu un secol. Știrile și reclamele vremii, alături de imaginile de arhivă, vor aduce un plus de culoare prezentărilor și vor contribui la recrearea atmosferei orașului din acea perioadă.

Tururile ghidate vor fi susținute de dr. Cristian Cealera, specialist în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, care va prezenta publicului istoria locurilor, poveștile clădirilor și ale oamenilor care au contribuit la dezvoltarea orașului în perioada interbelică.

Participarea este gratuită, fără înscriere prealabilă. Vă așteptăm cu drag!

Programul tururilor ghidate va fi anunțat în timp util:

• Sâmbătă, 4 iulie 2026 – ora 11:00;

• Vineri, 10 iulie 2026 – ora 18:30;

• Duminică, 19 iulie 2026 – ora 11:00;

• Vineri, 24 iulie 2026 – ora 18:00;

• Sâmbătă, 1 august 2026 – ora 10:00;

• Sâmbătă, 8 august 2026 – ora 10:00;

• Punct de întâlnire: Statuia Lupoaica (Lupa Capitolina), municipiul Constanța.

Ziua de 26 iunie are o semnificație deosebită pentru statul român. În fiecare an, la această dată, în întreaga țară este celebrată Ziua Drapelului Național,  sărbătoare instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, marcată prin ceremonii publice, parade militare și slujbe religioase. Ziua Drapelului amintește de momentul extrem de important din 26 iunie (14 iunie, stil vechi) 1848, atunci când Guvernul Revoluționar provizoriu al Țării Românești a emis Decretul nr. 1 pentru instituirea Tricolorului ca drapel național, având inițial. pe orizontală, culorile albastru, galben și roșu și cuvintele „Dreptate și Frăție”. În forma sa actuală, așa cum este stabilit prin articolul 12 al Constituției, „drapelul României este tricolor: culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu”. De Ziua Drapelului, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) vă propune o incursiune în istorie, pentru a evidenția importanța drapelului ca emblemă a unității și identității naționale.

Drapelul Național este unul dintre simbolurile naționale ale României, alături de imnul național, stema, sigiliul și Ziua Națională (1 decembrie), și reprezintă un puternic și viu atribut care ne identifică pretutindeni ca popor.

Istoria sa este una seculară. Deși s-a considerat că revoluționarii de la 1848 ar fi realizat tricolorul după model francez, numeroși cercetători susțin că acesta reprezintă o tradiție românească mult mai veche, datând încă din Evul Mediu. Cele trei culori s-au regăsit și în 1821, pe vremea răscoalei lui Tudor Vladimirescu, în canafurile și în picturile de pe pânza drapelului său de luptă. Pentru români, cele trei culori semnifică albastrul cerului – libertatea, dar și loialitatea și înțelepciunea, galbenul ogoarelor – dreptatea, bogăția și fertilitatea pământului românesc, iar roșul – sângele vărsat de strămoși în luptele pentru apărarea țării, dar și curajul, frăția și dragostea de neam.

În 1834, la cererea domnitorilor români din cele două Principate Dunărene, Țara Românească și Moldova (aflate sub suzeranitate otomană), sultanul Mahmud al II-lea a acceptat ca milițiile terestre și corăbiile din aceste state să aibă steaguri proprii. Astfel, primele drapele militare au apărut în timpul domniei lui Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842) și erau tricolore, cu benzi orizontale roșu, galben și albastru.

În 1848, Țara Românească s-a aflat în mijlocul transformărilor revoluționare ce cuprinseseră întreaga Europă, iar Gruparea Frăția, din care făceau parte Nicolae Bălcescu, Nicolae Golescu, Gheorghe Magheru, Christian Tell și mulți alții, a declanșat lupta pentru libertate, beneficiind de sprijinul poporului. Domnitorul Gheorghe Bibescu (1843-1848) a intenționat să înăbușească mișcarea revoluționară cu ajutorul armatei, însă militarii Infanteriei Române din Garnizoana București au refuzat să lupte. Mai mult, l-au obligat pe Bibescu să jure credință națiunii pe tricolorul armatei, iar, astfel, revoluția a învins fără vărsare de sânge. La 30 iunie 1848, mitropolitul Neofit, în calitatea sa de prim-ministru al Guvernului Provizoriu, a dispus ca stindardele tricolore să împodobească toate edificiile publice.

În perioada 13-25 iulie 1848, Guvernul Revoluționar a emis Decretul nr. 252, cel ce avea să aducă o modificare crucială, dispunând ca cele trei culori (albastru închis, galben deschis și roșu carmin) să fie dispuse pe verticală, dând astfel forma drapelului național pe care îl cinstim și astăzi.

Ziua Drapelului Național, zi dedicată Tricolorului, este momentul în care cinstim identitatea, unitatea și suveranitatea statului român și în care ne amintim de trecutul istoric glorios, de luptele și de sacrificiile strămoșilor, făcute pentru ca noi, generațiile de astăzi, să ne putem bucura de pace și de libertate.

Explicație foto: „România Revoluționară” (1850), pictură de Constantin Daniel Rosenthal. Modelul artistului a fost Maria Rosetti, soția revoluționarului pașoptist C.A. Rosetti. Lucrarea reunește două simboluri naționale reprezentative, tricolorul și ia.

Proiectul „Ghidul meu este limba turcă”, implementat în colaborare de Ministerul Culturii din România și Institutul Yunus Emre, își propune să aducă limba turcă mai aproape de obiectivele istorice și de patrimoniul cultural din țara noastră. În cadrul acestei inițiative, Cetatea Carsium din Hârșova își va întâmpina vizitatorii și prin intermediul unui sistem de ghidaj audio în limba turcă.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Institutul Yunus Emre organizează ceremonia de lansare a sistemului de ghidaj audio în limba turcă, ce va avea loc marți, 30 iunie 2026, de la ora 19:00, la Cetatea Carsium din Hârșova, în prezența Excelenței Sale, domnul Özgür Kıvanç Altan, Ambasadorul Republicii Türkiye în România, precum și a numeroși invitați.

Prin intermediul acestui sistem, vizitatorii vor avea acces, în limba turcă, la informații despre istoria cetății, caracteristicile arhitecturale și importanța sa culturală, contribuind astfel la promovarea patrimoniului cultural către un public cât mai larg.

Includerea Cetății Carsium din Hârșova în acest proiect urmărește punerea în valoare a bogatului său patrimoniu istoric și cultural, precum și facilitarea accesului vizitatorilor vorbitori de limba turcă la unul dintre cele mai importante monumente istorice ale Dobrogei.

Pentru informații suplimentare, persoanele interesate îl pot contacta pe dr. Constantin Nicolae, responsabil științific al șantierului arheologic, la telefon 0740233060.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, organizează joi, 18 iunie 2026, de la ora 13:00, la sediul instituției din str. Arhiepiscopiei nr. 7, lansarea volumului „Uciși, dar neînfrânți. Generali români victime ale închisorilor comuniste”.

Autorul lucrării, col. (r) Remus Macovei, preocupat de istoria militară și autor al mai multor volume, aduce în atenția publicului destinele unor generali români care au avut de suferit în timpul regimului comunist, contribuind astfel la scrierea unor pagini importante din istoria recentă a României. 

În cadrul evenimentului vor lua cuvântul:

▪️ dr. Delia Roxana Cornea, manager al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța;
▪️ dr. Daniela Laura Cornea, membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității;
▪️ prof. univ. dr. Marian Cojoc.

Vă așteptăm cu drag!

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, prin Muzeul de Istorie a Moldovei, organizează expoziția „A fost odată ca niciodată…! Scurtă istorie a copilăriei în primele patru veacuri de stăpânire romană la Pontul Euxin”. Vernisajul va avea loc vineri, 19 iunie 2026, ora 12:00, în spațiile Muzeului de Istorie a Moldovei.

Tema centrală a expoziției este copilăria în antichitatea greco-romană, conturată sub multiple aspecte. Exponatele reliefează condiția copiilor în diversele medii sociale, realizând, în același timp, un paralelism profan – divin. Prin tematică, structură și patrimoniul prezentat, organizatorii se adresează publicului de toate vârstele, pasionat de cunoașterea trecutului, dar și admirator al fragilității și efemerității „perioadei celor mai frumoși ani”.

Expoziția reunește 86 de artefacte din colecția muzeului constănțean, cele mai multe provenite din cercetările arheologice întreprinse în orașul antic Tomis și pe teritoriul acestuia (Constanța de astăzi), alături de alte piese de patrimoniu relevante pentru ilustrarea universului copilăriei la Pontul Euxin, descoperite în localități dobrogene precum Durostorum/Ostrov, Callatis/Mangalia, Carsium/Hârșova, Ulmetum, Tropaeum Traiani/Adamclisi, Capidava, (L)Ibida/Slava Rusă, Nisipari, Cogealac, din județul Constanța, dar și Turcoaia, din județul Tulcea.

Proiectul expozițional aduce în fața publicului, în premieră, câteva dintre inventarele funerare de copii, recuperate recent din necropolele tomitane și restaurate în cadrul Laboratorului de Restaurare-Conservare al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (Luiza Ionescu, Doina Constantin, Nicoleta Adochiței, Alexandrina Nițu, Mariana Vasilățeanu, Laura Vasilache și Vlăduț Marian Moraru). Bogăția și varietatea acestora sunt elocvente pentru înțelegerea temei abordate: bijuterii lucrate din materiale prețioase, jucării, opaițe, unguetaria și vase rare de sticlă, precum și vase din lut, obiecte din metal, gagat (cărbune), ambră, piatră, os și corn.

Din echipa curatorială fac parte, din partea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, dr. Ana Cristina Hamat, dr. Irina Sodoleanu, dr. Maria Bolocan, dr. Aurel Constantin Mototolea și dr. Constantin Băjenaru, iar din partea Muzeului de Istorie a Moldovei din Iași, dr. Ioan Iațcu, Ecaterina Dediu și Dana Mustereț.

Expoziția poate fi vizitată până pe 4 octombrie 2026, în baza biletului de acces la Muzeul de Istorie a Moldovei sau a biletului de expoziție temporară. La vernisaj, intrarea este liberă.

Vă așteptăm cu drag!

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța anunță participarea uneia dintre cele mai valoroase artefacte din colecțiile sale la expoziția „Muzeul Muzeelor”, găzduită de Muzeul Național de Artă al României. Datată la sfârșitul secolului al II-lea – începutul secolului al III-lea p. Chr., impresionanta statuie din marmură a fost descoperită în anul 1962 și face parte din suita de piese arheologice cunoscută ulterior sub sintagma „Tezaurul de sculpturi de la Tomis”. Statuia constituie un reper al patrimoniului dobrogean, iar valoarea sa este dată atât de unicitatea reprezentării, cât și de starea remarcabilă de conservare și de contribuția sa la înțelegerea fenomenului cultural din spațiul vest-pontic în epoca romană.

Proiectul expozițional „Muzeul Muzeelor” reunește, sub cupola Palatului Regal, peste 100 de piese excepționale, selectate din patrimoniul mai multor muzee din țară și din colecțiile Muzeului Național de Artă al României. Astfel, este conturată o hartă a capodoperelor pe care publicul le poate descoperi de-a lungul și de-a latul României.

Vă invităm să admirați această mărturie a trecutului antic și să vizitați expoziția „Muzeul Muzeelor”, în perioada 12 iunie – 4 octombrie 2026, la sediul central al Muzeului Național de Artă al României din București, Calea Victoriei 49 – 53.

În perioada 12 – 13 iunie 2026, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, se alătură manifestării internaționale Zilele Europene ale Arheologiei, eveniment dedicat promovării patrimoniului arheologic și popularizării activității muzeelor și a cercetătorilor în rândul publicului. Printr-o serie de programe desfășurate la obiectivele muzeale din Constanța – Edificiul Roman cu Mozaic și sediul MINAC, Cernavodă – Centrul Hamangia și Atelierul Gânditorului și Hârșova – Cetatea Carsium, publicul de toate vârstele va avea ocazia să descopere patrimoniul arheologic al Dobrogei prin ateliere creative, demonstrații practice, expoziții și întâlniri cu specialiști ai muzeului.

Programul celor două zile de manifestări:

 • Sediul MINAC, str. Arhiepiscopiei nr. 7, Constanța;

  Vineri, 12 iunie 2026, în intervalul orar 10:00 – 12:00

 Ateliere creative „Din lumea arheologiei în lumea copiilor”

Activitatea se adresează copiilor de vârstă școlară și propune o incursiune în universul civilizațiilor antice prin intermediul unor ateliere creative inspirate de patrimoniul arheologic dobrogean, reunite sub titulatura „Redescoperim tradiții și devenim creativi. Din lumea arheologiei în lumea copiilor”. Elevii Școlii Gimnaziale „Viceamiral Ioan Murgescu” Valu lui Traian, din clasele a II-a A și a IV-a B, îndrumați de învățătoarele Sandina Dragomir și Veronica Micloș, vor realiza colaje și puzzle-uri inspirate de artefacte istorice, în cadrul atelierului de colaj creativ coordonat de Andreea Andrei și Florentina Bozîntan. De asemenea, aceștia vor modela în lut și ipsos reprezentări ale unor piese și monumente emblematice pentru istoria Constanței, sub îndrumarea specialiștilor Luiza Ionescu și Laura Vasilache.

Totodată, participanții (copii, cadre didactice și părinți) vor avea ocazia să vizioneze filmul de reconstituire istorică dedicat Cetății Capidava, producție care valorifică tehnologii vizuale moderne și reconstituiri istorice realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, facilitând redescoperirea lumii romane prin prisma descoperirilor arheologice.

 • Edificiul Roman cu Mozaic, Piața Ovidiu nr. 12, Constanța;

  Sâmbătă, 13 iunie 2026, în intervalul orar 10:00 – 13:00

Workshop și vernisajul expoziției „Vestigii”

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în parteneriat cu Colegiul Național de Arte „Regina Maria”, organizează workshop-ul „Dialog cu arheologia”, care îi va introduce pe elevi în activitatea cercetării arheologice și în procesul prin care vestigiile trecutului devin surse de cunoaștere istorică. Pornind de la o prezentare susținută de cercetătorul dr. Constantin Băjenaru și continuând cu activități coordonate de specialiștii muzeului, Cătălin Nopcea, Bianca Profiran și Laura Gheorghiu, tinerii vor descoperi etapele activității unui arheolog, de la pregătirea unei cercetări arheologice până la interpretarea materialelor scoase la lumină în urma săpăturilor. Discuțiile vor viza provocările, responsabilitățile și satisfacțiile profesiei de arheolog. Pornind de la informațiile dobândite, elevii vor realiza desene inspirate de artefactele cercetate.

Evenimentul va fi completat de vernisajul expoziției „Vestigii”, care reunește lucrări realizate de elevii secțiilor de volumetrie din cadrul Colegiului Național de Arte „Regina Maria”. Elevii expozanți sunt coordonați de profesorii Crinela Popescu, Marcel Grigore, Claudia Cernagor și Aurelian Busuioc. Proiectul expozițional va fi expus în cadrul bolților de la Edificiul Roman cu Mozaic.

• Muzeul „Axiopolis” Cernavodă – Atelierul Gânditorului, str. Mihai Eminescu nr. 7;

Vineri, 12 iunie 2026, ora 11:00

Vernisajul expoziției „Fragmente din lumea Gânditorului”

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și Primăria Cernavodă, invită publicul la vernisajul expoziției „Fragmente din lumea Gânditorului”. Evenimentul va avea loc vineri, 12 iunie 2026, ora 11:00, în Atelierul Gânditorului – Muzeul „Axiopolis” Cernavodă, situat pe strada Mihai Eminescu nr. 7.

Echipa curatorială a proiectului expozițional este formată din Valentina Voinea și Adrian Irimia, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, precum și Raluca Kogălniceanu și Cristian Eduard Ștefan, din cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române. Expoziția foto-documentară reunește fotografii, documente și imagini de arhivă provenite din colecțiile celor două instituții partenere. Evenimentul va fi urmat de vizitarea Centrului Hamangia – Muzeul „Axiopolis” Cernavodă, din strada Ovidiu nr. 19.

•Muzeul „Axiopolis” Cernavodă – Atelierul Gânditorului și Centrul Hamangia;

Sâmbătă, 13 iunie 2026, în intervalul orar 9:00 – 18:00 (pauză 13:00 – 13:30)

Ateliere creative la Atelierul Gânditorului și Centrul Hamangia

Inspirate de universul fascinant al culturii Hamangia și de cuplul statuar „Gânditorul și Femeia șezând”, activitățile organizate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în parteneriat cu Primăria Cernavodă și Universitatea „Ovidius” Constanța în cele două locații menționate mai sus îi așteaptă pe copii și tineri să descopere patrimoniul arheologic prin joc, lectură, creație artistică și experiențe interactive.

Participanții vor avea ocazia să exploreze lumea preistoriei prin ateliere practice, povești și provocări creative, adaptate diferitelor categorii de vârstă, după cum urmează:

• „Biblioteca Gânditorului” – cărți despre copilărie;

• „Vasele Hamangia prind viață” – desene colorate;

• „Pânza fermecată” – pictură pe pânză;

• „Cum devin arheolog” – groapa cu nisip;

• „Povești din lut” – modelaj în lut;

• „Călătorie în lumea Gânditorului” – tur ghidat;

• „Reconstituiri costume istorice” (premii surpriză).

 Echipa coordonatoare din partea muzeului este formată din specialiștii Valentina Voinea, Adrian Irimia, Ioana Brătulescu, Olivia Rotaru, Laura Dumitrescu și Manuela Maxim (Măiță).

• Hârșova – Cetatea Carsium, str. Gheorghe Doja;

Sâmbătă, 13 iunie 2026, intervalul orar 10:00 – 12:00

Întâlnire cu arheologia la Carsium

Printre zidurile încărcate de istorie ale Cetății Carsium, publicul este invitat la o întâlnire cu mărturiile trecutului scoase la lumină de cercetarea arheologică. Cercetătorul dr. Constantin Nicolae va prezenta rezultatele celor mai recente săpături desfășurate în necropola romană a cetății, dezvăluind fragmente din povestea comunităților care au trăit aici în urmă cu aproape două milenii.

        Participarea la eveniment și vizitarea sitului arheologic sunt gratuite în cursul zilei de sâmbătă, 13 iunie 2026.

Activitățile organizate în cadrul ediției din acest an a Zilelor Europene ale Arheologiei sunt menite să evidențieze adevărata complexitate și frumusețe a profesiei de arheolog, cea care aduce la lumină vestigiile trecutului și transformă urmele timpului în pagini vii de istorie.