Mărturii creștine din Dobrogea antică (II)

Fragment dintr-un capitel de marmură descoperit la Constanța în condiții necunoscute. Acesta poartă pe fața principală o monogramă cruciformă flancată de două caneluri largi, iar în colțuri este decorată cu câte o floare de crin. Monograma este înscrisă într-un cerc dublu și a fost citită Ἰωάννου. Se presupune că ar fi vorba despre Episcopul de Tomis, Ioan, care ar fi trăit aici în prima jumătate a sec. al V-lea p. Chr. Episcopul este menționat în scrierile antice ca fiind unul dintre apărătorii ortodoxiei în timpul marilor controverse nestoriene și monofizite din secolul al V-lea.

{monogramma:} Ἰωάννου (Ioannes)

Ioannes este un nume creștin de origine semitică și este frecvent întâlnit în inscripțiile din Scythia în sec. IV-VI p. Chr. Capitelul cu simboluri creștine se presupune că ar proveni de la un edificiu ecleziastic, poate chiar de la o biserică închinată Sfântului Ioan, la Tomis fiind identificate, până în prezent, opt lăcașuri de cult creștine. Ipoteza funcționării la Tomis a unei biserici dedicate Sfântului Ioan este confirmată de o stelă funerară datată în sec. IV-V p. Chr., ridicată pentru Maru, fiica lui Ioan (Ἰωάννου), administrator al bisericii Sf. Ioan.

Sfântul Ioan Botezătorul este una dintre cele mai importante figuri în tradiția creștină, având un rol esențial în pregătirea poporului pentru venirea lui Iisus Hristos. Sfântul Ioan Botezătorul este venerat ca un simbol al pocăinței, smereniei și curajului în slujirea lui Dumnezeu, creștinii din toate colțurile lumii cinstindu-l pe 7 Ianuarie.

Cu ocazia sărbătorii Sfântului Ioan Botezătorul, colectivul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța vă transmite cele mai calde urări de sănătate, bucurie și împliniri! Fie ca această zi specială să vă aducă lumină în suflet, armonie și momente pline de recunoștință alături de cei dragi. La mulți ani tuturor sărbătoriților!

Christian testimonies from ancient Dobrogea (II) –
Marble capital discovered in Tomis with the monogram of Bishop John (?)

Fragment of a marble capital discovered in Constanta in unknown conditions. It bears on the main face a cruciform monogram flanked by two broad grooves, with a lily flower in the corners. The monogram is inscribed in a double circle and it was read Ἰωάννου. It is hypothesized to be one of the Bishop of Tomis, John, who lived in the first half of the 5th century AD. Bishop John is mentioned in ancient writings as one of the defenders of Orthodoxy during the great Nestorian and Monophysite controversies of the 5th century.

{monogramma:} Ἰωάννου (Ioannes)

Ioannes is a Christian name of Semitic origin and is frequently found in inscriptions from Scythia in the 4th-6th centuries AD. The capital with Christian symbols is supposed to come from an ecclesiastical building, perhaps even from a church dedicated to St. John, in Tomis, eight Christian places of worship have been identified so far. The hypothesis of a church dedicated to St. John in Tomis is confirmed by a funerary stele dated in the 4th – 5th century AD, erected for Maru, daughter of John (Ἰωάννου), administrator of the church of St. John.

St. John the Baptist is one of the most important figures in the Christian tradition, playing a crucial role in preparing people for the coming of Jesus Christ. St. John the Baptist is venerated as a symbol of penance, humility and courage in the service of God, Christians from all over the world celebrate him on January 7th. On the occasion of the feast of St. John the Baptist, the collective of the Museum of National History and Archaeology of Constanta sends you the warmest wishes of health, joy and fulfillment! May this special day bring light in your soul, harmony and gratitude-filled moments with your loved ones. Happy Birthday to all the celebrants!

Bibliografie:
Barnea, I., Christian Art in Romania, vol. 1: 3rd-6th Centuries, București 1979, pp. 182-183, pl. 73.
Covacef, Z., Inele sigilare, Pontica 35-36, 2002-2003 pp. 323-327.
IGLR 14 – Inscripţiile greceşti şi latine din secolele IV–XIII descoperite în România, E. Popescu (ed.), București, 1976.
Zeiller, J., Les origines chrétiennes dans les provinces danubiennes de l`Empire romain, Paris, 1918, pp. 172—173.

Curator:
Radu Petcu – Cercetător științific 

Anunț cu privire la programul de contractare pentru activitățile de cercetare arheologică preventivă, programul de încasări de la persoane fizice și juridice privitor la contractele de cercetare arheologică preventivă, începând cu data de 16 septembrie 2024:

Anunț centralizator cu rezultatele examenului de promovare, organizat de MINAC, în data de 29 august 2024, orele 10:10 – 13:10.

Anunț privind examenul de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din cadrul MINAC.

Anunț PV Încheiat azi 25 iulie 2024, ora 14 , pentru analiza şi evaluarea dosarului depus la concursul organizat de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) în data de 25 iulie 2024, ora 10, în vederea ocupării următorului post: CERCETĂTOR STIINTIFIC I, GRADATIA O, Secţia CERCETARE – DEZVOLTARE.

Biblioteca Județeană ”Ioan N Roman” Constanța împreună cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța invită publicul iubitor de istorie și cartografie să viziteze, în perioada 18 decembrie 2023 – 15 ianuarie 2024, expoziția Mapping the Black Sea. Marea Neagră în cartografia europeană, la sediul bibliotecii, de pe str. Mircea cel Bătrân, nr. 104A, la etajul al II-lea. Expoziția, cu intrare liberă, este organizată în cadrul planului de sustenabilitate al proiectului Black Sea Archaeology, History and Culture Portal – ARHICUP (BSB867), care a fost finanțat prin programul „Joint Operational Programme for Cross-Border Cooperation under the European Neighborhood Instrument Black Sea Basin 2014-2020”, Axa prioritară 1.1. „Jointly promote of business and entrepreneurship in the tourism and cultural sectors”. Proiectul a avut ca parteneri Municipiul Nessebar, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Expoziția prezintă hărți și descrieri geografice care relevă modul în care a fost înțeleasă și înregistrată zona Mării Negre, din antichitate până în perioada modernă. Cea mai veche dovadă cartografică aparține antichității și este o hartă realizată pe piele, care se referă la perioada anilor 230-240 p.Chr., descoperită în timpul săpăturilor arheologice de la cetatea Dura Europos, din Siria. Ea este anterioară așa-numitei Tabula Peutingeriana (secolul al IV-lea p.CHr.), un itinerar sau ghid produs de inginerii romani.

Ulterior, dezvoltarea comerțului și a navigației în bazinul mediteraneean și extinderea acestora spre est, practicate în principal de orașele-state italiene Veneția, Genova, Ancona și Amalfi, a necesitat crearea portulanelor, care au descris porturile, distanțele dintre acestea și cele mai ușoare căi de acces. Cei mai renumiți maeștri ai hărților de navigație au fost Petrus Vesconte din Genova, Angelino de Delorto și Guillelmo Soleri din Mallorca. Prin urmare, atelierele producătorilor de hărți din Veneția, Genova, Pisa, Amalfi și Mallorca au stabilit bazele cartografiei europene moderne.

Concepte ale coastei Mării Negre în secolele XVI-XVIII au apărut în lucrările multor cartografi europeni, în bresle de cartografi și ateliere. Printre producătorii de hărți, renumiți pentru realizările lor, se numără Abraham Ortelius, Nicolas și Guillaume Sanson, Johann Baptist Homann, Isaak Tirion și Johann van der Bruggen.

Expoziția evidențiază că de-a lungul veacurilor au existat oameni cu spirit economic și științific – oameni de știință, marinari, ecleziaști, negustori și militari – care au depășit toate obstacolele și interdicțiile de dragul colectării, analizei și furnizării informațiilor și a cunoașterii, orientate mai puțin către credința umană și mai mult spre mintea umanistă. Obiectivul proiectului ARHICUP a fost promovarea turismului arheologic, istoric și cultural în regiunea de vest a Mării Negre, prin prezentarea bogatelor comori ale patrimoniului. În acest scop, a fost creat web portalul www.arhicup.net, care conține date bibliografice, modele 3D de artefacte și situri arheologice, o colecție digitală de hărți vechi ale regiunii Mării Negre și un Web-GIS pentru georeferențierea obiectelor prezentate, pe care vă invităm să îl accesați.

Începând cu ora 13:00, se poate vizita la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța expoziția temporară „Tomis Redivivus: Frescă și mozaic în spațiul tomitan în epocă romană”.

Într-o sală dedicată, sunt prezentate informații structurate și imagini ale monumentelor, laice sau religioase, cu frescă și mozaic descoperite, până în prezent, în vechiul Tomis.

În sala care găzduiește expoziția se poate consulta și un mic volum cu informații referitoare la descoperirea și analiza unor fragmente de frescă găsite în cercetări arheologice din anii 2017-2019 efectuate în zona peninsulară a Constanței („Tomis Redivivus: Ghid de bune practici în cercetarea, conservarea, restaurarea și valorificarea frescei antice”).

De asemenea, în sală este montat și un touch screen, unde vizitatorii pot recompune pe un ecran tactil imagini ale unor monumente și artefacte aflate în administrarea MINAC.

Expoziția constituie un ultim produs al proiectului cultural derulat de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța cu co-finanțarea nerambursabilă din partea Administrației Fondului Cultural Național nr. P0198/07.02.2023, „Tomis Redivivus: conservarea, restaurarea și valorificarea patrimoniului tomitan”, aria tematică Patrimoniul Cultural Național.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a derulat în cursul anului 2023 proiectul cu co-finanțarea Administrației Fondului Cultural Național Interferențe culturale româno-turce în Dobrogea, aria tematică: Patrimoniu Cultural Material.

Desfășurat sub semnul împlinirii a 145 de ani de relații româno-turce și a centenarului Republicii Turcia, proiectul a avut o puternică componentă științifică, reprezentată de organizarea la Constanța, în perioada 12-14 octombrie 2023, a Simpozionului Internațional Moștenirea culturală turcă în Balcani: De la Imperiu la Republica Turcă, la care au participat specialiști din țară și străinătate.

Lucrările susținute în cadrul sesiunii au fost strânse și publicate într-un volumul editat în limba engleză, în parteneriat cu Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității “Ovidius” din Constanța.

Subiectele acestui volum sunt variate, demonstrând preocuparea constantă pentru moștenirea sau influența otomană/turcească, de-a lungul secolelor. Putem identifica subiecte precum: soarta familiilor creștine conducătoare în Macedonia de astăzi după cucerirea otomană; urmele prezenței tătare din secolul al XVI-lea în Bulgaria contemporană; carantina, daruri și mită la frontiera otomano-austriacă în mijlocul secolului al XVIII-lea; influențele culturale otomane în Principatele Române, în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, mărturii austriece despre Bulgaria din secolul al XIX-lea; competiția ruso-otomană pentru Dobrogea și sudul Basarabiei și rolul României; producția de animale și cereale aparținând posesiunilor musulmane, în Dobrogea secolului al XIX-lea; obiceiuri orientale și persistența lor în societatea românească, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului următor; moștenirea sistemului juridic otoman în România; studii privind istoria unor clădiri civile sau religiose musulmane din spațiul dobrogean; modernizarea Turciei (cazul emancipării femeilor); percepția militară românească despre Turcia la începutul Războiului Rece, influența non-politică a Turciei în Balcani în zilele noastre ș.a.

Vă așteptăm joi, 14 decembrie, ora 13.00 pentru a participa la manifestarea de lansare a volumului „Turkish Cultural Legacy in the Balkans: From Empire to the Republic of Türkiye”, editori Delia Roxana Cornea, Metin Omer, Emanuel Plopeanu, la sediul central al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța din Piața Ovidiu nr. 12 (etaj I, Sala Pictată).

Periferia municipiului Constanța face în prezent obiectul unor ample cercetări arheologice, datorate extinderii și modernizării orașului actual spre zona industrială. Între anii 2021– 2022, în zona numită Siloz Traian sau halta Traian, situată în partea de vest a municipiului Constanța, pe bulevardul Aurel Vlaicu la nr. 158, au fost executate cercetări arheologice ample de către colectivul MINA Constanța, cu ocazia construcției unui nou magazin.

În cadrul cercetărilor desfășurate aici, a fost documentată o așezare și o necropolă de epocă romană, care atestă o locuire între secolele II– VI, precum și o mică necropolă preistorică.

În așezare și necropola de epocă romană au fost descoperite și câteva monumente onorifice, votive și funerare, păstrate fragmentar. Soarta monumentelor antice păgâne de la Tomis a fost pecetluită, odată cu evoluția politică și mai ales religioasă a Imperiului Roman, de la finalul secolului al III-lea și pe parcursul celui următor. Marea majoritate a acestora au sfârșit probabil, fiind refolosite în construcții sau în cuptoarele de var ale orașului.

În zidăria caselor datate în secolul al IV-lea p. Chr., din așezarea cercetată, au fost găsite mai multe fragmente de monumente antice. Printre acestea se află și o statuie a zeiței Hecate Triformis.

Hecate este o zeitate asociată cu magia, vrăjitoria, răspântiile, intrările, noaptea, lumina, luna, mormintele și cimitirele, necromanția, fiind considerată a fi păstrătoare a cheilor și cea care încurcă și descurcă viața oamenilor. Orașul Atena o venera ca o protectoare a casei și a oamenilor, romanii o cunoșteau sub numele de Trivia- protectoare a răspântiilor, călătoriilor, magiei și a lumii de dincolo. În această calitate, ea era reprezentată la Tomis sub forma unei mici statuete pe care putem observa trei femei așezate spate în spate, fiecare cu un atribut specific (o torță, o cheie, un șarpe, un vas sau un mic animal) și însoțite de un câine, companion de nădejde și animal sacrificat în cadrul cultului acesteia.

Colecția MINA Constanța deține mai multe astfel de statuete de marmură, descoperite la Tomis, unele dintre acestea fiind parte a celebrului tezaur de sculpturi de la Tomis și expuse pentru public.

The outskirts of Constanța are currently the subject of extensive archaeological research, due to the expansion and modernization of the current city, towards the industrial area. Between the years 2021-2022, in the area called Siloz Traian or halta Traian, located in the western part of Constanța, on Aurel Vlaicu boulevard at no. 158, extensive archaeological research was carried out by the Constanța museum employees, on the occasion of the construction of a new massive store.

As part of the research carried out here, a settlement and a necropolis from the Roman era were documented, which attests to a habitation between the 2nd and 6th centuries AD. and also a small Prehistoric necropolis.

Several honorary, votive and funerary monuments, preserved fragmentarily, were also discovered in the settlement and in the Roman necropolis. The fate of the ancient pagan monuments from Tomis was probably sealed with the political and especially religious evolution of the Roman Empire, from the end of the 3rd century and throughout the following one. Unfortunately, the vast majority of them probably ended up being reused in construction or in lime kilns of the city.

In the masonry of the houses dated in the 4th century AD., from the researched settlement, several fragments of monuments were discovered. Among them is a statue of the goddess Hecate Triformis.

Hecate is a deity associated with magic, witchcraft, crossings and crossroads, entrances, night, light, moon, graves and cemeteries, necromancy, being the keeper of keys and the one who confuses and untangles people’s lives. The city of Athens worshiped her as a protector of the house and people, the Romans knew her as Trivia- protector of blessings, travels, magic and the underworld. In this role, she was represented in the form of a small statuette of a three women seated back-to-back, each with a specific attribute (a torch, a key, a snake, a vessel or a small animal) and accompanied by a dog, a companion of the goddess and animal sacrificed in her cult.

The MINA Constanța museum collection owns several such marble statuettes, discovered at Tomis, some of which are part of the Tomis sculpture treasure and are on display for the public.