Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) anunță cu deosebită apreciere încheierea unui parteneriat care contribuie semnificativ la promovarea patrimoniului istoric local și consolidarea relației cu comunitatea din regiune. Proiectul a fost realizat în colaborare cu SC PSS – Prosoft Solutions SRL București și Asociația pentru Patrimoniu „Pontos” Constanța și a urmărit  modernizarea infrastructurii Complexului Muzeal „Tropaeum Traiani” – Adamclisi, precum și creșterea calității experienței oferite vizitatorilor.

În cadrul acestui parteneriat au fost amplasate două panouri explicative exterioare în zona Monumentului Triumfal, iar parcul din proximitatea acestuia a fost reamenajat prin plantarea de arbori tineri, ca măsură de refacere a vegetației afectate de incendiul din vara acestui an. Totodată, traseul principal de vizitare al cetății romane a fost dotat cu bănci și coșuri de gunoi, contribuind astfel la confortul și buna orientare a publicului.

Centrul Cultural al Complexului Muzeal „Tropaeum Traiani”, loc în care sunt organizate activități educative pentru copii, a fost echipat cu mobilier nou – mese, scaune și dulapuri – pentru desfășurarea în condiții optime a atelierului lunar „Micul Arheolog”, derulat în beneficiul celor mici din Adamclisi și din localitățile învecinate.

Aceste îmbunătățiri au fost posibile datorită unei sponsorizări generoase oferite de SC PSS – Prosoft Solutions SRL București și al sprijinului acordat de Asociația pentru Patrimoniu „Pontos” Constanța și au fost implementate în perioada 3–5 octombrie 2025, cu ajutorul voluntarilor implicați în proiect.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța mulțumește public partenerilor săi pentru implicare și pentru exemplul oferit în susținerea valorilor culturale și a patrimoniului istoric dobrogean. Astfel de inițiative reprezintă un model de bune practici în ceea ce privește colaborarea dintre mediul privat, societatea civilă și instituțiile publice, în beneficiul comunității și al generațiilor viitoare.

Descoperit pe 25 februarie 1988 de arheologii Constantin Chera și Virgil Lungu, Mormântul Pictat Hypogeu continuă să fascineze prin frumusețea, simbolismul și unicitatea sa.

După un amplu proces de restaurare și conservare, realizat printr-un proiect cu finanțare europeană derulat de Consiliul Județean Constanța, acest monument paleocreștin a fost deschis publicului larg începând cu luna martie 2025. De la includerea în circuitul cultural-turistic și până în prezent, cel mai recent punct muzeal al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a atras 6.491 de vizitatori, impunându-se drept unul dintre cele mai apreciate obiective istorice din Constanța și confirmând interesul publicului pentru patrimoniul arheologic dobrogean.

Cavou de familie, cu dromos și boltă pictată, Mormântul Pictat de la Tomis impresionează prin picturile murale realizate în tehnica a fresco, care înfățișează păuni, porumbei, potârnichi, iepuri, scene de banchet funerar și motive vegetale – simboluri ce reflectă o îmbinare subtilă între tradiția păgână și începuturile creștinismului. Cromatica vie, detaliile naturaliste și starea excepțională de conservare transformă acest cavou într-un exemplar remarcabil al secolelor IV–V p. Chr., fiind considerat cel mai bine păstrat monument funerar de acest tip din Constanța.

Prin valoarea sa istorică și simbolică, Mormântul Pictat Hypogeu s-a impus deja ca un reper important pe harta cultural-turistică a orașului și poate fi vizitat de miercuri până duminică, intervalul orar 9:00 – 17:00.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în calitate de beneficiar, și Institutul Național al Patrimoniului, în calitate de instituție finanțatoare, au semnat la jumătatea lunii septembrie 2025, contractul de finanțare nerambursabilă Nr. 10/12.09.2025 pentru implementarea proiectului „Valorificarea și promovarea Edificiului Roman cu Mozaic de la Tomis – Reverberații moderne ale tehnicilor tradiționale ale mozaicului”, depus în Sesiunea de finanțare I/2025, în cadrul programului Timbrul monumentelor istorice.  

Proiectul vizează punerea în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic printr-o abordare integrată, care combină cercetarea științifică și interpretarea istorică cu mijloace moderne de promovare, precum experiențe VR și materiale ilustrate, accesibile publicului larg. Prin aceste instrumente, monumentalul complex antic va fi prezentat vizitatorilor nu doar ca vestigiu arheologic, ci ca parte interactivă a patrimoniului cultural național.

Descoperit în 1959, cu ocazia unor lucrări edilitare, și cercetat în cadrul mai multor campanii sistematice până în 1965, monumentul a fost integrat într-o clădire de protecție și valorificare, proiectată de Direcția Monumentelor Istorice în colaborare cu specialiștii muzeului de la vremea respectivă. Punctul muzeal astfel creat a devenit un reper în circuitul turistic și cultural al Constanței și al Dobrogei în general, atrăgând anual mii de vizitatori, atât români, cât și străini.

În perioada octombrie 2022 – septembrie 2025, acest monument a beneficiat de derularea unui proiect cu fonduri europene implementat de către Consiliul Județean Constanța, care a vizat atât unele lucrări de conservare – refacere, cât mai ales realizarea unor dotări moderne menite să asigure, pe termen lung, prezervarea monumentului în condiții optime.

Pentru a pune în valoare și a promova cât mai eficient acest monument-simbol al arheologiei dobrogene și naționale, specialiștii MINAC au conceput un proiect care a obținut finanțarea nerambursabilă acordată de Institutul Național al Patrimoniului.  Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 12 luni (septembrie 2025 – septembrie 2026) și include mai multe activități cu caracter științific și muzeal (workshop-uri, expoziții, volume științifice și broșuri de prezentare, conferințe etc).

Astfel, dăm astăzi startul acestui interesant proiect susținut financiar de Institutul Național al Patrimoniului, prin programul Timbrul Monumentelor Istorice, subprogramul „Punere în valoare – interpretare și prezentare – monumente istorice de importanță națională”, urmând ca activitățile ulterioare să fie aduse în atenția publicului larg, conform calendarului asumat de instituție.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în parteneriat cu Centrul de Studii ale Civilizațiilor Mării Negre, Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius” din Constanța și cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, organizează în perioada 25–27 septembrie 2025 cea de-a 58-a ediție a Sesiunii Științifice Internaționale „Pontica”, cu tema: „Istorie și Arheologie în spațiul vest-pontic”.

Evenimentul, cu o îndelungată tradiție în peisajul științific, reunește cercetători și specialiști de renume din țară și din străinătate. Și-au anunțat participarea reprezentanți ai unor centre universitare, muzee și instituții de cercetare de prestigiu din București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Alba Iulia, Brașov, alături de invitați din lumea științifică europeană din Austria, Slovenia, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Spania, Germania, Italia și Republica Moldova.

Deschiderea oficială a sesiunii va avea loc joi, 25 septembrie 2025, la ora 10:00, în Sala Senatului (etaj I, corp A), Campusul Universității „Ovidius” Constanța.

În deschidere vor lua cuvântul:

– Delia Roxana Cornea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța  

– Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța 

– Dan Marcel Iliescu, rectorul Universității „Ovidius” Constanța 

– Radu Băjenaru, directorul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București 

– Dávid Bartus, decanul Facultății de Științe Umaniste, Universitatea Eötvös Loránd, Budapesta 

– Dan Aparaschivei, președintele Comisiei Naționale de Arheologie 

– Valentina Voinea, secretar științific MINAC

În cadrul manifestării științifice va avea loc lansarea volumelor recent apărute sub egida Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, respectiv „Analele Dobrogei”, seria a treia, nr. VII/2025, volumul „Edificiul cu mozaic din Tomis în context urbanistic și portuar”, autor Irina Sodoleanu, precum și lucrarea „Prezențe grecești în mediul autohton din Dobrogea (secolele (VII) VI – I a.Chr.)”, semnată de Livia Buzoianu, Traian Cliante și Maria Bolocan. De asemenea, vor fi prezentate și alte volume editate de MINA Constanța în cursul acestui an, în cadrul unui bilanț editorial susținut de manager dr. Delia Roxana Cornea.

Totodată, participanții vor putea admira trei expoziții foto-documentare, prezentate în spațiile Universității „Ovidius” Constanța din Campus, corpul A: „Patrimoniul natural și cultural al Dobrogei”, „Podul de la Cernavodă – 130 de ani de la inaugurare” și „Restaurarea ilustrată”, ediția a IV-a.

Comunicările științifice vor fi susținute pe parcursul zilelor de 25 și 26 septembrie 2025, fiind organizate în cadrul mai multor secțiuni tematice: Preistorie, Epocă Greco-Romană, Medievală, Numismatică, Modernă – Contemporană, precum și pe paneluri de specialitate, dedicate unor subiecte de actualitate din cercetarea istorică și arheologică. De asemenea, vineri, 26 septembrie 2025, va avea loc o masă rotundă cu tema: „Anghel Saligny (1854–1925) și Dobrogea”, în contextul comemorării a 100 de ani de la încetarea din viață a celebrului inginer și marcării a 130 de ani de la inaugurarea podului de la Cernavodă. Manifestarea se va încheia sâmbătă, 27 septembrie 2025, cu o excursie de documentare la Centrul Hamangia din cadrul Muzeului „Axiopolis” Cernavodă, redeschis circuitului de vizitare la finalul anului trecut.

Sesiunea Științifică Internațională „Pontica”, ediția 58, reconfirmă statutul Constanței ca important centru de cercetare și dezbatere științifică în domeniile istoriei și arheologiei și oferă un cadru relevant pentru schimbul de idei, evidențiind locul acestui eveniment în sfera preocupărilor științifice ale cercetătorilor, arheologilor, muzeografilor, restauratorilor și conservatorilor din țară și străinătate.

Mai jos găsiți atașată broșura Sesiunii Științifice Internaționale „Pontica”, ediția a 58-a, în care se regăsesc programul și rezumatele comunicărilor științifice:

O expoziție foto-documentară dedicată împlinirii, pe 14 septembrie 2025, a 130 de ani de la inaugurarea Podului de la Cernavodă (Podul Carol I sau Podul Anghel Saligny cum a mai fost numit) a fost organizată, în perioada 12 – 15 septembrie 2025, în incinta Gării Constanța, de către Sucursala Regională CF Constanța și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. 

    Delia-Roxana Cornea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța: „Realizare tehnică impresionantă a epocii, Podul peste Dunăre de la Cernavodă a reprezentat  cu adevărat legătura trainică între Dobrogea și restul țării, devenind în timp un simbol nepieritor al acestui spațiu, așa cum însuși Regele Carol I l-a numit în discursul de la inaugurare: «Geniul omenesc, în care se răsfrâng avântul și progresul puternic al României, a învins toate greutățile, a înlăturat toate piedicile pentru a executa o lucrare trainică și nepieritoare, care trebuie să arate lumii că vrednic este poporul român de frumoasa sa chemare la gurile Dunării și pe pragul Orientului!»”.

    Dorin Maer, directorul SRCF Constanța: „Expoziția foto-documentară aduce în prim-plan importanța acestui simbol național, care a contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea infrastructurii și economiei țării și practic a legat Dobrogea de România. Podul Carol I a reprezentat minunea Europei în urmă cu 130 de ani, când a fost inaugurat, atât datorită faptului că pentru construcția acestuia au fost folosite două elemente inovatoare, respectiv sistemul de grinzi-console și oțelul turnat pentru suprastructură, cât și pentru că la acea vreme, era considerat cel mai lung pod din Europa continentală și al treilea din lume. Astfel, impunătoarea construcție a devenit ulterior o operă de artă inginerească, o capodoperă a Dobrogei secolului al XIX-lea, înscrisă acum în lista monumentelor istorice. Podul a fost folosit timp de aproape un secol până în 1987, când a fost construit un nou pod, alături de cel vechi, care a fost dezafectat.”

Pentru ca cele 15 panouri cu imagini de epocă, mărturii documentare și fotografii actuale ale monumentului expoziția să poată fi vizionate de un public cât mai larg, expoziția va fi itinerată la Gara CFR Cernavodă, sediul SRCF Constanța, dar și la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța din strada Arhiepiscopiei nr. 7.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a participat, la invitația Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul, la organizarea manifestării „Moștenirea culturală otomană în Dobrogea – edificii de cult islamic”, care a avut loc, în data de 22 august 2025, la prestigioasa Universitate de Arte Frumoase „Mimar Sinan” din Istanbul.

Evenimentul cultural a fost unul amplu, reprezentanții MINA Constanța fiind onorați de prezența unui public numeros și interesat de tematica manifestării științifice. Activitatea a fost deschisă de domnul prof. dr. Burçin Cem Arabacıoğlu, prorector al universității gazdă, și de domnul dr. Dragoș Tiberiu Niță, director al ICR Istanbul. Totodată, doamna dr. Delia-Roxana Cornea, manager MINA Constanța, a adresat un cuvânt de mulțumire și a prezentat informații cu privire la tematica evenimentului.

În cadrul manifestării științifice „Moștenirea culturală otomană în Dobrogea – edificii de cult islamic”, au fost susținute două prelegeri științifice: dr. Delia-Roxana Cornea, drd. Andreea Andrei, „Sistemul educațional musulman în Dobrogea după 1878”, dr. Aurel-Constantin Mototolea, „Elemente de lexic turco-otoman în vorbirea română curentă”. Ulterior, publicul prezent a asistat la prezentarea a două volume, la care și-au adus contribuțiile reputați specialiști în domeniu: „Turkish Cultural Legacy in the Balkans. From Empire to the Republic of Türkiye”, editori Delia-Roxana Cornea, Metin Omer, Emanuel Plopeanu, Editura Mega, 2024 și „Dobrogea otomană în documente (1420-1878)”, autori Claudiu-Victor Turcitu și Aurel-Constantin Mototolea, Editura Herlo Verlag UG, 2023.

O altă componentă deosebit de importantă a manifestării a fost reprezentată de vernisajul expoziției foto-documentare intitulate „Edificii de cult  islamic din Dobrogea”, în cadrul căreia au fost prezentate cele mai reprezentative moschei și geamii, atât din mediul urban, cât și din cel rural, din cele două județe, Constanța și Tulcea. Tematica expoziției și subiectele abordate în prelegerile științifice reprezintă trei dintre componentele definitorii ale moștenirii culturale ale unui popor și anume, edificiile de cult, învățământul și lexicul.

Expoziția rămâne deschisă până pe data de 30 septembrie 2025 și poate fi vizitată, gratuit, luni-vineri, între orele 10.00-16.00, la sediul ICR Istanbul, Conacul Musurus Pașa (Sıraselviler Caddesi no. 21, Taksim, Beyoğlu, 34433, İstanbul, Turcia).

În luna august, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) a oferit publicului constănțean și turiștilor o experiență culturală de excepție, prin organizarea mai multor tururi ghidate gratuite în zona peninsulară a orașului. Proiectul, intitulat sugestiv „Amintiri din ziua aceea – În august, la Constanța, în urmă cu 100 de ani”, a atras numeroși participanți dornici să descopere orașul așa cum era în vara anului 1925.

Punctul de întâlnire a fost simbolic – statuia Lupoaicei (Lupa Capitolina), iar traseele au inclus opriri la cele mai importante repere istorice și arhitecturale din vechea zonă a orașului. Sub îndrumarea specialistului muzeului, dr. Cristian Cealera, participanții au fost purtați prin atmosfera urbană de odinioară, redescoperind hotelurile, restaurantele, cafenelele celebre și obiceiurile estivale ale Constanței interbelice.

Un element distinctiv al tururilor a fost personalizarea fiecărei plimbări cu știri reale din ziua corespondentă din urmă cu un secol. Imaginile rare din arhive, articolele din ziarele vremii, relatările documentare și anecdotele captivante au reușit să recreeze, într-un mod accesibil și viu, o filă autentică din istoria locală.

Tururile au fost prilej de a afla mai multe despre moda vremii, stilul „à la garçonne”, inspirat din Paris, fiind răspândit printre doamnele din elita aristocratică. Pe străzile de atunci, erau purtate cu eleganță pălării de fetru, rochii cu croială dreaptă, completate de nelipsitele umbrele și evantaie. Capodopere ale parfumeriei mondiale – Chanel No. 5, Mitsouko și Shalimar de la Guerlain– au marcat profund perioada interbelică, atât prin rafinamentul aromelor, cât și prin poveștile romantice care le însoțeau, fiind printre preferințele doamnelor întâlnite în Constanța. Muzica ocupa un loc central în viața socială a vremii, iar în cafenele și restaurante răsunau diverse acorduri – de la muzică populară și fanfară militară, la romanțe, șansonete sau jazz.

Participanții au aflat și detalii despre trenurile care aduceau turiști la malul mării, dar și despre presa locală interbelică, cu publicații precum „Dacia”, „Marea Neagră” și „Dobrogea Jună”, care ofereau un conținut divers, de la știri politice, culturale și sociale, reclame publicitare și până la relatări senzaționale despre crime, furturi sau escrocherii.

Publicul a răspuns cu entuziasm și curiozitate, iar inițiativa MINAC a fost apreciată ca un model relevant de valorificare culturală a patrimoniului imaterial și urban. Proiectul a reușit să construiască o punte între trecut și prezent, aducând comunității o Constanță uitată, dar cu adevărat fascinantă.

Foaierul Delfinariului din municipiul Constanța a fost joi, 14 august 2025, gazda vernisajului expoziției aniversare „70 de Ani de Scafandrerie Autonomă în România (1955–2025)”, un proiect realizat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, Muzeul Național al Marinei Române și colaboratorii particulari, în frunte cu Florin Chriac.

Inedita expoziție marchează șapte decenii de activitate subacvatică autonomă în România și aduce în fața publicului vizitator istoria scafandreriei române, evoluția arheologiei subacvatice, dar și poveștile primilor pasionați din domeniu, printre care se impune să fie menționați comandorul Constantin Scarlat, regizorul Sergiu Nicolaescu, operator imagine Ramiro Angelescu și inginerul electronist Andrei Ionescu. O secțiune aparte este dedicată realizărilor pionierelor scafandreriei feminine române, Gabriela Olaru, Luiza Ștefănescu, Mariana Opreanu și Luminița Camburu.

Poveștile de viață ale celor care au făcut istorie în domeniul scafandreriei sunt reliefate și completate de aproximativ 100 de exponate: echipamente de scufundare originale, dintre care menționăm costume, măști, detentoare, batimetre, harpoane pentru pescuit subacvatic, aparate foto. Alături de acestea, vizitatorii pot studia fotografii de arhivă și documente, multe dintre ele prezentate pentru prima dată publicului larg.

„Este o mare bucurie pentru noi că am reușit să realizăm această expoziție, care reunește participarea mai multor instituții de pe plan cultural-educativ din Constanța, dar și colaborarea mai multor prieteni ai instituției noastre. Puțini știu că în anii 1968 – 1969 s-a pus problema inițierii primelor cercetări arheologice subacvatice în România. Dintr-un document realizat de Vasile Canarache, primul director al muzeului, la 10 septembrie 1969, aflăm că propunea «valorificarea muzeistică a bogăției subacvatice de pe litoralul românesc al Mării Negre». Acesta își dorea foarte mult să se realizeze o colaborare între Muzeul de Arheologie al Dobrogei, Acvariu și Secția Căi Navigabile din cadrul NAVROM Constanța, pentru «semnalarea fragmentelor de factură arhitectonică, de marmură sau calcar, de către scafandrii autonomi, în porțiunea dintre Cazinou și digul modern».

Expoziția, pe care o vernisăm astăzi și care va rămâne deschisă publicului pentru aproape trei luni, este inedită, căci aduce în atenția vizitatorilor nu doar arheologia subacvatică, ci și istoria scafandreriei civile. Mulți dintre cei care au fost implicați, de-a lungul timpului, în a pune bazele acestui domeniu și în dezvoltarea lui, și îi menționez aici pe comandor Constantin Scarlat și pe regizorul Sergiu Nicolaescu, o făceau din pasiune. Noi aducem în atenția publicului poveștile acestor oamenii, unii dintre ei chiar urmăriți de Securitate, alții având povești interesante, cum ar fi primele femei scafandru”, a declarat dr. Delia Roxana Cornea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

„Când a venit Florin Chiriac, un prieten al Muzeului Național al Marinei Române, cu propunerea realizării acestei expoziții, ne-am bucurat foarte tare. E drept, instituția noastră este închisă în prezent, pentru reabilitare, dar acest fapt nu ne-a oprit. Am discutat cu partenerii noștri culturali, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, fără de care nu s-ar fi realizat expoziția, și ne bucurăm că s-a găsit această variantă”, a afirmat Andreea Maria Croitoru, șef Secție Istoria Marinei din cadrul Muzeului Național al Marinei Române.

Prezent la vernisaj, cercetătorul Silviu Moldovan, directorul Direcției Cercetare, Expoziții și Publicații din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, a făcut referire la informațiile care se regăsesc în documentele Securității cu privire la „părintele” scafandreriei române, Constantin Scarlat.

„Este foarte interesant ceea ce am descoperit, căci în documentele studiate se arată greutățile și entuziasmul pe care le avea Constantin Scarlat. A fost anchetat de Securitate, căci a existat o suspiciune de spionaj, dar până la urmă s-a dovedit că era neîntemeiată. Dar cu ajutorul acestor documente aflăm mai multe despre preocupările lui, despre pasiunea pe care o manifesta, inclusiv despre faptul că își cheltuia aproape 50% din soldă pe echipamente. De altfel, costumul de scafandru este, la un moment dat, personaj central al dosarului, ridicându-se problema de unde a fost achiziționat”, a afirmat Silviu Moldovan.

Producătorul tv Florin Chiriac, pasionat de scafandrerie și, de altfel, cel care a luat inițiativa realizării expoziției, a ținut să sublinieze că prin eforturile depuse de colaboratorii săi, în prezent există exponate strânse „cât pentru a deschide un muzeu”.

„Până în momentul de față nu s-a mai realizat o expoziție de asemenea amploare despre scafandrii români. Sunt foarte multe materiale, se lucrează din 1955, de atunci începe scufundarea autonomă de tip Cousteau-Gagnan, cu aparate cu aer comprimat. Acest sistem exista din 1949, dar în România a ajuns în 1955, la Studiourile Buftea, unde a fost adus la inițiativa lui Sergiu Nicolaescu. De altfel, toate aceste informații le pot afla vizitatorii în cadrul expoziției. Țin să mulțumesc Consiliului Județean Constanța, Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeului Național al Marinei Române, cât și Complexului Muzeal de Științe ale Naturii, fără sprijinul cărora nu ne-am fi aflat aici”, a precizat Florin Chiriac.

La vernisaj au fost prezenți, de asemenea, Dan Scarlat, fiul legendarului Constantin Scarlat, Robert Angelescu, fiul lui Ramiro Angelescu, un alt temerar consacrat în domeniu, și Răzvan Spiridon, pasionați scafandri brevetați.

 Expoziția se bucură și de sprijinul unor parteneri și sponsori din mediul privat, respectiv: Constanța Port Bussines Association, Liga Navală Română, Lida Print, Black Sea Diving School, Red Crane Aquarium și Center for Life România.

Publicul interesat poate vizita expoziția în foaierul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța până pe 14 noiembrie 2025, accesul fiind inclus în prețul de bază al Delfinarului.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în parteneriat cu Societatea de Cartofilie Stella Maris, Muzeul Național al Marinei Române și Serviciul Județean Arhivele Naționale Constanța, a vernisat joi, 14 august 2025, expoziția „Regalitatea, Marea și Marina”, un proiect dedicat evidențierii prezenței Familiei Regale în orașul de la malul mării, în special cu ocazia ceremoniilor de Ziua Marinei.

La vernisaj au fost prezenți Delia Roxana Cornea, manager al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Andreea Maria Croitoru, șef Secție Istoria Marinei, din cadrul Muzeului Național al Marinei Române, Gina Ghiață, șef Serviciul Județean Arhivele Naționale Constanța prof. Valentin Ciorbea, istoric, contraamiral Marian Ciobotaru, locțiitorul comandantului Flotei, Zetu Harrys, din partea Societății de Cartofilie Stella Maris.  

Expoziția, deschisă la sediul administrativ al muzeului (str. Arhiepiscopiei nr. 7), reunește fotografii de epocă, vederi rare, documente de arhivă și obiecte de patrimoniu, toate mărturii vizuale și scrise ale rolului simbolic și istoric pe care Casa Regală l-a avut în susținerea Marinei Române și în conturarea identității Constanței. Vizitatorii pot admira o serie de artefacte și mărturii foto-documentare provenite din colecțiile particulare ale lui Gabriel Octavian Nicolae, Marian Moșneagu, Zetu Harrys, Eduard Chirilov, Ștefan Constantinescu, George Barcaru și Șerban Drăgușanu. Acestea sunt completate armonios de plachete și medalii din Colecția de Numismatică a MINAC. Mai sunt prezente mărturii documentare extrase din fondurile arhivistice Primăria Municipiului Constanța, Căpitănia Portului Constanța, Căpitănia Portului Mangalia, precum și Colecția de fotografii, aflate în patrimoniul Arhivelor Naționale Constanța.

La rândul lor, artefactele Muzeului Național al Marinei Române, respectiv o serie de uniforme militare din perioada Marinei Regale și trei machete de nave reprezentând celebra navă-școală Mircea, fregata Regina Maria și fregata Regele Ferdinand,sunt exponate ce ilustrează strânsa legătură pe care Familia Regală a avut-o cu Marina Română în perioada primei jumătăți a sec. al XX-lea.

Ziua Marinei Române are o semnificație aparte pentru Constanța, oraș-port și simbol al deschiderii spre mare. Sărbătorită pentru prima dată oficial în 1902, la inițiativa Marinei Regale, Ziua Marinei a fost profund legată de Casa Regală a României. Regele Carol I, fondatorul marinei moderne, a sprijinit dezvoltarea infrastructurii navale și a consolidat statutul strategic al Constanței. De-a lungul timpului, orașul a fost gazda unor parade spectaculoase, vizite regale și ceremonii dedicate eroilor marini, devenind astfel centrul tradițional al acestei sărbători naționale. Regalitatea a conferit Zilei Marinei o solemnitate aparte, transformând-o într-o punte între trecut, identitate și onoare.

Expoziția poate fi vizionată, în mod gratuit, în perioada 14 august – 30 septembrie 2025.

În perioada 13 august – 30 septembrie 2025, Galeriile „Dumitru I. Grumăzescu” din Iași găzduiesc expoziția temporară „CULTURA VICIULUI. Instrumentele de fumat între tehnică și artă”, organizată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) în parteneriat cu Muzeul Municipal „Regina Maria” din Iași.

Expoziția aduce în atenția vizitatorilor o parte din vasta colecție de pipe și lulele a muzeului constănțean, ce datează din secolul al XIX-lea – începutul secolului XX, cunoscută sub denumirea de Colecția „Vasile Canarache”. Mai mult decât simple instrumente de fumat, exponatele descriu un întreg univers cultural, sunt simboluri ale statutului social, ale gustului estetic, tradiției și identității culturale. Pornind de la lulelele simple, confecționate din lut, cu forme mai puțin elaborate, până la adevăratele bijuterii din lemn, metal, spumă de mare, porțelan sau chiar cochilie de Nautilus, acestea reprezintă o punte de legătură între utilitate și artă.

Primele pipe, reduse ca mărime, erau executate dintr-o singură bucată de material, fără matrice și fără a fi arse. Ele erau folosite în special de către soldați și marinari, care nu își permiteau costurile unor obiecte de fumat desăvârșite artistic. Dar pe măsură ce se avansa pe scara socială, deținătorii instrumentelor plăcerii – fumători sau colecționari – își doreau creații sofisticate, obiecte mari, atent elaborate și decorate cu diverse reprezentări: peisaje, figuri umane, blazoane. Pipa realizată dintr-un material rar, care purta decorații artistice, trebuia să satisfacă pretențiile proprietarului și să arate, odată în plus, averea, rangul și statutul său social.

Fumatul era un ritual adesea practicat în intimitatea căminului sau în cafenele, o formă de socializare, însoțită de tăcere sau conversație lentă, care invita la calm și reflecție. În cadrul ceremonialului creat în jurul acestui obicei, nimic nu era grăbit, totul respecta un protocol.

Toate aceste aspecte sunt recompuse cu ajutorul diferitelor categorii de exponate, echipa de specialiști formată din muzeografii MINAC, Andreea Andrei și Aurel Mototolea, cu concursul specialiștilor ieșeni, conservator Elena Apetrei, restaurator Mihaela Popa și istoric Crina Matei, colaborând la recreerea atmosferei acestei practici atât de des întâlnite de-a lungul istoriei. Expoziția nu promovează obiceiul fumatului, ci evidențiază realități și tradiții istorice și este recomandată persoanelor cu vârsta peste 18 ani.

Vă așteptăm, așadar, să descoperiți cele mai frumoase pipe și lulele din colecția muzeului constănțean și universul oriental pe care îl reliefează!