La prima vedere, un document greoi, cu foarte multe tabele și date seci, „Anuarul Statistic al României – anii 1935 și 1936” este în măsură să ofere informații extrem de interesante, din toate domeniile, despre Dobrogea anilor ’30.

Dobrogea avea, în anul 1930, o populație de 811.000 de locuitori, dar era formată din patru județe: Constanța, Tulcea, Caliacra și Durostor (ultimele două din Cadrilater). Ne vom concentra asupra județelor ce compun Dobrogea de astăzi (n.a unele cifre fac însă referire la provincie cu toate cele patru județe).

Județul Constanța avea la recensământul din 29 decembrie 1930 o populație de 249.914 locuitori, iar județul Tulcea – 183.391. Populația orașului Constanța, la aceeași dată, se ridica la 58.258 de locuitori.

Portul Constanța se dezvoltase foarte mult, iar în anii 1934 – 1935, Serviciul Maritim Român avea aici 14 nave de pasageri care efectuau curse în întreaga lume. În intervalul menționat, vase precum „Regele Carol”, „Principesa Maria”, „Dacia”, „Dobrogea”, „Carpați”, „Durostor„ etc au efectuat 136 de călătorii, fiind transportați peste 40.000 de călători din care aproximativ 28.000 la clasa a III-a.

Rutele cele mai importante erau: Constanța – Varna – Istanbul – Salonic; Constanța – Istanbul – Pireu – Alexandria; Constanța – Istanbul – Pireu – Beyrouth – Haifa etc. Pentru transportul de călători și de mărfuri, SMR a obținut venituri de 141,6 milioane lei.

Cursele aeriene deveniseră și ele regulate, este drept, pentru elita ce își petrecea vacanțele la Balcic și pe întreaga Coastă de Argint. În 1934, șapte avioane au efectuat curse pe ruta București – Constanța – Balcic – București, transportând 1.402 pasageri și totalizând 1337 de ore de zbor. Modernul acaparase întreaga viață urbană a Dobrogei. În județul Constanța existau deja 463 de autoturisme, 78 de autobuze și 32 de motociclete. Tulcea avea 79 de autoturisme, opt autobuze și șase motociclete. La nivelul întregii Românii (cu Bucovina și Basarabia), Constanța era al nouălea oraș după costul vieții, iar Tulcea, al 69-lea. În 1934-1935 în județul Constanța s-au realizat venituri de aproape 37 de milioane lei.

În ceea ce privește prețurile anilor ’30, ne vom referi la datele publicate pentru anul 1933. Pentru Constanța se raportau astfel de prețuri medii, cu de amănuntul: carne vacă de calit I – 17, 9 lei per kilogram, lapte – 6 lei, crap – 26,6 kg, șalău 37,4 kg, făină „calit 000” – 10 lei, pâine albă 7 lei, orez – 16,6 lei kg, cartofi – 2,5, vin alb – 19,6 lei. Un kilogram de mangal costa 4 lei, unul de petrol la fel, iar benzina ușoară – 9,7 lei.

La Tulcea, prețurile erau mai mici cam cu câte 2 lei la fiecare produs de mai sus, iar la pește, chiar cu jumătate mai puțin (crap – 13 lei kg, șalău 19 lei – kg).

În 1934, în județul Constanța s-au construit 220 de locuințe noi, în valoare totală de 131 de milioane lei. Toate aceste date sunt în măsură să ne ajute să refacem imaginea vieții pe care o duceau dobrogenii în urmă cu aproape o sută de ani…

Reclama zilei – Depozitul de cherestea Muntenia – Gh. Trachtenberg, Constanța, Șoseaua Mangaliei no.6. Bine asortat cu tot felul de lemnărie de construcție și tâmplărie. Prețuri de concurență. Înlesniri de plată.

La 21 mai 1927, în ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena, ziarul „Dobrogea Jună” publica un amplu articol omagial intitulat „Din florile recunoștinței. Un glas unanim”, dedicat inginerului Constantin Bușilă (1877 – 1949), unul dintre oamenii care au contribuit la proiectarea și construirea Portului Constanța. Textul era scris de unul dintre vechii funcționari ai portului și mai mult decât o evocare aniversară era o mărturie a respectului și recunoștinței pe care o purtau inginerului foștii colaboratori.

Constantin Bușilă a absolvit șef de promoție Școala Națională de Poduri și Șosele din București, iar ulterior și-a continuat studiile în Belgia. În anul 1901 a ajuns la Constanța, unde a lucrat sub conducerea inginerului Anghel Saligny la construcția portului modern, proiectând centrala electrică Diesel a acestuia. După transferul la București a ocupat diverse funcții importante în domeniile tehnic și administrativ, fiind inclusiv secretar general în Ministerul Lucrărilor Publice în perioada în care Anghel Saligny era ministru. De-a lungul vieții s-a remarcat prin contribuțiile aduse dezvoltării energetice românești și învățământului tehnic, trecând pe la Uzinele Reșița, Societatea „Electrica”, contribuind la înființarea Institutului Român de Energie; la începutul anilor ’40, la insistențele lui Ion Antonescu ocupă funcția de ministru al Lucrărilor Publice și Comunicațiilor. Ulterior este arestat, alături de alți oameni politici și condamnat la închisoare de Tribunalul Poporului. Destinul său s-a încheiat tragic, murind în detenție la Aiud.

Articolul din „Dobrogea Jună” îl prezintă însă pe Constantin Bușilă mai ales din perspectiva omului apropiat de muncitori decât a savantului. Autorul sublinia că inginerul „și-a legat numele de acest port și de sufletul personalului”. În articol sunt descrise vremurile de început ale portului, când încă nu erau ridicate silozurile, când uzina electrică lipsea, iar în locul clădirilor era numai apă. Munca era grea și slab remunerată, ba chiar drepturile, printre care dreptul la pensie, nu le era recunoscut angajaților tehnici din port. Ajuns secretar general în minister, Constantin Bușilă a susținut adoptarea unui proiect de lege prin care peste 100 de persoane au putut să primească pensii.

„La 1919, fiind secretar general la Ministerul Comunicațiilor, d. inginer Constantin Bușilă a rezolvat în mod fericit aceste doleanțe, căci printr-un decret de lege ni s-a admis satisfacerea justelor cereri, salvându-se situația a 112 funcționari cari lucraseră la stat fără a fi fost în drept să beneficieze de privilegiul pensionării.

Inginerul Constantin Bușilă, care a știut să-și lege numele d-sale de sufletele noastre nu numai prin această mărinimoasă operă de dreptate, dar și prin multiple alte fapte – pe cari nu le putem enumera aici – a voit și numai d-sa a putut soluționa această chestiune.

Însă un lucru trebuie știut: casa d-sale a fost și este totdeauna deschisă, la orice oră, slujbașilor de la port, pentru care nu există oră de audiență în birourile d-sale și cu toții găsesc refugiu și protecție când nevoia îi mână” se arată în materialul jurnalistic.

Textul din „Dobrogea Jună” se încheie cu o frază care rezumă întreaga sa imagine în memoria contemporanilor: un om „despre care nu s-a spus și nu se va spune niciodată destul”.

Reclama zilei: „Soarele dă viață, dar razele lui ucid vederea și pentru a feri ochii de puterea ucigătoare a razelor de soare vă trebuesc ochelari colorați. Dar dacă aceștia nu sunt fabricați din sticlă specială ei sunt și mai dezastruoși decât razele soarelui De aceia ca să nu vă stricați ochii, cumpărați ochelari speciali de soare care nici nu măresc nici nu micșorează, ochelari cu sticle speciale controlate și astfel de ochelari găsiți numai la cunoscuta fabrică de ochelari P. ȘAPIRA, Str. Carol 22, Casă proprie.”

Cele mai bune prietene ale unei femei sunt bijuteriile ei!

Cu siguranță ați auzit adesea această frază, universal valabilă dincolo de timpul măsurat și spațiul ocupat de umanitate. Prin urmare, astăzi vorbim despre frumusețe, modă și fidelitate în Tomisul secolului al III-lea și vă facem cunoscută o podoabă de mici dimensiuni, dar deosebit de valoroasă pentru înțelegerea simbolisticii acestor obiecte în Antichitatea Romană. Este vorba despre un medalion-pandantiv cu camee, aflat în prezent în colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Femeile au purtat bijuterii din cele mai vechi timpuri, nu doar din dorința de a-și accentura frumusețea, ci și ca o modalitate de a-și exprima identitatea, statutul social, credințele sau chiar stările inimii. Pentru perioada cronologică la care facem referire, cea în care pământul se cutremura sub pașii armatelor imperiale romane, bijuteria se transformă din simbol al feminității în talisman sau chiar într-un semn al puterii și al apartenenței purtătoarei și familiei acesteia la o anumită clasă socială.

Piesa noastră a fost descoperită în anul 1962, la Constanța, într-un mormânt de inhumație cercetat pe strada Traian, în zona fostului restaurant Ciuperca. Realizată din aur și sardonix – o piatră semiprețioasă folosită frecvent în antichitate, bijuteria datează de la începutul secolului al III-lea d. Hr. și măsoară doar 2,5 cm., cântărind 2,5 g.

Medalionul este simplu ca structură, însă elegant. Rama a fost realizată dintr-o foaie de aur, ale cărei margini au fost îndoite prin batere la cald pentru a forma o bordură. Ansamblul este completat de un detaliu decorativ discret și rafinat: impresia de împletitură, redată prin gravarea unor liniuțe ușor înclinate.

Elementul central al medalionului este cameea ovală, pe care a fost gravat un portret feminin. Identitatea personajului nu este cunoscută cu exactitate, însă presupunem că poate fi atribuită unei împărătese din dinastia Severilor, un indiciu important fiind reprezentat de coafura specifică epocii respective. Imaginea împărăteselor Plautilla, Iulia Mammaea sau Iulia Soaemias a fost probabil sursa de inspirație pentru bijuteria de la Tomis.

Pe camee, șuvițele sunt redate prin linii paralele și adânci, care urmăresc linia frunții, se așază pe tâmple, fiind date după ureche, formând un rulou cu marginea împletită, așezat pe ceafă și pe baza gâtului. Împărăteasa este reprezentată din profil, sculptată în stratul alb al pietrei. Profilul este elegant, cu o mică greșeală de încadrare în câmp, în zona nasului, motiv pentru care acesta este ușor turtit. Fruntea este înaltă, urechile sunt creionate adecvat, nasul este ușor turtit, iar gura cu buze strânse și o bărbie proeminentă completează linia sprâncenelor și ochii cu detalii pe pleoape și pe zona de sub ochi. Gâtul este lung și elegant, fiind sculptate detaliile stolei, prin faldurile care cad în formă de V în zona pieptului și a cusăturilor veșmântului.

Dincolo de rolul estetic, o asemenea bijuterie avea un rol apotropaic esențial (de protecție), fiind în același timp un însemn al apartenenței sociale. Utilizarea cameelor cu reprezentări ale imaginilor împărăteselor romane avea și o dimensiune propagandistică, întrucât purtarea imaginii femeilor imperiale era echivalentul unei declarații de apartenență la clasa militară (așa cum sugerează descoperirile de pe limes-ul dunărean), sau chiar la clasa aristocrației municipale, dar și al unui jurământ de fidelitate”.

Ana Cristina Georgescu-Hamat și Tiberiu Potârniche, Camee de epocă romană, cu reprezentări feminine, aflate în colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Pontica 55 (2022), p. 281-296.

Reclama zilei: „DE ÎNCHIRIAT patru prăvălii cu sau fără camerile lor – inclusiv pivnițe, electricitate, apă canal – vis-a-vis Sanatoriul Eforiei. Adresa Vila Lorica Panozza – Carmen Sylva, sau chiar la clădire.”

În perioada 21 – 24 mai 2026, cu ocazia Zilelor Constanței, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța propune publicului să redescopere trecutul acestei urbe printr-o suită de momente menite să aducă istoria mai aproape de oameni.

Seria evenimentelor debutează joi, 21 mai 2026, la sediul din strada Arhiepiscopiei nr. 7, cu activități cultural-educative dedicate celor mai mici dintre vizitatori. Reunite sub titulatura „Redescoperim tradiții și devenim creativi. Orașul în antichitate, între joc și poveste”, atelierele de colaj creativ și de modelaj în lut și ipsos, coordonate de specialiștii Andreea Andrei, Florentina Bozîntan, Luiza Ionescu și Laura Vasilache, vor oferi copiilor o incursiune captivantă în universul cetăților antice.

Activitățile de creație se vor desfășura în intervalul orar 10:00 – 14:00, prilej cu care atât cei mici, cât și părinții însoțitori vor putea viziona, în premieră, un film de reconstituire istorică dedicat Cetății Capidava. Proiectul cinematografic, semnat de Imago Studio, a fost realizat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța. Documentarul valorifică tehnologii vizuale moderne și reconstituiri istorice realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, facilitând redescoperirea lumii romane prin prisma descoperirilor arheologice.

𝐓𝐨𝐭 𝐣𝐨𝐢, 𝟐𝟏 𝐦𝐚𝐢 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐯𝐚 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐚 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐭𝐚 𝐠𝐫𝐚𝐭𝐮𝐢𝐭 𝐄𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐜𝐮 𝐌𝐨𝐳𝐚𝐢𝐜 𝐬̗𝐢 𝐌𝐨𝐫𝐦𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐏𝐢𝐜𝐭𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬, 𝐢̂𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐯𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐨𝐫𝐚𝐫 𝟎𝟗:𝟎𝟎 – 𝟏𝟗:𝟎𝟎.

Din programul dedicat de muzeu constănțenilor fac parte și tururile ghidate realizate de specialistul Cristian Cealera, „Pe străzile mai puțin cunoscute ale Constanței vechi”. Acestea se vor desfășura în perioada 21 – 24 mai 2026, conform următorului program:

• Joi, 21 mai 2026, ora 18:00

• Vineri, 22 mai 2026, ora 18:00

• Sâmbătă, 23 mai 2026, ora 11:00

• Duminică, 24 mai 2026, ora 11:00

Participanții sunt invitați să pășească într-o călătorie pe străzile care încă mai păstrează mărturii ale orașului de altădată: case care au văzut alte vremuri și locuri în care stăruie memoria trecutului. Tururile ghidate sunt oferite gratuit.

De asemenea, constănțenii și nu numai sunt invitați să redescopere Dobrogea regală prin intermediul expoziției outdoor „Monarhie și constituționalitate: România și Dobrogea în timpul lui Carol I”, expusă pe aleea din fața Edificiului Roman cu Mozaic – Piața Ovidiu nr. 5.

Sâmbătă, 23 mai 2026,  Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța încheie programul manifestărilor dedicate orașului nostru prin organizarea proiectului cultural Noaptea Muzeelor, prilej cu care Edificiul Roman cu Mozaic și Mormântul Pictat de la Tomis vor putea fi vizitate gratuit de publicul constănțean, în intervalul orar 18:00 – 24:00.

Vă așteptăm să redescoperim împreună farmecul istoric al Constanței!

La fiecare pas prin zona peninsulară a Constanței de astăzi se mai păstrează câte o urmă a orașului de altădată: case care au văzut alte vremuri, străzi peste care timpul a trecut în tăcere sau colțuri în care memoria trecutului încă mai stăruie. Cu ocazia Zilelor Constanței, în perioada 21 – 24 mai 2026, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, invită publicul să redescopere poveștile mai puțin cunoscute ale urbei, printr-o serie de tururi ghidate gratuite, dedicate patrimoniului urban.

Proiect cultural intitulat „Pe străzile mai puțin cunoscute ale Constanței vechi” este coordonat de dr. Cristian Cealera, specialist al muzeului, și propune o incursiune în atmosfera orașului de acum aproape un secol, prin locuri în care clădirile și ulițele păstrează povești uitate din istoria Constanței. 

Programul tururilor ghidate este:

• Joi, 21 mai 2026, ora 18:00

• Vineri, 22 mai 2026, ora 18:00

• Sâmbătă, 23 mai 2026, ora 11:00

• Duminică, 24 mai 2026, ora 11:00

Loc de întâlnire: Statuia Lupa Capitolina („La Lupoaică”)

Participarea este gratuită, iar publicul este binevenit să descopere o parte a Constanței de altădată, prin străzi și clădiri care păstrează memoria orașului.

Vă așteptăm cu drag!

O dată pe an, muzeele își schimbă ritmul și își întâmpină vizitatorii într-un orar neconvențional. Sâmbătă, 23 mai 2026, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța invită publicul să redescopere farmecul patrimoniului dobrogean în cadrul evenimentului european Noaptea Muzeelor 2026, o experiență culturală care transformă, pentru câteva ore, spațiile muzeale în locuri vii de întâlnire cu trecutul.

Ajuns la cea de-a XXII-a ediție la nivel european, acest program cultural a fost inițiat de Ministerul Culturii din Franța și se desfășoară în prezent sub patronajul Consiliului Europei, al UNESCO și al Consiliului Internațional al Muzeelor (ICOM). În România, Noaptea Muzeelor este coordonată de Rețeaua Națională a Muzeelor din România, afiliată la Network of European Museum Organisations (NEMO), cea mai amplă rețea muzeală pan-europeană.

Participarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța la acest proiect cultural european este realizată cu sprijinul și finanțarea Consiliului Județean Constanța, instituție care susține constant valorificarea și promovarea patrimoniului istoric și cultural al Dobrogei. Totodată, evenimentul este inclus în calendarul manifestărilor organizate de muzeu cu prilejul Zilelor Constanței.

În cadrul ediției din acest an, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța propune publicului o experiență nocturnă desfășurată simultan în cinci obiective muzeale reprezentative:

• Edificiul Roman cu Mozaic

• Mormântul Pictat de la Tomis

• Centrul Hamangia – Muzeul Axiopolis Cernavodă

• Complexul Muzeal Tropaeum Traiani Adamclisi

• Cetatea Carsium Hârșova

În intervalul orar 18:00 – 24:00, vizitatorii vor avea ocazia să descopere poveștile ascunse ale vechiului Tomis, să admire monumente spectaculoase și să se bucure de o întâlnire aparte cu istoria, într-o atmosferă specială de seară. Edificiul Roman cu Mozaic și Mormântul Pictat de la Tomis, două dintre cele mai impresionante monumente istorice de la țărmul Mării Negre, vor putea fi vizitate în grupuri de maximum 20 de persoane, pentru a asigura o experiență cât mai plăcută și sigură pentru public.

Vă așteptăm să petrecem împreună o seară dedicată istoriei, culturii și redescoperirii patrimoniului dobrogean.

Dintre toți zeii panteonului grecesc (Zeus, Apollo, Demeter, Hermes, Hera, Atena, Artemis, Afrodita etc.), niciunul nu a fost celebrat cu mai multă bucurie decât Dionysos, zeul vegetației, al vinului, al extazului și al fertilității. Acesta era extrem de popular și printre sciți și traci, aceștia din urmă adorându-l și sub formele proprii Sabazios sau Derzelas, în cazul geților. De altfel, legendele spun că din Tracia muntoasă zeul și-ar fi extins cultul în întreaga lume. Aici, în Munții Balcani, el obișnuia să își desfășoare celebrele și controversatele sale serbări cu nimfe și satiri. Este explicabil, așadar, de ce sărbătorile lui Dionysos au fost extrem de populare în Dobrogea antică, la festivitățile în cinstea acestui zeu participând nu doar grecii din cetăți, ci și alte neamuri ale acestor meleaguri.

Dovezile arheologice privind sărbătorile dionysiace din cetățile Pontului sunt numeroase (epigrafice, arheologice, numismatice). Din secolul V î.H. şi până în sec. III d.H. (romanii au preluat divinitatea sub forma lui Bacchus), au existat în paralel atât cultul tainic orgiastic (dedicat puţinilor iniţiaţi), cât şi cel public. Faima sa a dus la numeroase sărbători publice, desfășurate la Histria, Tomis și Callatis, la Olbia (în Ukraina, pe malul râului Bug), la Odessos (Varna) Messembria (Nessebar), Apollonia Pontica (Sozopol, Bulgaria).

Ştim astfel de Anthisteria (Anthisterii), Sărbătoarea Florilor, dedicată „naturii care renaşte şi a vinului fermentat în butoaie”, organizată în fiecare an, primăvara (luna anthesterion), în cetăţile de la malul Mării Negre. Erau evenimente compuse din procesiuni și libații aduse zeului, sacrificii de animale și alte ofrande, dar și din banchete, concursuri și, mai ales, reprezentări dramatice și de comedie.

          Trei zile dura Anthesterionul în fiecare dintre cetățile pontice. Prima zi era aceea a ceremoniei de deschidere a butoaielor, unde se păstrase vinul ce urma să îi fie oferit zeului, ca ofrandă. A doua era Ziua Pocalelor, atunci când, după procesiunea solemnă de intrare a lui Dionysos în cetate, aveau loc numeroase banchete cu degustarea vinului nou (întreceri de băutură). Ultima zi era Sărbătoarea Marmitelor, numită așa după vasele de pământ pline cu legume fierte ce îi erau oferite Zeului. Această a treia zi era una cu caracter funebru, cu ritualuri legate de cultul morţilor, şi îl preamărea, în paralel, şi pe Hermes, sub forma acestuia de zeu „infernal” ce se îngrijea de sufletele celor trecuţi pe cealaltă lume.

Anthisteriile nu erau însă singurele sărbători dionysiace. Ştim astfel că la Olbia avea loc iarna Sărbătoarea Tescuitorilor, iar în alte oraşe, sărbători în cadrul cărora aveau loc concursuri între comici. Cei mai buni dintre aceştia erau aleşi să participe la cele mai mari ceremonii în cinstea Zeului, Marile Dionisii (tot primăvara – probabil în martie). Cu aceste ocazii se organizau spectacole de teatru la Tomis, la Histria (nu a fost identificat din păcate teatrul), la Callatis. Toate aceste sărbători publice nu aveau caracterul orgiastic al tradiţiei iniţiale, erau celebrări dedicate întregii comunităţi, pentru că Dionysos era în Dobrogea antică un zeu al tuturor…

Reclama zilei – Apa minerală Phonix din Buziaș. Cu extragerea artificială a ferului. Are un gust acrișor plăcut și este, din cauza conținutului său bogat de acid carbonic, o apă minerală răcoritoare de primă calitate. Depozit permanent la firma Gheorghe Stețcu, Str. Unirei no.9, Constanța. (1927)

Sursă foto: Mozaic reprezentându-l pe Dionysos călărind o panteră. Pella, Grecia, cca. 400 î.Hr. Sursa: Helen Miles Mosaics.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Societatea Numismatică Română, organizează Al XXXVIII-lea Simpozion Național de Numismatică, una dintre cele mai importante manifestări științifice dedicate cercetării numismatice din România.

Deschiderea oficială va avea loc miercuri, 20 mai 2026, de la ora 11:00, în Sala „Remus Opreanu” a Consiliului Județean Constanța, etajul I, Bulevardul Tomis nr. 51, prilej cu care vor rosti alocuțiuni oficiale:

• Delia Roxana Cornea – manager general al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța;

• Emanuel Viorel Petac – președintele Societății Numismatice Române, Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române;

• Florin Mitroi – președintele Consiliului Județean Constanța;

• Gabriel Mircea Talmațchi – cercetător în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța;

• Virgil Ioniță – secretar al Societății Numismatice Române;

• Gabriel Custurea – președintele Centrului de Studii ale Civilizațiilor Mării Negre Constanța.

Ceremonia de deschidere va fi urmată de prezentarea a două volume semnate de cercetător dr. Gabriel M. Talmațchi, apărute în anul 2026 la editura MEGA din Cluj-Napoca, în colecția „Coins from Roman Sites and Collections of Roman Coins from Romania”:

• „From the Dominium Ponti Euxini to the Koinon ton Hellenon, from the Ripa Thraciae to the province of Moesia Inferior. Roman Republican and early imperial denarii in the Istro-Pontic territory. Isolated finds” (vol. XXI);

• „From the Dominium Ponti Euxini to the Koinon ton Hellenon, from the Ripa Thraciae to the province of Moesia Inferior. Roman Republican and early imperial denarii in the Istro-Pontic territory. Coin Hoards” (vol. XXII).

De asemenea, va fi lansat volumul „Jetoane ale vechii fabrici de zahăr din România”, sub semnătura lui Dorel Bălăiță, apărut la editura PIM din Iași, în anul 2026.

          Lucrările simpozionului se vor desfășura în perioada 20 – 22 mai 2026, în cadrul unor secțiuni tematice dedicate cercetării de specialitate.

Manifestarea științifică va include și expoziția „Dobrogea oglindită în medalistică”, ce va fi vernisată vineri, 22 mai 2026 la sediul muzeului din strada

Arhiepiscopiei nr. 7. Proiectul expozițional reunește piese din patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și din colecțiile membrilor Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța, plachete și medalii emise de statul român cu prilejul unor evenimente istorice marcante din trecutul provinciei noastre. Echipa curatorială este formată din dr. Gabriel Mircea Talmațchi, dr. Delia Roxana Cornea, dr. Cristian Cealera, drd. Andreea Andrei și grafician Alma-Laura Parasca.

Simpozionul se înscrie în rândul demersurilor desfășurate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în scopul susținerii dialogului științific și a promovării patrimoniului cultural dobrogean.  

Vă așteptăm cu drag!

În jurul anului 100 î.H., coasta vest-pontică și orașele sale treceau prin grele încercări. Tomisul era mereu în pericol de a fi atacat, fie de către pirați, fie pe uscat, de către bastarni sau de alte neamuri străine. Viața devenise nesigură, iar poporul disperat făcea mereu jertfe către patronii polisului, Maica Zeilor (Cybele) și Eroii Dioscuri (frații gemeni Castor și Polux), rugându-se pentru mântuirea orașului.

Dintr-un prim Decret dat de Sfatul și Poporul aflăm următoarele: „Pe când era preot Sarapion, fiul lui Dioscurides, arhonții au propus:… din cauza vitregiei vremurilor, poporul, aflat în situație grea și în mare strâmtoare, se găsește într-o foarte mare disperare… Din cauza situației grele, unii au părăsit orașul, iar alții, din cauza slăbiciunii lor, nu pot apăra patria…. De aceea, fiind nevoie de o pază mai puternică și mai mare… trebuie să se instituie anumiți oameni să supravegheze și să apere locurile cele mai expuse ale orașului…” (sursă ISM II, 2).

          Au fost numiți doi comandanți, Apollus, fiul lui Niceratos, și Poseidonios, fiul lui Geron, iar aceștia au ales 40 de tomitani în garda orașului.

          Un al doilea decret, emis ceva mai târziu (poate după câteva luni), ne spune: „Pe când era preot Theophilos, fiul lui Numenios, arhonții au propus: cei doi (comandanți) au înrolat 40 de bărbați de elită ce au depus tot zelul, atât pentru paza la porți, în timpul zilei, cât și pentru strajă și patrulare, în timpul nopții, iar aceștia au apărat orașul…” (ISM II, 2)

Al doilea decret îi laudă, așadar, pe cei 42, care și-au îndeplinit cu succes obligațiile. Misiunea lor a fost una foarte grea, doar 25 din cei 40 de soldați au supraviețuit, așa cum reiese din inscripția ce a supraviețuit timpului. Numele celor doi comandanți și ale celor 25 de supraviețuitori au fost trecute pe o placă de marmură, pentru fi cinstiți în timpul vieții.

          Foarte probabil, cei 15 eroi căzuți la datorie au fost trecuți pe un alt monument, ce le onora amintirea. Acest al doilea monument nu a fost găsit până în prezent.

Reclama zilei – Perla Mării Negre – Cazinoul Constanța. Mari atracții turistice – Teatru în fiecare seară Cabaret – Dancing – Orchestre Jazz. Toate jocurile autorizate de stat: Bacara, Chemin de Fer – Ruletă – Bulă, etc. Terasă minunată cu perspectivă pitorească la Marea Neagră. Bufet de Prim Rang. HOTELUL PALACE: 250 de camere cu tot confortul. Restaurant select. VIAȚA FOARTE EFTINĂ LA CONSTANȚA. București – Constanța, 5 trenuri pe zi. (1930)

Fila zilei de 17 mai ne poartă prin paginile de mică publicitate ale ziarelor constănțene din perioada interbelică. Dincolo de informațiile aparent mărunte, aceste anunțuri recompun fragmente din viața de zi cu zi a orașului de la malul mării – preocupări, meserii, întâlniri, lipsuri sau mici ambiții care animau Constanța acelor ani.

„Dr. H. Wenzel – Chirurgul clinicei universitare din Viena, s-a stabilit în str. Carol No. 155 colț cu B-dul Regina Maria. Tratament special pentru boli chirurgice, ginecologice și urologice.”

„D. C. D. Cambanache, luând reprezentanța renumitelor mașini franceze «Renault», aduce la cunoștința generală și dispoziția onor clientelei, că servește clientela amatoare de aceste mașini cu prețuri excepțional de convenabile punând și un specialist tehnician la dispuția d-lor cu totul gratuit. Pentru orice informațiuni a se adresa la biroul domniei sale din strada Mircea No. 7.”

„Regimentul 9 Călărași – Publicațiune – Se aduce la cunoștință generală că în ziua de 1 Iunie 1927, orele 10 se va ține licitație publică la reședința Regimentului garnizoana Constanța, pentru aprovizionarea a: 400.000 kgr. Fân. Condițiunile și caetul de sarcini respectiv se pot vedea și cere Regimentului. Licitația se va ține în conformitate cu art. 72-83 din legea contabilițăței publice. Ofertanții vor depune garanția de 10 la sută din valoarea furniturei pentru care licitează. Comand. Reg. 9 Călărași Colonel Butunoiu”

„Copil de suflet se dă din cauza lipsei de mamă. Doritorii binevojtori se vor adresa în strada Ștefan Mihaileanu No. 5 la Const Ivanoglu.”

„Astra Dobrogeană – Secția de educație fizică – Convocare –  D-nii și drele membri ai secțiunei de educație fizică (cercul sportiv „Astra”) sunt convocați în adunare generală extraordinară potrivit statutelor, pentru ziua de Duminică 19 Mai 1929, ora 10 dimineața precis, în localul Cercului Militar vechi, având a delibera asupra unei importante ordine de zi. Pot participa la adunare și tineri cari nu sunt încă înscriși și ale cărora înscrieri se vor primi înainte de deschiderea ședinței. Împotriva membrilor cari vor absenta nejustificat de la adunare, se va aplica prevederea regulamentului. Președintele secțiunei Al. Demetriad Secretar: O. Olivo”

„Pentru deschiderea Restaurantului Hotelului Bulevard, se caută o îngrijitoare, bună gospodină cu garanție morală, o casieriță prezentabilă, o spălătoreasă cu luna, un băiat pentru băuturi și un ajutor de bucătar. A se adresa d. Aurel Theodorescu personal la hotel.”

„În vederea inaugurării sezonului de vară Cazinoul Comunal de pe bulevard a fost redeschis, reîncepându-se toate jocurile și amenajându-se sălile de jos pentru dancing, bula, etc. Orchestra funcționează dela ora 4 d. a.”

Reclama zilei: „Poduri – Bascule pentru căruțe și autocamioane de la 3000 până la 15000 kgf. putere, vă puteți procura dela Prima Fabrică de Cântare din România VICTOR HESS – Sibiu. Pentru referințe și orice detalii adresați-vă la firma Mungiuli & Contos Str. Cosfache Negri No. 2 – Constanța”

Sursa foto: ziarul „Dacia” – 17 mai 1929