Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) a găzduit joi, 7 august 2025, lansarea volumului de specialitate ”Des amphores, du grain et des hommes”. Les relations politiques et économiques des cités de l’ouest de la Mer Noire avec le monde grec (Ve-Ier siècles a.C.), semnat de cercetătorul francez Thibaut Castelli.

Evenimentul a fost deschis de către cercetător dr. Irina Sodoleanu (organizatorul din partea MINAC), urmat de relatarea mesajului transmis de către numismatul cercetător dr. Gabriel Mircea Talmațchi. Au urmat alocuțiunile autorului și ale cercetătorilor Vasilica Lungu (Institutul de Studii Sud-Est Europene) și Iulian Bîrzescu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București), care au prezentat conținutul volumului, subliniind elementele de noutate pe care aceasta le cuprinde.

Lucrarea științifică astfel prezentată publicului din România analizează dinamica relațiilor politice și culturale ale coloniilor grecești de pe țărmul de vest al Mării Negre, plasând acest important spațiu, limitrof din punct de vedere geografic, în centrul sistemului comercial al lumii grecești clasice și elenistice.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța invită publicul iubitor de arheologie, numismatică și istorie la lansarea volumelor Pontica 57 și Supplementum XI: FORTRESSES, TOWNS AND SETTLEMENTS. Everyday life on the edge of empires (7^th – 13^th centuries), care va avea loc joi, 24 iulie 2025, orele 12.00, la sediul din str. Arhiepiscopiei, nr. 7.

Volumul Pontica 57 (2024) cuprinde în sumar 21 de articole valoroase grupate în mai multe categorii tematice: Historica et Archaeologica (care cuprinde studii referitoare la perioadele preistorică, greacă, romană și medievală), Inventaria Archaeologica (o secțiune în care sunt tratate o serie de categorii de artefacte specifice epocilor preistorică, romană și medievală), Epigraphica (cu note asupra unor inscripții grecești), Nomismata (reflectând aspecte legate de istoria monetară, de perioadă greacă și otomană) și Auxiliaria (care cumulează studii în care analizele interdisciplinare vin în sprijinul arheologiei și istoriei). Acestora li se adaugă patru recenzii (ale unor volume de specialitate publicate recent în țară și străinătate) și două evocări, In Memoriam, a două mari personalități ale arheologiei și numismaticii românești, prof. dr. Virgil Mihăilescu-Bîrliba și prof. dr. Eugen Nicolae.

Ne bucurăm să anunțăm că și acest număr al revistei Pontica beneficiază de un volum suplimentar, Supplementum XI, dedicat pentru prima dată în istoria editorială a muzeului constănțean perioadei de început a Evului Mediu, secolelor VII – XIII. Conform tematicii acestuia, Cetăți, orașe și așezări. Viața cotidiană la marginea imperiilor (secolele VII – XIII), articolele de o înaltă prestanță profesională care îi compun sumarul prezintă forme specifice ale evoluției vieții de zi cu zi de la marginea unor imperii din Europa Răsăriteană și Centrală. Raidurile, conflictele, schimbările administrative, instabilitatea, ca și influența marilor puteri asupra teritoriilor de graniță, atât în interior cât și în exterior (în vecinătate), sunt doar câțiva dintre factorii care au influențat puternic evoluția comunităților de aici.

Cea mai mare parte a contribuțiilor fac referire la zonele de graniță ale Imperiului bizantin, care după 971 includeau și Dobrogea, altele aducând în atenție regiuni din Bazinul Carpatic aflate în sfera de influență a unor puteri continentale, precum Kaganatul avar, Imperiul carolingian al francilor, Moravia Mare și Regatul Ungariei. Celor 17 articole, scrise de recunoscuți specialiști ai perioadei enunțate, din țară și străinătate, li se adaugă evocarea unuia dintre precursorii arheologiei medievale dobrogene, cercetătorul dr. Petre Diaconu, de la a cărui naștere s-au împlinit, în 2024, o sută de ani.

Alături de redactorul șef al revistei Pontica, dr. habil. Gabriel Mircea Talmațchi, și editorul volumului Supplementum, dr. Cristina Paraschiv-Talmațchi, sunt invitați să vorbească despre conținutul acestora cercetătorii dr. Livia Buzoianu (Muzeul de Istoria Națională și Arheologie Constanța), dr. Oana Damian (Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan”, al Academiei Române) și dr. Emanuel Petac (Biblioteca Academiei Române).

Volumele științifice Pontica 57 și Supplementum XI (Pontica 57) au fost publicate în condiții grafice de calitate la Editura Mega, din Cluj-Napoca, urmând a fi disponibile la vânzare și online, pe site-ul revistei sau în bazele de date internaționale în care au fost incluse.

Evenimentul se va desfășura la parter, iar intrarea este liberă.

INVITAȚIE

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanţa și
Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizaţia Levantului
vă invită joi, 10 iulie 2025, ora 11,
la vernisajul expoziției

Patrimoniul natural și cultural al Dobrogei,

care va avea loc la sediul muzeului,
Str. Arhiepiscopiei, nr. 7.

Pe lângă cele două instituții menționate, la realizarea acestei expoziții au mai participat:
Institutul Național al Patrimoniului,
Universitatea „Ovidius” din Constanța,
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea.

Expoziția este dedicată valorilor patrimoniului național din cele două județe ale Dobrogei,
Constanța și Tulcea,
și cuprinde cinci secțiuni:

Patrimoniul cultural construit
Patrimoniul cultural imaterial al etniilor dobrogene
Patrimoniul biologic – biodiversitate și ecodiversitate
Patrimoniul geologic – geodiversitate
Patrimoniul cu dublă valență, culturală și naturală

Cu aleasă considerație,
Director,
Dr. Delia Roxana Cornea

În vara anului 2025 un bine-cunoscut punct muzeal constănțean își va redeschide porțile către publicul larg. După o lungă perioadă în care a fost închis pentru restaurarea mozaicului, renovarea clădirii de protecție și dotarea acesteia cu sisteme moderne de climatizare, pentru o mai bună conservare și valorificare muzeală a monumentului, acesta va întâmpina vizitatorii după organizarea expoziției interioare.

Până la redeschiderea spre vizitare a punctului muzeal, propunem constănțenilor și deopotrivă turiștilor, o incursiune prin povestea edificiului, istoricul descoperirii sale și al cercetărilor arheologice, etapele conservării – restaurării și introducerii sale în circuitul de vizitare, adică o trecere în revistă a principalelor prefaceri istorice prin care a trecut monumentul până in prezent. În acest sens,  Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), cu sprijinul și sub egida Consiliului Județean Constanța, organizează în perioada 11 iulie – 15 august 2025 o expoziție foto-documentară în aer liber, pe aleea de intrare în Edificiul roman cu mozaic, accesibilă din Piața Ovidiu.

Prin intermediul materialului foto-documentar păstrat în arhivele MINAC expoziția va ilustra momente marcante din istoria monumentului, precum și principalele caracteristici ale acestuia, elemente de arhitectură, decor interior, inventar arheologic păstrat. Istoria în alb/negru va fi completată și cu fotografii recente, care prezintă o paletă coloristică reală a mozaicului policrom, dezvăluită după restaurarea sa recentă.

Nu în ultimul rând, expoziția îi va readuce în memoria colectivă pe cei care au făcut posibilă descoperirea, cercetarea, restaurarea-conservarea și deschiderea spre vizitare a complexului antic.

Vă invităm, așadar, să descoperiți vestigii ale orașului antic, fragmente de artă și arhitectură, elemente de urbanism tomitan și de comerț, toate cele din urmă expresii ale manifestării antichității târzii la malul Mării Negre.

Expoziția File de istorie tomitană: Edificiul roman cu mozaic (sec. IV-VI p.Chr.) – preambul al repunerii în circulație a acestui important punct  muzeal – va putea fi vizitată începând cu 11 iulie 2025, ora 10. Vă așteptăm!

Biblioteca Județeană ”Ioan N Roman” Constanța împreună cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța invită publicul iubitor de istorie și cartografie să viziteze, în perioada 18 decembrie 2023 – 15 ianuarie 2024, expoziția Mapping the Black Sea. Marea Neagră în cartografia europeană, la sediul bibliotecii, de pe str. Mircea cel Bătrân, nr. 104A, la etajul al II-lea. Expoziția, cu intrare liberă, este organizată în cadrul planului de sustenabilitate al proiectului Black Sea Archaeology, History and Culture Portal – ARHICUP (BSB867), care a fost finanțat prin programul „Joint Operational Programme for Cross-Border Cooperation under the European Neighborhood Instrument Black Sea Basin 2014-2020”, Axa prioritară 1.1. „Jointly promote of business and entrepreneurship in the tourism and cultural sectors”. Proiectul a avut ca parteneri Municipiul Nessebar, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Expoziția prezintă hărți și descrieri geografice care relevă modul în care a fost înțeleasă și înregistrată zona Mării Negre, din antichitate până în perioada modernă. Cea mai veche dovadă cartografică aparține antichității și este o hartă realizată pe piele, care se referă la perioada anilor 230-240 p.Chr., descoperită în timpul săpăturilor arheologice de la cetatea Dura Europos, din Siria. Ea este anterioară așa-numitei Tabula Peutingeriana (secolul al IV-lea p.CHr.), un itinerar sau ghid produs de inginerii romani.

Ulterior, dezvoltarea comerțului și a navigației în bazinul mediteraneean și extinderea acestora spre est, practicate în principal de orașele-state italiene Veneția, Genova, Ancona și Amalfi, a necesitat crearea portulanelor, care au descris porturile, distanțele dintre acestea și cele mai ușoare căi de acces. Cei mai renumiți maeștri ai hărților de navigație au fost Petrus Vesconte din Genova, Angelino de Delorto și Guillelmo Soleri din Mallorca. Prin urmare, atelierele producătorilor de hărți din Veneția, Genova, Pisa, Amalfi și Mallorca au stabilit bazele cartografiei europene moderne.

Concepte ale coastei Mării Negre în secolele XVI-XVIII au apărut în lucrările multor cartografi europeni, în bresle de cartografi și ateliere. Printre producătorii de hărți, renumiți pentru realizările lor, se numără Abraham Ortelius, Nicolas și Guillaume Sanson, Johann Baptist Homann, Isaak Tirion și Johann van der Bruggen.

Expoziția evidențiază că de-a lungul veacurilor au existat oameni cu spirit economic și științific – oameni de știință, marinari, ecleziaști, negustori și militari – care au depășit toate obstacolele și interdicțiile de dragul colectării, analizei și furnizării informațiilor și a cunoașterii, orientate mai puțin către credința umană și mai mult spre mintea umanistă. Obiectivul proiectului ARHICUP a fost promovarea turismului arheologic, istoric și cultural în regiunea de vest a Mării Negre, prin prezentarea bogatelor comori ale patrimoniului. În acest scop, a fost creat web portalul www.arhicup.net, care conține date bibliografice, modele 3D de artefacte și situri arheologice, o colecție digitală de hărți vechi ale regiunii Mării Negre și un Web-GIS pentru georeferențierea obiectelor prezentate, pe care vă invităm să îl accesați.

Începând cu ora 13:00, se poate vizita la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța expoziția temporară „Tomis Redivivus: Frescă și mozaic în spațiul tomitan în epocă romană”.

Într-o sală dedicată, sunt prezentate informații structurate și imagini ale monumentelor, laice sau religioase, cu frescă și mozaic descoperite, până în prezent, în vechiul Tomis.

În sala care găzduiește expoziția se poate consulta și un mic volum cu informații referitoare la descoperirea și analiza unor fragmente de frescă găsite în cercetări arheologice din anii 2017-2019 efectuate în zona peninsulară a Constanței („Tomis Redivivus: Ghid de bune practici în cercetarea, conservarea, restaurarea și valorificarea frescei antice”).

De asemenea, în sală este montat și un touch screen, unde vizitatorii pot recompune pe un ecran tactil imagini ale unor monumente și artefacte aflate în administrarea MINAC.

Expoziția constituie un ultim produs al proiectului cultural derulat de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța cu co-finanțarea nerambursabilă din partea Administrației Fondului Cultural Național nr. P0198/07.02.2023, „Tomis Redivivus: conservarea, restaurarea și valorificarea patrimoniului tomitan”, aria tematică Patrimoniul Cultural Național.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a derulat în cursul anului 2023 proiectul cu co-finanțarea Administrației Fondului Cultural Național Interferențe culturale româno-turce în Dobrogea, aria tematică: Patrimoniu Cultural Material.

Desfășurat sub semnul împlinirii a 145 de ani de relații româno-turce și a centenarului Republicii Turcia, proiectul a avut o puternică componentă științifică, reprezentată de organizarea la Constanța, în perioada 12-14 octombrie 2023, a Simpozionului Internațional Moștenirea culturală turcă în Balcani: De la Imperiu la Republica Turcă, la care au participat specialiști din țară și străinătate.

Lucrările susținute în cadrul sesiunii au fost strânse și publicate într-un volumul editat în limba engleză, în parteneriat cu Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității “Ovidius” din Constanța.

Subiectele acestui volum sunt variate, demonstrând preocuparea constantă pentru moștenirea sau influența otomană/turcească, de-a lungul secolelor. Putem identifica subiecte precum: soarta familiilor creștine conducătoare în Macedonia de astăzi după cucerirea otomană; urmele prezenței tătare din secolul al XVI-lea în Bulgaria contemporană; carantina, daruri și mită la frontiera otomano-austriacă în mijlocul secolului al XVIII-lea; influențele culturale otomane în Principatele Române, în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, mărturii austriece despre Bulgaria din secolul al XIX-lea; competiția ruso-otomană pentru Dobrogea și sudul Basarabiei și rolul României; producția de animale și cereale aparținând posesiunilor musulmane, în Dobrogea secolului al XIX-lea; obiceiuri orientale și persistența lor în societatea românească, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului următor; moștenirea sistemului juridic otoman în România; studii privind istoria unor clădiri civile sau religiose musulmane din spațiul dobrogean; modernizarea Turciei (cazul emancipării femeilor); percepția militară românească despre Turcia la începutul Războiului Rece, influența non-politică a Turciei în Balcani în zilele noastre ș.a.

Vă așteptăm joi, 14 decembrie, ora 13.00 pentru a participa la manifestarea de lansare a volumului „Turkish Cultural Legacy in the Balkans: From Empire to the Republic of Türkiye”, editori Delia Roxana Cornea, Metin Omer, Emanuel Plopeanu, la sediul central al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța din Piața Ovidiu nr. 12 (etaj I, Sala Pictată).

Periferia municipiului Constanța face în prezent obiectul unor ample cercetări arheologice, datorate extinderii și modernizării orașului actual spre zona industrială. Între anii 2021– 2022, în zona numită Siloz Traian sau halta Traian, situată în partea de vest a municipiului Constanța, pe bulevardul Aurel Vlaicu la nr. 158, au fost executate cercetări arheologice ample de către colectivul MINA Constanța, cu ocazia construcției unui nou magazin.

În cadrul cercetărilor desfășurate aici, a fost documentată o așezare și o necropolă de epocă romană, care atestă o locuire între secolele II– VI, precum și o mică necropolă preistorică.

În așezare și necropola de epocă romană au fost descoperite și câteva monumente onorifice, votive și funerare, păstrate fragmentar. Soarta monumentelor antice păgâne de la Tomis a fost pecetluită, odată cu evoluția politică și mai ales religioasă a Imperiului Roman, de la finalul secolului al III-lea și pe parcursul celui următor. Marea majoritate a acestora au sfârșit probabil, fiind refolosite în construcții sau în cuptoarele de var ale orașului.

În zidăria caselor datate în secolul al IV-lea p. Chr., din așezarea cercetată, au fost găsite mai multe fragmente de monumente antice. Printre acestea se află și o statuie a zeiței Hecate Triformis.

Hecate este o zeitate asociată cu magia, vrăjitoria, răspântiile, intrările, noaptea, lumina, luna, mormintele și cimitirele, necromanția, fiind considerată a fi păstrătoare a cheilor și cea care încurcă și descurcă viața oamenilor. Orașul Atena o venera ca o protectoare a casei și a oamenilor, romanii o cunoșteau sub numele de Trivia- protectoare a răspântiilor, călătoriilor, magiei și a lumii de dincolo. În această calitate, ea era reprezentată la Tomis sub forma unei mici statuete pe care putem observa trei femei așezate spate în spate, fiecare cu un atribut specific (o torță, o cheie, un șarpe, un vas sau un mic animal) și însoțite de un câine, companion de nădejde și animal sacrificat în cadrul cultului acesteia.

Colecția MINA Constanța deține mai multe astfel de statuete de marmură, descoperite la Tomis, unele dintre acestea fiind parte a celebrului tezaur de sculpturi de la Tomis și expuse pentru public.

The outskirts of Constanța are currently the subject of extensive archaeological research, due to the expansion and modernization of the current city, towards the industrial area. Between the years 2021-2022, in the area called Siloz Traian or halta Traian, located in the western part of Constanța, on Aurel Vlaicu boulevard at no. 158, extensive archaeological research was carried out by the Constanța museum employees, on the occasion of the construction of a new massive store.

As part of the research carried out here, a settlement and a necropolis from the Roman era were documented, which attests to a habitation between the 2nd and 6th centuries AD. and also a small Prehistoric necropolis.

Several honorary, votive and funerary monuments, preserved fragmentarily, were also discovered in the settlement and in the Roman necropolis. The fate of the ancient pagan monuments from Tomis was probably sealed with the political and especially religious evolution of the Roman Empire, from the end of the 3rd century and throughout the following one. Unfortunately, the vast majority of them probably ended up being reused in construction or in lime kilns of the city.

In the masonry of the houses dated in the 4th century AD., from the researched settlement, several fragments of monuments were discovered. Among them is a statue of the goddess Hecate Triformis.

Hecate is a deity associated with magic, witchcraft, crossings and crossroads, entrances, night, light, moon, graves and cemeteries, necromancy, being the keeper of keys and the one who confuses and untangles people’s lives. The city of Athens worshiped her as a protector of the house and people, the Romans knew her as Trivia- protector of blessings, travels, magic and the underworld. In this role, she was represented in the form of a small statuette of a three women seated back-to-back, each with a specific attribute (a torch, a key, a snake, a vessel or a small animal) and accompanied by a dog, a companion of the goddess and animal sacrificed in her cult.

The MINA Constanța museum collection owns several such marble statuettes, discovered at Tomis, some of which are part of the Tomis sculpture treasure and are on display for the public.