Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României, Arhivele Naționale ale României, Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” – București și Filiala Constanța și Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța, invită publicul la vernisajul expoziției foto-documentare „Monarhie și constituționalitate: România și Dobrogea în timpul lui Carol I”. Evenimentul va avea loc duminică, 10 mai 2026, ora 12:30, în Piața Ovidiu, pe aleea din fața Edificiului Roman cu Mozaic.

Anul acesta se împlinesc 160 de ani de la momentul 10 mai 1866, episod fundamental în istoria modernă a României: sosirea în România a principelui Carol și începutul unei etape fructuoase de organizare și consolidare a statului român.

Realizată în format outdoor, expoziția își propune să aducă în atenția publicului larg personalitatea complexă a Regelui Carol I, una dintre figurile fundamentale ale statului român modern, precum și legăturile profunde cu spațiul dobrogean. În timpul domniei sale, România a cunoscut un amplu proces de modernizare, susținut de stabilitatea instituțională oferită de adoptarea Constituției din 1866, act fundamental deosebit de avansat pentru epoca sa.

Parcursul expozițional reunește imagini de arhivă, documente și materiale ilustrative care urmăresc momentele-cheie ale epocii: încoronarea ca domnitor al României, modernizarea statului (sub aspect economic, cultural și arhitectural), adoptarea în 1866 a primei Constituții românești, obținerea Independenței României în urma

războiului ruso-româno-turc (1877-1878), proclamarea Regatului (1881), Jubileul Regelui Carol din 1906, precum și ultimii doi ani de domnie ai acestuia.

Expoziția ilustrează, de asemenea, dezvoltarea și modernizarea Dobrogei în timpul îndelungatei sale domnii (1866-1914), fiind surprinse aspecte privind dezvoltarea sistemului de comunicații, construirea Podului peste Dunăre de la Cernavodă, construirea Portului Constanța, edificarea principalelor instituții publice din oraș, ridicarea diferitelor lăcașe de cult, ca simbol al respectului pentru diversitatea culturală a regiunii.

Expoziția va putea fi vizitată în mod gratuit, în perioada 10 mai – 1 august 2026.

Partener media al evenimentului este Radio România Constanța.

Vă așteptăm cu drag!

Revista „Pontica”, anuar al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și una dintre cele mai longevive publicații științifice din România, și-a reconfirmat valoarea academică în urma celei mai recente proceduri de evaluare desfășurate de Consiliului Național al Cercetării Științifice, menținându-și încadrarea în categoria B a revistelor din domeniul fundamental al Științelor umaniste.

Având o apariție neîntreruptă din anul 1968, revista „Pontica” reprezintă, de aproape șase decenii, un important reper al cercetării istorice și arheologice din spațiul românesc și sud-est european. Volumele anuale reunesc materiale de specialitate semnate de cercetători de prestigiu din țară și din străinătate,  pe teme de cercetare arheologică, studii epigrafice și numismatice, dar și cercetări pluri și interdisciplinare.

De-a lungul existenței sale, revista a beneficiat de contribuția și expertiza unor personalități remarcabile ale cercetării istorice și arheologice, printre care îi amintim pe Adrian Rădulescu, Maria Bărbulescu, Mihai Irimia, Zaharia Covacef, Constantin Chera, Livia Buzoianu, Alexandru Avram și Alexandru Barnea, alături de numeroși specialiști din importante muzee și institute de cercetare din Europa, între care Pierre Dupont, Manfred Oppermann, Gocha R. Tsetskhladze, Ulriche Peter, Hristo Popov, Christof Schuler, Petya Georgieva și Vladimir Slavchev. 

          Reconfirmarea categoriei reprezintă o validare a standardelor științifice și editoriale pe care publicația le-a menținut constant de-a lungul timpului, precum și a eforturilor depuse de colectivul redacțional și de colaboratorii revistei. Evaluarea realizată de Consiliul Național al Cercetării Științifice confirmă rolul revistei în circuitul academic național și internațional, „Pontica” fiind inclusă în importante baze de date și rețele de specialitate.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța adresează mulțumiri tuturor autorilor, colaboratorilor, membrilor Colegiului de redacție și ai Comitetului științific care, prin profesionalism și rigoare academică, contribuie la consolidarea prestigiului revistei „Pontica” și la promovarea cercetării științifice românești.

Cu ocazia zilei de 10 Mai, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța marchează împlinirea a 160 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Carol, devenit ulterior Regele Carol I al României, prin organizarea unui tur ghidat tematic, intitulat „Constanța regală”.

          Turul va avea loc duminică, 10 mai 2026, începând cu ora 11:00 și va fi susținut de specialistul muzeal dr. Cristian Cealera. Participanții sunt invitați să redescopere istoria orașului printr-un parcurs ghidat care evocă atmosfera unei epoci definitorii și dezvăluie transformările arhitecturale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, strâns legate de viziunea modernizatoare a Regelui Carol I al României.

Pe parcursul traseului vor fi aduse în prim-plan clădiri emblematice ale Constanței de altădată, martore ale unei perioade de profunde transformări: primul sediu al Primăriei Constanța – actualul Muzeu de Artă Populară, Prefectura, Tribunalul și fostul Palat Regal, Palatul Comunal – actualul sediu al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Moscheea „Carol I”, Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și alte edificii.

Punctul de întâlnire va fi statuia Lupa Capitolina (statuia Lupoaicei, așa cum este cunoscută de constănțeni), amplasată la intrare în zona peninsulară a Constanței.

Turul ghidat este oferit gratuit constănțenilor de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Vă așteptăm cu drag!

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României, Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale, Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” – București și Filiala Constanța, alături de Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța, Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța, Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța și Colegiul Național „Mihai Eminescu” Constanța, organizează manifestarea culturală „Carol I și Dobrogea”.

Evenimentul va avea loc vineri, 8 mai 2026, la ora 13:00, la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7 și va include vernisajul unei expoziții ce marchează două repere esențiale ale istoriei moderne: urcarea pe tron a domnitorului Carol, la 10 mai 1866, precum și adoptarea primei Constituții românești, care a oferit cadrul instituțional necesar modernizării și consolidării statului român.

Expoziția cuprinde o serie de artefacte legate de îndelungata domnie a lui Carol I al României (1866-1914): plachete și medalii din patrimoniul MINAC, volume tematice din patrimoniul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța, cărți poștale, fotografii și exponate filatelice puse la dispoziție de reprezentanții Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța.

Un punct central al evenimentului îl constituie masa rotundă, care va reuni specialiști din cadrul instituțiilor organizatoare, după următorul program:

• dr. Gina Ghiață (Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale)

                                – „Semnificația zilei de 10 Mai în istoria românilor”;

• dr. Delia Roxana Cornea (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța)

                                 – „10 Mai la Constanța, reflectat în presa epocii”;           

          • dr. Costin Scurtu (Muzeul Național „Regele Ferdinand I” Filiala Constanța)  

               –     „Aspecte ale carierei militare a Regelui Carol I al României”

• dr. Metin Omer (Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța)

–  „Regalitate, diversitate și loialitate: Carol I și comunitatea musulmană din România”.

La manifestare participă, de asemenea, elevii clasei a XI-a F din cadrul Colegiului Național „Mihai Eminescu” Constanța, coordonați de profesorul Mihai Paris.

Publicul este invitat să participe la această manifestare culturală care îmbină patrimoniul documentar, cercetarea istorică și dezbaterea. Expoziția va putea fi vizitată la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7, în perioada 8 – 21 mai 2026.

Partener media al evenimentului este Radio România Constanța.

Vă așteptăm cu drag!

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Societatea de Științe Istorice din România Filiala Constanța, organizează joi, 7 mai 2026, începând cu ora 10:00, simpozionul „9-10 Mai – Ziua Independenței (10 Mai); Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial (9 Mai); Ziua Europei Unite (9 Mai), dedicat evocării unei date cu profundă încărcătură istorică. 

 Eveniment de tradiție al muzeului constănțean, simpozionul reunește, an de an, elevi din municipiul Constanța implicați activ în activitățile menite să apropie generațiile tinere de valorile și reperele trecutului. Vor participa elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 22 „I.C. Brătianu”, Școlii Gimnaziale nr. 12 „B.P. Hașdeu”, Colegiului Național „Mihai Eminescu” Constanța, Liceului Teoretic „Traian” Constanța, alături de copii de la Grădinița „2 Pitici” și Grădinița cu Program Normal nr. 29 Brătianu Constanța.

Semnificațiile istorice ale acestor momente de referință vor fi prezentate de dr. Lavinia Dumitrașcu, specialist al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, dr. Luminița Stelian și dr. Anca Angela Dobre, din cadrul Bibliotecii Județene „I.N. Roman” Constanța”, precum și de Roberta Voinea, elevă a Școlii Gimnaziale nr. 22 „I.C. Brătianu” Constanța, conturând, din perspective diferite, imaginea unei zile care a marcat decisiv parcursul României și al Europei. 

Programul va fi completat de momente artistice susținute de Irina Sauca și surorile Valentina Eugenia și Maria Georgiana Nae, eleve ale Școlii Gimnaziale nr. 12 „B.P. Hașdeu”, alături de grupuri de copii de la Grădinița „2 Pitici”, Grădinița cu Program Normal nr. 29 Constanța și Școala Gimnazială nr. 22 „I.C. Brătianu” Constanța.

Moderarea întâlnirii culturale va fi asigurată de dr. Lavinia Dumitrașcu și drd. Oana Grigoruță, cu sprijinul lui Luca Voinea, elev al Colegiului Național „Mihai Eminescu” Constanța.

Vă așteptăm cu drag!

În perioada 1 mai – 30 septembrie 2026, punctele muzeale din administrarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța vor funcționa conform programului specific sezonului de vară. Publicul este invitat să descopere expozițiile și siturile arheologice în următoarele intervale de vizitare:

• Edificiul Roman cu Mozaic:                            miercuri – duminică: 9:00 – 19:00

• Mormântul Pictat Hypogeu:                               miercuri–duminică: 09:00–19:00 

• Cetatea Capidava:                                               miercuri–duminică: 09:00–19:00 

• Cetatea Carsium Hârșova:                                         luni–duminică: 09:00–19:00

• Complexul Muzeal Histria:                                 luni–duminică: 09:00–19:00 

• Complexul Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi: luni–duminică: 09:00–19:00 

•Centrul Hamangia/Muzeul „Axiopolis” Cernavodă:

                                                                               miercuri-duminică: 09:00–19:00 

Acest program este valabil până la sfârșitul lunii septembrie 2026, oferind vizitatorilor, pe întreaga durată a sezonului estival, oportunitatea de a descoperi patrimoniul istoric și arheologic dobrogean, prin expoziții valoroase și spații dedicate cunoașterii și relaxării.   

Mai multe informații despre tarife, programul de vizitare și achiziționarea biletelor (fizic sau în format online) sunt disponibile pe instituției: www.minac.ro.

Vă așteptăm cu drag!

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Centrul de Studii ale Civilizațiilor Mării Negre, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și al Primăriei Cernavodă, în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța, organizează, în perioada 13 – 15 mai 2026, Simpozionul Internațional „Zorii civilizației străvechi europene. Fragmente din lumea Gânditorului”.

Evenimentul marchează un moment de referință pentru patrimoniul cultural-istoric românesc și universal: împlinirea a 70 de ani de la descoperirea celor două capodopere ale artei Hamangia – „Gânditorul și femeia șezând” în necropola de la Cernavodă, punctul Columbia D.

 În cadrul acestei inițiative cultural-științifice vor fi organizate mai multe activități: comunicări științifice, lansarea catalogului „Centrul Hamangia – Muzeul Axiopolis Cernavodă”, vernisajul expoziției „Fragmente din lumea Gânditorului” și o vizită documentară la Centrul Hamangia – Muzeul „Axiopolis”, Cernavodă.

Deschiderea oficială a manifestării științifice va avea loc miercuri, 13 mai 2026, ora 11:00, în Sala Senatului (etaj I, corp A), Campusul Universității „Ovidius” Constanța. După alocuțiunile oficiale, va fi lansat catalogul „Centrul Hamangia – Muzeul Axiopolis Cernavodă”, moment urmat de vernisajul expoziției foto-documentare „Fragmente din lumea Gânditorului”. Comunicările științifice vor fi susținute pe parcursul zilelor de 13 și 14 mai 2026, grupate în următoarele secțiuni tematice: „Abordări bioarheologice în spațiul carpato-danubiano-pontic (mileniul V a.Chr.)”, „Schimburi, sinteze și simbioze culturale în Vechea Europă”, „De la meșteșug la artă – tehnologie și funcționalitate”, „Gesturi și simboluri în arta neolitică” și „Viață și moarte în Vechea Europă”. Vineri, 15 mai 2026, va fi organizată vizita documentară la Centrul Hamangia și Atelierul „Gânditorului”– Muzeul „Axiopolis” Cernavodă.

Organizatorii simpozionului își propun să evidențieze rolul esențial al culturii Hamangia în nașterea civilizației Vechii Europe (mileniul V a.Chr.). Prin abordări interdisciplinare, evenimentul urmărește să pună în lumină complexitatea comunităților neo-eneollitice, relațiile culturale din spațiul carpato-danubiano-pontic și rolul acestor manifestări în evoluția civilizației străvechi din spațiul Europei.

⁕⁕⁕

Au trecut șapte decenii de la momentul în care, în timpul săpăturilor arheologice de salvare efectuate în cimitirul Cernavodă – Columbia D, echipa Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, condusă de Dumitru Berciu și Sebastian Morintz, a descoperit cele două figurine de lut considerate capodopere ale artei universale –

„Gânditorul și femeia șezând”, atribuite comunităților Hamangia. Artefactele s-au numărat printre numeroasele piese de inventar funerar găsite în această necropolă, situată la marginea de nord a orașului Cernavodă, în vecinătatea șoselei Cernavodă – Capidava. Contextul descoperirilor a fost dificil, deoarece în zonă avuseseră loc alunecări și prăbușiri de teren, multe morminte fuseseră distruse, iar inventarul lor împrăștiat sau amestecat. În timpul săpăturilor de recuperare a artefactelor, pe lângă numeroase vase întregi, fragmente ceramice, perle tubulare tăiate din scoica Spondylus, topoare de piatră, oase umane și de animale, arheologii au găsit și cele două statuete, aflate în stare fragmentară, în apropierea unui schelet, deranjat în timpul alunecărilor de teren.

Cuplul „Gânditorul și femeia șezând” impresionează prin simplitate și forța expresivă. Prima statuetă, cu o înălțime de 11,5 centimetri, reprezintă un bărbat așezat pe un scaunel, cu coatele sprijinite pe genunchi și capul susținut de palme, sugerând o stare de meditație profundă, expresie a atitudinii echilibrate. Statueta feminină, care măsoară aproximativ 11,4 centimetri, completează scena printr-o prezență calmă și echilibrată, exprimând aceeași stare de meditație profundă. Modelate într-un stil minimalist, fără detalii de vestimentație, cele două personaje pot fi interpretate ca prefigurări ale cuplului divin originar.

Aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, „Gânditorul și femeia șezând” au fost incluse în lista scurtă UNESCO, numărându-se printre primele zece creații artistice ale omenirii care nu trebuie să dispară niciodată.

Vă așteptăm cu drag!

Cu ocazia zilei de 1 Mai, în perioada vineri, 1 mai – duminică, 3 mai 2026, punctele muzeale aflate în administrarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța sunt deschise publicului și își așteaptă vizitatorii. Publicul are, astfel, oportunitatea de a descoperi patrimoniul istoric și arheologic al Dobrogei, prin vizitarea unor situri și expoziții deosebite, precum  Edificiul Roman cu Mozaic și Mormântul Pictat de la Tomis din municipiul Constanța, cetățile Capidava și Carsium (Hârșova), precum și complexele muzeale de la Histria și Tropaeum Traiani – Adamclisi.

De asemenea, vizitatorii pot vizita Centrul Hamangia – Muzeul „Axiopolis” din Cernavodă. Fiecare dintre aceste locuri oferă o experiență culturală autentică, într-un cadru potrivit pentru explorare și relaxare.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Muzeul Național al Banatului și cu Muzeul de Istorie a Moldovei, din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, are deosebita plăcere de a vă invita la vernisajul expoziției „Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii la divinitatea zeiței în Antichitate. Obiecte din colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța”. 

Evenimentul va avea loc miercuri, 29 aprilie 2026, ora 18:00, în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia, pe str. Martin Luther, nr. 4, Timișoara.  

Expoziția reunește 158 de artefacte din colecția muzeului constănțean, deosebit de valoroase din punct de vedere istoric și patrimonial. Acestea provin din anticul Tomis, precum și din alte situri arheologice, respectiv Durostorum (actuala Silistra), Ostrov, Callatis (actual Mangalia), Histria, Adamclisi, Capidava, Pârjoaia/Izvoarele, Olimp, Urluia, Fântâna Mare, Cobadin (județul Constanța) și Cerna (județul Tulcea).

Tema centrală a expoziției,  feminitatea în antichitatea greco-romană, este  ilustrată sub multiple forme, de la bijuterii din aur și argint la sculpturi, opaițe, unguetaria și vase rare de sticlă, alături de vase din lut, obiecte din metal, gagat (cărbune), piatră, os și corn. Exponatele ilustrează viața și rolul femeii în epoca romană, de la naștere și până la moarte, surprinzând aspirațiile, bucuriile și necazurile care însoțesc parcursul existenței.

Prin bogăția și valoarea deosebită a artefactelor prezentate, expoziția se remarcă drept unul dintre demersurile expoziționale importante realizate în ultimii ani de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 30 aprilie – 31 octombrie 2026.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, vă invită luni, 20 aprilie, ora 13:00, la vernisajul expoziției foto-documentare „Scrisori din detenție. Povestea unui tânăr închis la Canal: Nicolae Voicilă”. Evenimentul va avea loc la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7, municipiul Constanța.

Expoziția urmărește destinul lui Nicolae Voicilă (1931-1999), care a trecut prin experiența detenției politice în primii ani ai regimului comunist. În 1949, acesta nu împlinise încă 18 ani când a fost arestat, fiind acuzat de apartenență la o organizație considerată subversivă și condamnat la patru ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale”. Anii de detenție i-a petrecut, în mare parte, în lagărele de muncă de la Canalul Dunăre – Marea Neagră, iar între anii 1951 și 1953 s-a numărat printre cei 100 de deținuți politici anticomuniști care au lucrat la restaurarea Cazinoului din Constanța.

Proiectul expozițional reunește documente din arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, alături de documente și fotografii inedite, provenite din fondul personal al familiei Voicilă, puse la dispoziția muzeului prin bunăvoința fiicei sale, doamna Laura Voicilă. Materialele prezentate ilustrează condamnarea, perioada de detenție, precum și anii care au urmat eliberării, caracterizați de constrângeri și interdicții.

O încărcătură emoțională aparte au cărțile poștale trimise familiei din închisoare, mărturii simple, dar tulburătoare, ale unei existențe marcate de suferință. În rândurile adresate mai ales tatălui și fratelui său, tânărul Nicolae Voicilă vorbește despre dorința de a-și vedea familia la „vorbitor”, întâlniri permise o dată pe lună, și îi roagă să îi trimită pachete cu alimente și haine. Detaliile aparent mărunte lasă să se întrevadă dorul de casă, neliniștea și speranțele unui tânăr care încearcă să rămână legat de lumea de dincolo de zidurile închisorii.

Perioada petrecută la restaurarea Cazinoului ocupă un loc aparte în cadrul expoziției, fiind evocată prin mesajele rămase peste timp, ascunse în pereții monumentalului edificiu. Numele lui Nicolae Voicilă apare pe bilețele descoperite în stucatura clădirii, precum și într-o inscripție de pe spatele unui fragment de ornament decorativ – o urmă discretă, dar grăitoare, a trecerii sale prin acest loc.

La eveniment vor fi prezenți Laura Voicilă, fiica deținutului politic român anticomunist, care a îndurat cu demnitate anii detenției, precum și reprezentanți ai instituțiilor partenere.

Manifestarea culturală este organizată ca un gest de recunoștință față de cei care au îndurat persecuțiile regimului totalitar și ca un îndemn pentru generațiile de astăzi de a păstra vie memoria celor care, prin suferință și curaj, au apărat libertatea și credința.

Echipa proiectului expozițional: curator Delia Roxana Cornea, prelucrare foto Simona Stan, concept grafic Alma-Laura Parasca, co-organizatori Andreea Andrei și Florentina Bozîntan.

Publicul va putea vizita expoziția în perioada 20 aprilie – 8 mai 2026, la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7.

Vă așteptăm cu drag!