Dobrogea este numită adesea „Bethleemul românesc”, în sensul de pământ sfânt, unde s-a născut creștinismul acestui popor. Potrivit tradiției bisericești, Dobrogea (Moesia Inferior/Scythia Minor) a început să fie creștinată încă din secolul I p.Chr., când pe aceste meleaguri a venit să propovăduiască Apostolul Andrei, Întâiul Chemat, cel căruia „i-a căzut la sorți Sciția“. Peștera Sfântului Andrei, situată în apropierea localității Ion Corvin, este astăzi un loc de pelerinaj pentru mii de creștini din întreaga țară, dar și din lume, întrucât Sfântul Andrei nu este doar ocrotitorul și patronul României, ci și al altor state creștine europene, precum Scoția, Grecia, Rusia.
După un timp petrecut în provincia pontică și alte zone, Apostolul Andrei a ajuns, într-un final, la Patras (regiunea Achaia, Grecia), acolo unde, pe 30 noiembrie 60 p.Chr., a fost martirizat de către romani.
Din punct de vedere arheologic, răspândirea timpurie a creștinismului în Dobrogea este argumentată de numeroase descoperiri datate la sfârșitul secolului III – începutul secolului IV p.Chr., perioadă când au avut loc ample persecuții romane și au fost consemnați sute de martiri creștini.
Astăzi, în patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) se află numeroase artefacte, vestigii ale vieții de zi cu zi ale comunităților creștine, dintre care se remarcă ceramica inscripționată cu cruce, monograma lui Hristos și alte însemne creștine, obiecte de cult, inscripții și fragmente arhitecturale, puternice mărturii vizuale ale credinței creștine din acele vremuri de început religios. Aceste artefacte au fost descoperite în multe situri ale județului Constanța, precum Tomis, Histria, Callatis, Tropaeum Traiani, Carsium, Capidava, Axiopolis, iar cercetarea a numeroase basilici identificate arheologic în tot cuprinsul Dobrogei dovedește existența unor puternice comunități creștine și a unei organizări ecleziastice timpurii.
În contextul celebrării Sfintelor Sărbători de Paști, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în colaborare cu Mănăstirea Dervent, anunță deschiderea unei expoziții tematice dedicate primului mileniu al erei creștine în Dobrogea.
Proiectul expozițional, intitulat „Vestigii creștine în Scythia Minor”, vine în completarea colecției de artefacte bisericești a Mănăstirii Dervent și reunește un ansamblu reprezentativ de piese arheologice descoperite în zona lăcașului de cult, precum și în alte situri dobrogene. Printre exponate se regăsesc: cruciulițe din bronz, opaițe și vase cu însemne creștine, reprezentări în basorelief ale Cavalerului trac – element de tradiție precreștină, a cărui iconografie a fost preluată în reprezentarea Sfântului Gheorghe – , fragmente de inscripții, blocuri de cretă inscripționate cu simboluri cruciforme, amfore, capiteluri arhitectonice și emisiuni monetare. Expoziția își propune să evidențieze începuturile creștinismului în regiune și să ilustreze continuitatea manifestărilor religioase în acest spațiu, prin valorificarea descoperirilor arheologice.
Expoziția va fi deschisă publicului începând cu data de 10 aprilie 2026, în Vinerea Patimilor, marcând simbolic această perioadă de profundă semnificație religioasă.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța informează publicul că, în perioada 10 – 13 aprilie 2026, cu prilejul Sfintelor Sărbători de Paști din calendarul creștin-ortodox, sediul administrativ al instituției și expozițiile permanente din municipiul și din județul Constanța vor funcționa după următorul program:
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, împreună cu Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța și prof. Mariana Momciu, din cadrul Școlii Gimnaziale nr. 18 „Jean Bart” din Constanța, vă invită la o manifestare culturală prilejuită de Sfintele Sărbători de Paști. Evenimentul va avea loc joi, 9 aprilie 2026, ora 16:00, la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei numărul 7.
Pentru români, Sfintele Paști reprezintă atât cea mai importantă sărbătoare creștin-ortodoxă, cât și un moment de profundă încărcătură spirituală, în care tradițiile, credința și memoria se întâlnesc într-o expresie autentică a continuității. Este sărbătoarea luminii și a speranței, a reînnoirii și a comuniunii, în care gesturile simple, păstrate din generație în generație, capătă sensuri profunde, iar toate aceste semnificații se regăsesc în expoziția pe care v-o propunem.
Punctul central al manifestării culturale îl reprezintă vernisarea expoziției „Paștele la români în cărți poștale ilustrate”, care oferă o incursiune vizuală în universul simbolic al sărbătorilor pascale de-a lungul secolului al XX-lea. Expoziția reunește aproximativ 160 de de cărți poștale ilustrate, alături de piese filatelice și materiale foto-documentare. Majoritatea cărților poștale au fost realizate în ateliere din Germania, Austria, Ungaria și Franța, la comanda unor edituri românești, remarcându-se prin frumusețea imaginilor și prin culorile vii, păstrate până în prezent. Un element deosebit îl reprezintă ilustratele realizate în tehnica embosării, prin care anumite detalii sunt reliefate pe suprafața hârtiei, oferind imaginilor un efect tridimensional. Mesajele tradiționale, precum „Hristos a Înviat!”, completează aceste imagini și le transformă în documente ale sensibilității și credinței. Cărțile poștale și timbrele expuse provin din colecțiile personale ale membrilor Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța: Gheorghe Stănescu, Constantin Dinescu, Daniel Codreanu, Zetu Harry, George Grigore, Constantin Șișman și Neluțu Sandru.
Expoziția aduce în fața publicului și zeci de ouă încondeiate, realizate de foști sau actuali elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 18 „Jean Bart” Constanța, sub îndrumarea dedicată a profesoarei Mariana Momciu. Prin grija și pasiunea acesteia, arta încondeierii ouălor este păstrată și transmisă mai departe la Constanța. Tehnica tradițională a încondeierii sau „împistritului” presupune trasarea motivelor decorative cu ceară de albine și scufundarea succesivă în băi de culoare, astfel încât fiecare ou devine o veritabilă operă de artă, purtătoare a unor simboluri ornamentale ancestrale.
În cadrul manifestării va avea loc și lansarea celui mai recent număr al revistei Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța, „Magazin de filatelie, cartofilie și numismatică”, publicație ce reunește articole și imagini dedicate patrimoniului filatelic și cartofil, cu accent pe tematica sărbătorilor pascale și a primăverii.
La eveniment vor lua cuvântul Delia Roxana Cornea, prof. dr. Mariana Momciu, ing. Gheorghe Stănescu și George Grigore.
Expoziția va fi deschisă publicului, la sediul muzeului, în perioada 9 – 17 aprilie 2026.
Data de 1 aprilie rămâne una de referință în evoluția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, deoarece în urmă cu 64 de ani specialiștii instituției au trăit momente de mare emoție, cu ocazia descoperirii a unor artefacte antice de excepție, cunoscute mai apoi sub sintagma „Tezaurul de sculpturi de la Tomis”.
Rememorând efervescența acelor clipe, Vasile Canarache, directorul muzeului la acea vreme, a descris în volumul publicat în 1963, contextul descoperirii vestigiilor antice, relatând că, după demolarea vechii clădiri a gării din centrul Constanței, pe terenul amplu rezultat au fost demarate lucrările de construcție ale noilor ansambluri de locuințe. Cu această ocazie, sub terasamentul liniilor ferate, muncitorii au zărit răsărind din pământ capul unei frumoase sculpturi feminine: „În primăvara anului 1962, săpându-se în apropierea basilicii mari, la circa 30 m spre est, pentru fundația blocului al cărui amplasament fusese schimbat tocmai pentru protejarea basilicii, un muncitor a dat de capul unei statui de marmură reprezentând o zeitate feminină”.
Deși la început vestea a fost privită cu scepticism, crezându-se că este vorba despre o farsă (fiind ziua de 1 aprilie!), deplasarea specialiștilor în teritoriu și desfășurarea cercetării arheologice au confirmat rapid importanța descoperirii. În scurt timp au fost recuperate 24 de piese sculpturale, statui și basoreliefuri reprezentând diverse divinități ale lumii antice. Între acestea se remarcă reprezentările Fortuna cu Pontos, Șarpele Glykon, Nemesis și Isis, alături de alte zeități, precum Cybele, Selene, Bacchus, Mercur, Diana, Grațiile, Dioscurii, Hekate, Asclepios, Cavalerul Trac, Mithras și Hermes.
Impactul descoperirii s-a propagat imediat în întregul areal științific românesc. După lucrările de conservare și restaurare primară, câteva săptămâni mai târziu, piesele Tezaurului de sculpturi de la Tomis au fost expuse la primul etaj al Muzeului Regional al Dobrogei, într-o sală special amenajată. Senzaționala descoperire a devenit imediat un punct de atracție în rândul turiștilor români și străini, doar în vara anului 1962 piesele fiind admirate de peste 300.000 de vizitatori.
La peste șase decenii distanță de la remarcabila descoperire, Tezaurul de sculpturi de la Tomis continuă să fie un reper pentru înțelegerea trecutului antic al Dobrogei, și o mărturie a bogăției culturale a acestui spațiu, devenind parte a patrimoniului cultural național și universal.
Vă invităm să retrăiți emoția acelor clipe impresionante, printr-o serie de imagini inedite păstrate în arhiva muzeului, care au surprins momentul descoperirii, precum și primele intervenții de conservare, realizate in situ de specialiștii instituției.
În perioada 24 – 26 septembrie 2026, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Centrul de Studii ale Civilizațiilor Mării Negre și Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” din Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Arhivele Naționale ale României, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Muzeul Național de Artă Romană, Merida (Spania), organizează Sesiunea Științifică Internațională PONTICA ediția a 59-a: Istorie și Arheologie în Spațiul Vest-Pontic.
Mai multe informații despre modul de organizare sunt afișate pe site-ul muzeului, https://minac.ro/pontica-2026/, și vor fi transmise celor interesați, în timp util.
Comunicările vor fi prezentate în următoarele paneluri tematice:
▪ Coevoluție om-mediu în spațiul vest-pontic – mileniile VII-III BC;
▪ Podoabe în preistorie: tehnologie, funcționalitate, simbolism;
▪ Sisteme culturale la Dunărea de Jos în protoistorie;
▪ Noi descoperiri, noi abordări în arheologia pontică și danubiană;
▪ Artă și urbanism la frontierele romanității. III. Propaganda imperială;
▪ Lumea medievală prin intermediul artefactelor: descoperiri mici și medii;
▪ Rolul monedelor și contextele corespunzătoare. De la pace la conflict ori între viață și moarte în lumile antică și medievală;
▪ Democrație și totalitarism;
▪ Dobrogea – istorie și civilizație (secolele XIX – XX).
Formularul de înscriere este disponibil pe site-ul muzeului, la rubrica Sesiunea Pontica 2026 – Organizare (https://minac.ro/pontica-2026/) și după completare va fi transmis organizatorilor de secțiuni sau pe adresa sesiuneapontica@gmail.com, până la data de 31 august 2026.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, aflat sub egida Consiliului Județean Vaslui, invită publicul la vernisajul expoziției „ARS SACRA. Primul mileniu al erei creștine în Dobrogea”. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 21 februarie 2026, ora 11:00, la sediul muzeului gazdă, din strada Vasile Pârvan numărul 1, etajul I, municipiul Bârlad.
Manifestarea culturală este organizată și itinerată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în cadrul unei îndelungate și solide colaborări cu instituția muzeală din Bârlad. Conceptul curatorial este coordonat de specialiștii muzeului constănțean dr. Ingrid Petcu-Levei, dr. Radu Petcu și dr. Aurel Mototolea.
Publicul are ocazia să descopere o selecție remarcabilă de artefacte și bunuri culturale, cu o valoare istorică deosebită, datate în secolele III-X d. Hr., care ilustrează pătrunderea și consolidarea creștinismului în spațiul estic al Imperiului Roman. Demersul expozițional evidențiază rolul Dobrogei în formarea identității creștine timpurii pe teritoriul actual al României, oferind o perspectivă amplă asupra primului mileniu al erei creștine.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 21 februarie – 10 mai 2026, la sediul central al Muzeului „Vasile Pârvan”, din strada Vasile Pârvan numărul 1, etajul I, municipiul Bârlad.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, participă la un amplu proiect expozițional național, intitulat „Dunărea, fluviul care a modelat o lume. Teritorii romane între Porțile de Fier și Marea Neagră”, inițiat și coordonat de Muzeul Național de Istorie a României. Expoziția este realizată în cadrul unui parteneriat care reunește nouă instituții muzeale din România, într-un demers comun de valorificare a patrimoniului arheologic descoperit de-a lungul Dunării. Alături de muzeul organizator și cel constănțean, participă Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Simion Gavrilă” Tulcea, Muzeul Civilizației Dunării de Jos Călărași, Muzeul Banatului Montan Reșița, Muzeul Județean de Istorie „Paul Păltânea” Galați, Muzeul Regiunii Porților de Fier Drobeta-Turnu Severin, Muzeul Olteniei Craiova și Muzeul Județean Teleorman Alexandria.
Proiectul aduce în prim-plan Dunărea romană, ca axă strategică, economică și culturală a Imperiului Roman, într-o abordare care evidențiază coerența și unitatea acestui spațiu de frontieră, pe sectorul cuprins între Porțile de Fier și Marea Neagră. Selecția de piese arheologice, provenite din colecțiile muzeelor partenere, oferă o viziune comparativă asupra descoperirilor realizate de-a lungul fluviului și le reunește, pentru prima dată, într-o expunere unitară la scară națională a patrimoniului dunărean roman. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța contribuie cu piese arheologice reprezentative provenite din așezările Limesului dunărean, descoperite la Cernavodă, Rasova, Capidava, Topalu, Hârșova, Ostrov – Dervent și Dumbrăveni.
Expoziția îmbină prezentarea pieselor arheologice cu imagini documentare și fotografii ambientale ale siturilor de pe Dunăre, oferind publicului o perspectivă sugestivă asupra acestui spațiu istoric. Vizitatorii sunt purtați într-o călătorie în sensul cursului Dunării, de la vest la est, și au prilejul să descopere trecutul prin prisma cercetărilor recente și a noilor interpretări științifice.
Vernisajul expoziției va avea loc marți, 17 februarie 2026, ora 10:00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, în Holul Central, Aripa Franceză. Expoziția va putea fi vizitată până în toamna anului 2026, de miercuri până duminică, între orele 9:00 – 17:00 (program de iarnă), respectiv orele 10:00-18:00 (program de vară).
Joi, 12 februarie 2026, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, a organizat manifestarea culturală „Muzeografia dobrogeană: trecut și prezent”.
În cadrul manifestării a avut loc vernisajul expoziției dedicate lui Vasile Canarache (1896–1969), la 130 de ani de la nașterea celui care a fost una dintre personalitățile fondatoare ale muzeografiei și arheologiei dobrogene moderne. Activitatea și contribuția sa remarcabilă au fost evocate de dr. Aurel Constantin Mototolea, șef Secție Muzeografie și Muzee Locale, și dr. Cristian Cealera, educator muzeal, care au subliniat importanța moștenirii științifice și instituționale lăsate de Vasile Canarache.
O prezență deosebită și emoționantă la această manifestare a fost cea a nepotului lui Vasile Canarache, inginerul Radu Canarache, care a împărtășit publicului relatări despre viața de familie, amintiri prețioase și pasiunile bunicului său pentru arheologie. Totodată, acesta a pus la dispoziția muzeului imagini din arhiva personală, integrate în expoziție, oferind vizitatorilor o perspectivă autentică asupra personalității omului de cultură Vasile Canarache.
Agenda evenimentului a fost completată de lansarea filmului de promovare „Tropaeum Traiani – Adamclisi. Istoria scrisă în piatră”, dedicat promovării unuia dintre cele mai importante monumente de artă provincială romană din spațiul românesc și european. Despre semnificația istorică și arheologică a complexului monumental a vorbit dr. habil. Gabriel Mircea Talmațchi, responsabil științific al șantierului arheologic Tropaeum Traiani – Adamclisi.
Expoziția dedicată lui Vasile Canarache poate fi vizitată în perioada 12–28 februarie 2026, la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, strada Arhiepiscopiei nr. 7.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, invită publicul la manifestarea culturală „Muzeografia dobrogeană: trecut și prezent”. Evenimentul va avea loc joi, 12 februarie 2026, ora 11:00, la sediul instituției din strada Arhiepiscopiei nr. 7.
În cadrul manifestării va avea loc vernisajul unei expoziții dedicate lui Vasile Canarache (1896 – 1969), un gest de memorie și recunoștință, la 130 de ani de la nașterea celui care a fost ctitorul Muzeului de Arheologie Constanța și, totodată, cel care a imprimat un parcurs științific riguros arheologiei dobrogene. Expoziția nu se dorește a fi doar o retrospectivă, ci o reîntâlnire cu o figură emblematică a muzeografiei dobrogene, un om cu o remarcabilă personalitate polivalentă, animat de o energie vizionară și de un devotament față de știință și cultură cu adevărat inepuizabile. Activitatea și contribuția sa vor fi evocate de dr. Aurel Constantin Mototolea, șef Secție Muzeografie și Muzee Locale.
Agenda manifestării culturale va fi completată de lansarea filmului „Tropaeum Traiani – Adamclisi. Istoria scrisă în piatră”, dedicat promovării Complexului Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi, unul dintre cele mai însemnate monumente de artă provincială romană, nu doar de pe teritoriul României, ci din întreaga arie a lumii romane imperiale. Vor lua cuvântul dr. habil. Gabriel Mircea Talmațchi, responsabil științific al șantierului arheologic Tropaeum Traiani – Adamclisi, și dr. Cristian Cealera, educator muzeal.
Prin această manifestare, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța își propune să creeze o punte de dialog și continuitate între începuturile muzeografiei dobrogene, ilustrate de activitatea vizionară a lui Vasile Canarache, și practicile muzeografiei contemporane, valorificând tradiția, rigoarea științifică și mijloacele moderne de promovare culturală.
Expoziția poate fi vizitată în perioada 12 februarie – 28 februarie 2026, la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, strada Arhiepiscopiei numărul 7.
„Lumea străveche, prin verigile de piatră ale secolelor, este și rămâne strâns legată de lumea nouă, de lumea de azi. Iar lumea nouă, lumea de azi, vrea să știe, vrea să cunoască fiecare pas, pentru ca, mergând cât mai departe înapoi, spre capătul pierdut al lanțului cu verigi de piatră, să se îmbogățească și finalmente să poată întrezări cu mai multă ușurință dezvoltarea, viitorul civilizațiilor noastre, a celor de azi. Slujirea unor astfel de idealuri nu se poate oficia decât dacă tu însuți crezi, respecți și iubești. Cu o astfel de credință am deschis ușa lăcașului în care am așezat muzeul nostru și în lumina acestei credințe am început să muncim.”
– Vasile Canarache, „Mărturisiri” în revista Pontica I
Există oameni care nu părăsesc niciodată cu adevărat locurile pe care le-au slujit. Ei sunt prezenți prin ceea ce au construit, prin instituțiile care le poartă amprenta și prin felul în care ne-au învățat să înțelegem trecutul. Vasile Canarache (1896-1969) se numără printre figurile fondatoare ale identității culturale a Constanței, un nume fără de care istoria spațiului dobrogean nu poate fi înțeleasă pe deplin. La 130 de ani de la nașterea sa, evocarea lui Vasile Canarache se impune ca un act de recunoaștere a contribuției sale esențiale la dezvoltarea muzeografiei și a arheologiei din Dobrogea. Printr-o carieră complexă, care a îmbinat pasiunea pentru arheologie, istorie și cultură, Canarache rămâne un reper al cercetării și al punerii în valoare a patrimoniului istoric.
Vasile Canarache s-a născut la 6 februarie 1896, la Galați, într-o familie numeroasă, fiind unul dintre cei nouă copii ai lui Leonida Canarache, funcționar în cadrul CFR Galați. Înzestrat cu o inteligență nativă sclipitoare și cu o putere de muncă ieșită din comun, el a început să lucreze de la o vârstă fragedă, dovedind o capacitate de adaptare impresionantă. „Am fost rând pe rând vânzător de fructe, de ziare, băiat de prăvălie, lucrător tipograf și corector”, își descria el primii ani de activitate. Privit astăzi în perspectivă, Vasile Canarache se conturează ca o personalitate de excepție: autodidact, publicist, poet, cercetător, arheolog, istoric, numismat, colecționar, filantrop și spirit aventurier. În fapt, un om cu un destin complex, a cărui viață ar putea umple paginile unui roman de amplă respirație.
Numele său se leagă de numeroase domenii de activitate. În anii tinereții, și-a făcut un renume solid în publicistică, fiind fondator al gazetei Varda, ulterior redenumită Victoria, și director al publicației Tempo, cunoscută atât pentru tirajul considerabil în condițiile dificile ale vremii, cât și pentru modalitatea inedită de difuzare: ziarul era oferit publicului prin lansarea de la bordul unui avion de mici dimensiuni, care survola zilnic capitala.
Împătimit al ciclismului, începând cu anul 1934 a organizat primele trei ediții ale Turului României la această disciplină, precum și o competiție de nivel balcanic. Pentru aceste merite, a fost desemnat președinte de onoare al Federației Române de Ciclism, iar în anul 1945 numele lui a fost atribuit unui velodrom.
Dobrogea îi datorează, însă, cele mai importante realizări, atât pe plan arheologic, cât și instituțional. Cu „un entuziasm exploziv”, după cum îl caracteriza profesorul Adrian Rădulescu, Vasile Canarache are meritul de a fi reorganizat pe principii moderne Muzeul Regional al Dobrogei, al cărui director a fost în perioada 1957-1969. Din această postură, a inițiat primele cercetări sistematice în Tomis, a propus și a realizat primele planuri de amenajări muzeale și pentru a marca zece ani de la reorganizarea muzeului, în 1967, a organizat prima sesiune științifică a muzeului, consacrată ulterior ca Sesiunea Științifică Internațională Pontica.
„Dacă ar fi să adunăm la un loc pasiunea pentru muncă, perseverența în urmărirea țelurilor propuse, forța persuasivă manifestată în cercul colaboratorilor și clara viziune în tot ceea ce întreprindea, am reconstitui exact personalitatea dispărutului”, scria profesorul Adrian Rădulescu în medalionul dedicat lui Vasile Canarache, publicat în revista Pontica II.
În mod firesc, această personalitate complexă s-a reflectat și într-o intensă activitate pe șantierele arheologice, numele său fiind strâns legat de descoperirea și punerea în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic, de cercetarea Termelor Romane, precum și de amenajările muzeistice de la Cetatea Histria și Complexul Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi. Totodată, a contribuit la aducerea la lumină a Tezaurului de Sculpturi, un depozit arheologic de o valoare excepțională, alcătuit din 24 de piese sculpturale, între care se remarcă miticul șarpe Glykon și reprezentarea Fortuna cu Pontos.
Cercetările arheologice și-au găsit expresia într-o serie de volume științifice publicate de colectivul muzeului, sub coordonarea lui Vasile Canarache. Amintim, în acest sens, Măști și figurine Tanagra din atelierele de la Callatis – Mangalia, Tezaurul de sculpturi de la Tomis și Edificiul cu Mozaic din Tomis. Totodată, a coordonat primele două numere ale reputatei reviste de specialitate Pontica, ajunsă astăzi la numărul 58.
O altă dimensiune definitorie a activității sale a fost aceea de colecționar. De-a lungul vieții, a strâns colecții valoroase de statuete și măști de tip Tanagra, de pipe și lulele, precum și o importantă colecție numismatică, toate donate muzeului pe care l-a creat, ca gest de responsabilitate culturală.
Vasile Canarache s-a stins din viață la 4 august 1969, la vârsta de 73 de ani, fiind înmormântat în Cimitirul Central din Constanța, orașul căruia i-a dedicat o mare parte din energia și viziunea sa. Moștenirea lăsată este una semnificativă: muzeul organizat pe baze moderne, marile descoperiri arheologice din Tomis, acțiunile care au condus la înființarea Acvariului (amenajat în fosta berărie a Cazinoului) și crearea Muzeului de Artă și ale Muzeului „Callatis” din Mangalia.
***
Pentru a evoca memoria și a onora contribuția remarcabilă a lui Vasile Canarache, personalitate care a marcat decisiv constituirea și dezvoltarea instituțiilor muzeale constănțene, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța anunță organizarea joi, 12 februarie 2026, de la ora 11:00, a manifestării culturale „Muzeografia dobrogeană: trecut și prezent”, în cadrul căreia va avea loc vernisajul unei expoziții foto-documentare dedicate acestuia.
Totodată, în contextul celebrării a 130 de ani de la nașterea celui care a contribuit la afirmarea patrimoniului arheologic al regiunii, conducerea muzeului anunță că Edificiul Roman cu Mozaic va putea fi vizitat gratuit până la 1 martie 2026.
