
IN MEMORIAM Zaharia Covacef. „Mama Zizi”, doamna arheologiei dobrogene
Astăzi se împlinesc 84 de ani de la nașterea arheologului Zaharia Covacef (1942–2014), personalitate de referință a cercetării istorice și arheologice din Dobrogea. Pentru generațiile de tineri care au avut privilegiul de a-i fi aproape pe șantierele arheologice sau în muzeu și care astăzi sunt, la rândul lor, arheologi sau muzeografi, ea a rămas „mama Zizi” – un nume rostit cu afecțiune, respect și recunoștință. Timp de aproape o jumătate de secol, destinul ei s-a identificat cu activitatea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, dedicându-se studiului patrimoniului antic și artei greco-romane, devenind unul dintre cei mai apreciați specialiști ai domeniului.
Există oameni care nu doar își exercită profesia, ci ajung să se confunde cu ea. Pentru colegi, discipoli și pentru toți cei interesați de istoria Dobrogei, numele Zaharia Covacef înseamnă pasiune, rigoare, eleganță intelectuală și o neobosită dedicare față de patrimoniul antic.
Născută la 5 iunie 1942, la Botoșani, într-o familie de aromâni veniți din Grecia, Zaharia Covacef a avut o copilărie marcată de dificultățile și nesiguranțele vremii. A urmat studiile liceale la Brăila și București, iar apoi cursurile Facultății de Istorie a Universității din București. După o scurtă perioadă petrecută în învățământ, la 1 septembrie 1967, a fost angajată la muzeul constănțean de către Vasile Canarache, la recomandarea lui Adrian Rădulescu. A fost începutul unei impresionante cariere dedicate cercetării arheologice și valorificării patrimoniului istoric dobrogean.
Zaharia Covacef a „trăit” arheologia cu o pasiune rar întâlnită. Mânată de dorința a aduce la lumină mărturiile trecutului, a participat la zeci de campanii de cercetare și săpături arheologice desfășurate la Constanța, Mangalia, Agigea, Castelu, pe traseul gazoductului Rusia–Bulgaria, dar mai ales în marile cetăți ale Dobrogei antice: Sacidava, Tropaeum Traiani, Capidava, Carsium și Ulmetum. Dintre toate siturile pe care le-a cercetat de-a lungul carierei, Capidava a rămas cetatea sa de suflet, locul de care și-a legat o mare parte a activității științifice și al cărui trecut l-a adus mai aproape de public prin numeroase studii și cercetări.
Activitatea de teren s-a împletit armonios cu cercetarea și s-a dedicat cu pasiune studierii artei sculpturale antice, domeniu în care a devenit un specialist recunoscut. A publicat lucrări fundamentale, între care menționăm „Arta sculpturală în Dobrogea romană. Secolele I – III Chr.” (2002), „Sculptura antică din expoziția de bază a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța” (2011) și volumul „Bijuterii antice din aur. Din colecțiile Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța” (2012), realizat în colaborare cu Virgil Lungu și Constantin Chera. Acestora li se adaugă sute de studii, articole și comunicări științifice prezentate în țară și în străinătate, contribuții care au consolidat cercetarea arheologică dobrogeană în circuitul științific internațional.
Dincolo de erudiție și rigoare profesională, Zaharia Covacef și-a găsit echilibrul și împlinirea în familie. Alături de soțul său, Petre Covacef – inginer, scriitor și neobosit cercetător al istoriei Dobrogei, a format unul dintre cele mai respectate și admirate cupluri ale vieții culturale constănțene. Împreună au împărtășit aceeași pasiune pentru trecut și aceeași dragoste pentru acest ținut dintre Dunăre și mare. Cei care au cunoscut-o au păstrat imaginea unei personalități puternice, fascinante și profund umane.
„Rămân în amintirea noastră nerăbdarea cu care aștepta să plece pe șantier; entuziasmul și satisfacția încheierii unei campanii reușite; conștiinciozitatea cu care își valorifica materialele descoperite, entuziasmul la aflarea unei descoperiri deosebite și plăcerea cu care îți arăta propriile-i rezultate. Nimic nu era program. Totul venea de la sine, ca o normalitate. Putea lucra o lună la Capidava, pe șantier, și peste câteva zile să o ia de la capăt, la Ulmetum sau să supravegheze o săpătură de salvare la Tomis. Cu aceeași normalitate se angaja în organizarea unei expoziții, editarea unui catalog, descifrarea notațiilor pe carnete vechi de șantier, documentarea unui proiect”, au notat cei care i-au colegi, în „Piissimae memoriae” din revista Pontica XLVII (2014), volum ce i-a fost dedicat.
Zaharia Covacef s-a stins din viață la Constanța, la 23 august 2014, iar pentru colegi, colaboratori și toți cei care au avut prilejul de a o cunoaște, a rămas pentru totdeauna „Doamna arheologiei” – o prezență luminoasă și caldă, cu dragoste pentru oameni și antichitate.ă de cap uman, bijuterii de aur ori inscripțiile care îi amintesc pe gladiatorii Argutos și Skirtos. Lor li se alătură monumente istorice reprezentative ale Constanței, precum Mormântul Pictat de la Tomis și Edificiul Roman cu Mozaic.
La vernisaj au luat cuvântul reprezentanții muzeului, Florentina Bozîntan și Cristian Cealera, alături de prof. Valentina Apostol, director al Liceului Tehnologic „Tomis” Constanța, prof. Alexandrina Macarov și prof. Carmen Gheorghe, coordonatoarele activității elevilor, precum și prof. prof. Rodica Tatiana Pînzaru și prof. Cătălin Nicu Pisică, susținători ai proiectului. De menționat că expoziția face parte din seria „Colecții și colecționari” realizată de Liceul Tehnologic „Tomis” Constanța. Invitatul special al evenimentului, prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, a evidențiat rolul educației și al culturii în apropierea tinerilor de valorile patrimoniului național.
Un moment emoționant al întâlnirii l-a reprezentat acordarea diplomelor de participare elevilor expozanți, ca recunoaștere a muncii, seriozității și creativității investite în acest proiect expozițional.
Expoziția poate fi vizitată gratuit la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7 până pe 12 iunie 2026, după care va fi găzduită de Liceul Tehnologic „Tomis” Constanța. Vă invităm să descoperiți o expoziție în care patrimoniul antic își găsește o formă contemporană de expresie vizuală.











