Clădire simbol a orașului, sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța impresionează prin aspectul său monumental. Construcția a început în anul 1911, după planurile reputatului arhitect Victor Ștephănescu, însă lucrările au fost întârziate de greutățile Primului Război Mondial. În timpul conflagrației, clădirea a fost grav afectată și a ajuns într-o stare deplorabilă, fiind refăcută și finalizată între anii 1919-1921.

Până în anul 1977, imobilul a găzduit Primăria Constanța, purtând denumirea de Palatul Comunal. Cu ocazia aniversării Centenarului Independenței, întreaga clădire a fost oferită muzeului, iar la 25 decembrie 1977 a fost inaugurat aici Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, moment în care instituția a primit și titulatura de „național”, semn al recunoașterii pe plan național și internațional a poziției sale științifice și a importanței patrimoniului său. Realizat în stil neoromânesc, cu o suprafață la sol de 1.668 mp și o înălțime de 42 m, impozantul imobil, care domină Piața Ovidiu, se desfășoară pe cinci niveluri: subsol, parter, două etaje și mansardă. În prezent, este inclus pe lista monumentelor istorice, având codul CT-II-m-A-02831.

De-a lungul timpului, clădirea a suferit numeroase degradări, ceea ce a impus inițierea unui amplu proiect de reabilitare, cu finanțare europeană și de la bugetul de stat, derulat de către Consiliul Județean Constanța. În acest context, s-a impus și relocarea instituției. Partea administrativă a fost mutată în cursul lunii noiembrie 2024, în noul sediu din strada Arhiepiscopiei numărul 7, dar parte a personalului specializat a continuat să funcționeze în clădirea istorică până astăzi, 6 decembrie 2025. Pe parcursul anului 2025, prin efortul corpului de specialiști MINAC implicați în procesul de inventariere, conservare și împachetare, și cu ajutorul profesionist și dedicat al S.C. Goldeen Cargo din Cluj, firma care a câștigat licitația de mutare a patrimoniului muzeal, s-a reușit finalizarea în condiții de maximă siguranță, a amplului și laboriosului proces de relocare a patrimoniului muzeal, de la sediul din Piața Ovidiu, la sediile alocate în funcție de specificul colecției.

Astfel, în cursul anului 2025, cu precădere în această toamnă, au fost inventariate, împachetate conform normelor actuale de conservare și mutate următoarele colecții MINAC: Colecția de fotografii (aproximativ 56.000 bunuri culturale), Colecția de clișee (aprox. 130.000 negative pe celuloid și sticlă), Colecția Numismatică (87.000 bunuri culturale), Colecția Arheologică (circa 52.000 piese arheologice), Depozitul de Istorie Modernă și Contemporană (aprox. 14.500 bunuri culturale), la care s-a adăugat și un numeros material ceramic, scos la suprafață cu ocazia diferitelor săpături arheologice preventive și de salvare.

În prezent, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța anunță încheierea acestui amplu demers și începutul unei noi etape în istoria sa instituțională. Cu acest prilej, conducerea muzeului vă invită luni, 8 decembrie 2025, ora 10.00, la un briefing de presă organizat la sediul administrativ din strada Arhiepiscopiei numărul 7, municipiul Constanța, prilej cu care toți cei interesați pot afla mai multe informații cu privire la aceasta.

Catalogul „Tezaurul de sculpturi de la Tomis” a fost readus în prim-planul dezbaterilor științifice internaționale în cadrul conferinței „Les Humanités dans le texte”, desfășurate miercuri, 3 decembrie 2025, la Paris. Programul științific și educațional inițiat de École normale supérieure – Université Paris Sciences et Lettres, cu sprijinul École Universitaire de recherche Translitterae, își propune să evidențieze, prin dialogul specialiștilor din diverse discipline, literare și științifice, modul în care textele antice pot alimenta reflecțiile și interogațiile contemporane.

Dr. Aurel Mototolea, șeful Secției Muzeografie și Muzee Locale din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, a susținut online o prelegere în cadrul amplei comunicări științifice „Alexandre ou le faux prophète”, elaborată în colaborare cu specialiști din Franța, Germania și România: Soraya Schwensow (Universitatea Oxford), Elena Fragaki (Universitatea din Augsburg), Cristina Alexandrescu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București) și Maxime Cambreling (Gimnaziul „Albert Camus” Bayonne).

În cadrul intervenției sale, specialistul muzeului constănțean a inclus o analiză a contextului istoric și științific în care a fost elaborată prima ediție a catalogului „Tezaurul de sculpturi de la Tomis”, cât și evidențierea noii ediții, apărută în 2024 la Editura Mega și realizată cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național. Albumul în noul format reunește interpretări recente și noi ipoteze de cercetare privind cele 24 de piese sculpturale antice, descoperite în primăvara anului 1962 pe amplasamentul fostei gări a Constanței – artefacte de referință pentru istoria Dobrogei și a lumii romane de la Pontul Euxin, aflate în prezent în patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a fost reprezentat de cercetătorii Radu Petcu și Ingrid Petcu-Levei la cea de-a treia ediție a workshop-ului internațional online organizat de The Young Scholar Network, din cadrul HAEMUS International Reserch Network, sub coordonarea prof. Dominic Moreau.

Evenimentul s-a desfășurat vineri, 28 noiembrie 2025, sub titlul „What Does Mean Late Antiquity in the Balkans?”, abordând tematici legate de antichitatea târzie în spațiul balcanic, cu un accent special pe conceptele moderne, direcțiile istoriografice și studiile de caz dedicate perioadei cuprinse între secolele III și VIII p. Chr.

În cadrul comunicărilor susținute, cercetătorii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța au prezentat concepția curatorială și piesele reprezentative din expoziția „ARS SACRA. Primul mileniu al erei creștine în Dobrogea”. Au fost evidențiate aspecte relevante despre evoluția creștinismului în regiune, specialiștii făcând referire la monumente și descoperiri arheologice semnificative: Complexul rupestru de la Murfatlar, Tezaurul de la Izvoarele, Mormântul Pictat de la Tomis, reprezentările Cavalerului Trac din provincia istro-pontică, precum și elementele de arhitectură ecleziastică, toate ilustrând expresiv începuturile artei creștine în spațiul dobrogean.

Începând de miercuri, 3 decembrie 2025, se modifică programul de vizitare al Cetății Carsium Hârșova, punct muzeal din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Publicul este invitat să descopere vestigiile uneia dintre cele mai vechi așezări de pe malul Dunării, poveștile fascinante ale Cetății Carsium, precum și peisajul spectaculos al zonei,

de luni până duminică, în intervalul de vizitare 8:00 – 16:00.

Pentru informații despre tarifele și programul fiecărui punct muzeal din cadrul MINAC, precum și despre modalitățile de achiziționare a biletelor (fizic sau online), vă invităm să accesați site-ul instituției noastre, www.minac.ro.

Vă așteptăm cu drag!

Miercuri, 26 noiembrie 2025, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a fost gazda unui eveniment cultural emoționant, dedicat Zilei Naționale a României. Momentul istoric al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 a fost sărbătorit prin glasurile copiilor, sincere, calde și pline de speranță.

Elevi și preșcolari de la mai multe instituții de învățământ din municipiul Constanța au oferit reprezentații artistice pline de sensibilitate, prin cântece, poezii și mesaje despre România. Dincolo de cuvinte, s-a simțit emoția unei generații care învață să-și prețuiască valorile și tradițiile.

Evenimentul cultural a fost organizat de Muzeul de Istorie Națională, sub egida Consiliului Județean Constanța, în colaborare cu Societatea de Științe Istorice din România filiala Constanța, sub coordonarea dr. Lavinia Dumitrașcu.

Cu ocazia Zilei Naționale a României, Consiliul Județean Constanța și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vă invită să celebrați această sărbătoare importantă a unității și identității naționale, plină de mândrie și emoție, printr-o vizită în spațiile muzeale din județul Constanța.

Luni, 1 Decembrie 2025, toate punctele muzeale ale Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța vor fi deschise vizitatorilor, iar accesul va fi gratuit.

Programul de vizitare al punctelor muzeale este următorul:

• Edificiul Roman cu Mozaic:                                                       09:00 – 17:00;

• Mormântul Pictat Hypogeu:                                                         09:00–17:00; 

• Cetatea Capidava:                                                                         09:00–17:00;

• Cetatea Carsium Hârșova:                                                            09:00–17:00; 

• Complexul Muzeal Histria:                                                           09:00–17:00; 

• Complexul Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi:                     09:00–17:00;

• Centrul Hamangia / Muzeul „Axiopolis” Cernavodă:                   09:00–17:00.

Demersul reflectă angajamentul Consiliului Județean Constanța și al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța de a facilita accesul comunității la patrimoniul istoric și cultural al Dobrogei, oferind în același timp o experiență educativă și culturală captivantă.

Cu prilejul Zilei Naționale a României, care marchează momentul istoric al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 – actul de desăvârșire a statului național român unitar – Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, în colaborare cu Societatea de Științe Istorice din România filiala Constanța, organizează simpozionul Ziua Națională a României.

Evenimentul va avea loc miercuri, 26 noiembrie 2025, ora 10:00, la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7, municipiul Constanța.

Vom marca această zi împreună cu elevi de la mai multe unități de învățământ din municipiul Constanța: Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu”, Școala Gimnazială nr. 22 „I. C. Brătianu”, Grădinița „2 Pitici”, Școala Gimnazială nr. 12 „B. P. Hașdeu” și Seminarul Teologic „Sf. Cuvios Dionisie” Constanța.

Despre semnificația istorică și despre evenimentele care au dus la realizarea României Mari vor vorbi dr. Lavinia Dumitrașcu (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța) și Nicoleta Popa (Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța).

Cu emoție și bucurie, preșcolarii și elevii de la Grădinița „2 Pitici”, Școala Gimnazială nr. 22 „I. C. Brătianu”, Corul Seminarului Teologic „Sf. Cuvios Dionisie” Constanța, Răzvan Decu (Colegiul de Arte „Regina Maria” Constanța), Irina Sauca, Valentina Eugenia Nae și Maria Georgiana Nae (Școala Gimnazială nr. 12 „B. P. Hașdeu”) vor aduce un omagiu României printr-un spectacol dedicat Zilei Naționale a României.

Ziua de 23 Noiembrie 1878 marchează începutul unei noi etape în istoria Dobrogei, încununată de recunoștință și entuziasm: instaurarea administrației românești în provincie și în Constanța. Acest moment istoric a fost descris de Remus Opreanu, primul prefect al Constanței, drept o zi care „va rămâne înscrisă pentru viitor, în cartea istoriei, ca o zi de fericire, pentru această nouă Românie”.

Primele unități ale armatei române au pășit în Dobrogea începând cu 14 Noiembrie 1878, fiind întâmpinate cu bucurie de locuitorii de diferite etnii ai provinciei. După cum consemnează istoricii Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu în volumul „Istoria Dobrogei” (Ed. Ex Ponto, 1998), „starea sufletească de care era animată marea majoritate a populației de cele mai diverse naționalități era definită printr-un sentiment de ușurare și satisfacție”. Pregătirile pentru primirea autorităților române începuseră cu săptămâni înainte în toate localitățile dobrogene. La Cernavoda, spre exemplu, reprezentanții comunităților locale și conducerea căii ferate au organizat un banchet festiv, în semn de susținere față de actul integrării Dobrogei în granițele regatului român.

Pe 23 Noiembrie, la sosirea în Constanța, reprezentanții administrației românești și trupele militare au avut parte de o „primire entuziastă” și de o atmosferă de veritabilă sărbătoare. Presa vremii consemnează iluminatul nocturn spectaculos, steagurile și lampioanele care împodobeau străzile, dar mai ales manifestările publice, scandările entuziaste și momentul impresionant oferit de comunitatea elenă: un „Te Deum” pentru eliberare, oficiat la singura biserică creștin-ortodoxă de la acea vreme, Biserica „Metamorphosis” (cunoscută astăzi drept Biserica Greacă).

„Orașul era împodobit, ca pretutindeni, cu tricolorul românesc, iar în port sute de drapele ale marelui pavoaz erau arborate pe catargele vapoarelor diferitelor state. Potrivit telegramelor vremii, peste 5000 de persoane, care au manifestat cu însuflețire pentru statul român, au luat parte la festivitățile prilejuite de acest eveniment istoric. (…)

În manifestările publice solemne organizate de români și reprezentanții celorlalte naționalități, înaintea instalării administrației românești și în afara prezenței sale se pot identifica forme de exprimare ale autodeterminării și dreptul de opțiune la apartenența cetățenească. Faptul că după unire mii de locuitori de diverse naționalități s-au întors în Dobrogea devenind, fără constrângeri, cetățeni ai României confirmă cum nu se poate mai bine acest fapt.

Pe de altă parte, în imaginea arcurilor de triumf încărcate cu ultimele flori ale toamnei dobrogene, în tablourile alegorice cu subiecte ale istoriei românești, în steagurile tricolore împodobite de cununi, în uralele poporului venit de pretutindeni, se pot regăsi, tulburător de apropiat, semnificațiile marilor adunări populare care, peste patru decenii, au aprobat cu sentința voinței naționale desăvârșirea unității de stat” – extras din „Istoria Dobrogei”, semnată de Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța evocă astăzi, cu respect și recunoștință, ziua de 23 Noiembrie 1878 care rămâne un simbol al solidarității, al opțiunii pentru un destin comun și al valorilor care definesc locul Dobrogei în familia României moderne.

Motivați de dorința de cunoaștere și bucuria descoperirii, temerarii și exploratorii cu vârste între 11 și 18 ani din cadrul Organizației Naționale „Cercetașii României” – Filiala bleuMarin Constanța, au vizitat duminică, 16 noiembrie 2025, Muzeul „Axiopolis” Cernavodă – Centrul Hamangia, punct muzeal al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Tinerii cercetași s-au dovedit atenți, curioși și respectuoși, dornici să afle cât mai multe despre trecutul Dobrogei, despre viața comunităților preistorice și despre fascinanta semnificație a celebrelor statuete Gânditorul și Femeia șezând. Căci cercetașul de astăzi continuă spiritul Gânditorului: observă, gândește, învață și acționează cu înțelepciune. Mesajul transmis de organizație, în cadrul vizitei, a fost unul cu rezonanță: „Fii ca Gânditorul din Dobrogea: găsește liniște în tine, curiozitate în lume și prietenie în ceilalți. Când gândești, simți și acționezi cu înțelepciune, devii lumina din furtună!”

Totodată, cercetașii au descoperit repere emblematice ale dezvoltării istorice și inginerești ale regiunii, precum impresionantul pod proiectat de Anghel Saligny sau Canalul Dunăre–Marea Neagră.  A fost un bun prilej de a pune în practică una dintre legile care îi călăuzesc: „Cercetașul iubește învățătura și, la rândul său, îi învață și pe alții.”

Vizita a inclus ateliere interactive și sesiuni educative, iar entuziasmul sincer și întrebările pline de istețime ale copiilor au confirmat cât de importantă este cultivarea dragostei pentru patrimoniu și istorie în rândul tinerelor generații.

Activitatea cultural-educativă s-a desfășurat în contextul marcării Zilei Dobrogei, o ocazie de a celebra bogata moștenire istorică și rolul strategic al acestei provincii în evoluția statului român modern.

Proiectul cultural „Toamna la Constanța, în urmă cu un veac”, desfășurat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în lunile octombrie și noiembrie 2025, și-a încheiat călătoria. Sute de constănțeni și turiști iubitori de istorie au răspuns invitației de a păși în trecut, participând la tururile ghidate gratuite coordonate cu pasiune de dr. Cristian Cealera, specialist al muzeului. A fost o adevărată întoarcere în timp, în toamna anului 1925 – o Constanță interbelică plină de farmec, eleganță și povești.

Pe străzile centrului vechi, fiecare colț a prins glas prin amintiri, iar participanții au descoperit chipul unui oraș vibrant: de la obiceiurile zilnice și moda vremii, până la muzica, filmele, vapoarele din port și transformările urbane care conturau Constanța de altădată. Relatările, bazate pe documente de epocă și articole din presa interbelică, au căpătat savoare prin anecdote pline de culoare, stârnind zâmbete și emoție.

Scopul proiectului a fost de a readuce în memoria colectivă farmecul Constanței de altădată și de a apropia publicul de istoria orașului prin povești vii, emoție și descoperire cultural-istorică.