Foaierul Delfinariului din municipiul Constanța a fost joi, 14 august 2025, gazda vernisajului expoziției aniversare „70 de Ani de Scafandrerie Autonomă în România (1955–2025)”, un proiect realizat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, Muzeul Național al Marinei Române și colaboratorii particulari, în frunte cu Florin Chriac.

Inedita expoziție marchează șapte decenii de activitate subacvatică autonomă în România și aduce în fața publicului vizitator istoria scafandreriei române, evoluția arheologiei subacvatice, dar și poveștile primilor pasionați din domeniu, printre care se impune să fie menționați comandorul Constantin Scarlat, regizorul Sergiu Nicolaescu, operator imagine Ramiro Angelescu și inginerul electronist Andrei Ionescu. O secțiune aparte este dedicată realizărilor pionierelor scafandreriei feminine române, Gabriela Olaru, Luiza Ștefănescu, Mariana Opreanu și Luminița Camburu.

Poveștile de viață ale celor care au făcut istorie în domeniul scafandreriei sunt reliefate și completate de aproximativ 100 de exponate: echipamente de scufundare originale, dintre care menționăm costume, măști, detentoare, batimetre, harpoane pentru pescuit subacvatic, aparate foto. Alături de acestea, vizitatorii pot studia fotografii de arhivă și documente, multe dintre ele prezentate pentru prima dată publicului larg.

„Este o mare bucurie pentru noi că am reușit să realizăm această expoziție, care reunește participarea mai multor instituții de pe plan cultural-educativ din Constanța, dar și colaborarea mai multor prieteni ai instituției noastre. Puțini știu că în anii 1968 – 1969 s-a pus problema inițierii primelor cercetări arheologice subacvatice în România. Dintr-un document realizat de Vasile Canarache, primul director al muzeului, la 10 septembrie 1969, aflăm că propunea «valorificarea muzeistică a bogăției subacvatice de pe litoralul românesc al Mării Negre». Acesta își dorea foarte mult să se realizeze o colaborare între Muzeul de Arheologie al Dobrogei, Acvariu și Secția Căi Navigabile din cadrul NAVROM Constanța, pentru «semnalarea fragmentelor de factură arhitectonică, de marmură sau calcar, de către scafandrii autonomi, în porțiunea dintre Cazinou și digul modern».

Expoziția, pe care o vernisăm astăzi și care va rămâne deschisă publicului pentru aproape trei luni, este inedită, căci aduce în atenția vizitatorilor nu doar arheologia subacvatică, ci și istoria scafandreriei civile. Mulți dintre cei care au fost implicați, de-a lungul timpului, în a pune bazele acestui domeniu și în dezvoltarea lui, și îi menționez aici pe comandor Constantin Scarlat și pe regizorul Sergiu Nicolaescu, o făceau din pasiune. Noi aducem în atenția publicului poveștile acestor oamenii, unii dintre ei chiar urmăriți de Securitate, alții având povești interesante, cum ar fi primele femei scafandru”, a declarat dr. Delia Roxana Cornea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

„Când a venit Florin Chiriac, un prieten al Muzeului Național al Marinei Române, cu propunerea realizării acestei expoziții, ne-am bucurat foarte tare. E drept, instituția noastră este închisă în prezent, pentru reabilitare, dar acest fapt nu ne-a oprit. Am discutat cu partenerii noștri culturali, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, fără de care nu s-ar fi realizat expoziția, și ne bucurăm că s-a găsit această variantă”, a afirmat Andreea Maria Croitoru, șef Secție Istoria Marinei din cadrul Muzeului Național al Marinei Române.

Prezent la vernisaj, cercetătorul Silviu Moldovan, directorul Direcției Cercetare, Expoziții și Publicații din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, a făcut referire la informațiile care se regăsesc în documentele Securității cu privire la „părintele” scafandreriei române, Constantin Scarlat.

„Este foarte interesant ceea ce am descoperit, căci în documentele studiate se arată greutățile și entuziasmul pe care le avea Constantin Scarlat. A fost anchetat de Securitate, căci a existat o suspiciune de spionaj, dar până la urmă s-a dovedit că era neîntemeiată. Dar cu ajutorul acestor documente aflăm mai multe despre preocupările lui, despre pasiunea pe care o manifesta, inclusiv despre faptul că își cheltuia aproape 50% din soldă pe echipamente. De altfel, costumul de scafandru este, la un moment dat, personaj central al dosarului, ridicându-se problema de unde a fost achiziționat”, a afirmat Silviu Moldovan.

Producătorul tv Florin Chiriac, pasionat de scafandrerie și, de altfel, cel care a luat inițiativa realizării expoziției, a ținut să sublinieze că prin eforturile depuse de colaboratorii săi, în prezent există exponate strânse „cât pentru a deschide un muzeu”.

„Până în momentul de față nu s-a mai realizat o expoziție de asemenea amploare despre scafandrii români. Sunt foarte multe materiale, se lucrează din 1955, de atunci începe scufundarea autonomă de tip Cousteau-Gagnan, cu aparate cu aer comprimat. Acest sistem exista din 1949, dar în România a ajuns în 1955, la Studiourile Buftea, unde a fost adus la inițiativa lui Sergiu Nicolaescu. De altfel, toate aceste informații le pot afla vizitatorii în cadrul expoziției. Țin să mulțumesc Consiliului Județean Constanța, Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeului Național al Marinei Române, cât și Complexului Muzeal de Științe ale Naturii, fără sprijinul cărora nu ne-am fi aflat aici”, a precizat Florin Chiriac.

La vernisaj au fost prezenți, de asemenea, Dan Scarlat, fiul legendarului Constantin Scarlat, Robert Angelescu, fiul lui Ramiro Angelescu, un alt temerar consacrat în domeniu, și Răzvan Spiridon, pasionați scafandri brevetați.

 Expoziția se bucură și de sprijinul unor parteneri și sponsori din mediul privat, respectiv: Constanța Port Bussines Association, Liga Navală Română, Lida Print, Black Sea Diving School, Red Crane Aquarium și Center for Life România.

Publicul interesat poate vizita expoziția în foaierul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța până pe 14 noiembrie 2025, accesul fiind inclus în prețul de bază al Delfinarului.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în parteneriat cu Societatea de Cartofilie Stella Maris, Muzeul Național al Marinei Române și Serviciul Județean Arhivele Naționale Constanța, a vernisat joi, 14 august 2025, expoziția „Regalitatea, Marea și Marina”, un proiect dedicat evidențierii prezenței Familiei Regale în orașul de la malul mării, în special cu ocazia ceremoniilor de Ziua Marinei.

La vernisaj au fost prezenți Delia Roxana Cornea, manager al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Andreea Maria Croitoru, șef Secție Istoria Marinei, din cadrul Muzeului Național al Marinei Române, Gina Ghiață, șef Serviciul Județean Arhivele Naționale Constanța prof. Valentin Ciorbea, istoric, contraamiral Marian Ciobotaru, locțiitorul comandantului Flotei, Zetu Harrys, din partea Societății de Cartofilie Stella Maris.  

Expoziția, deschisă la sediul administrativ al muzeului (str. Arhiepiscopiei nr. 7), reunește fotografii de epocă, vederi rare, documente de arhivă și obiecte de patrimoniu, toate mărturii vizuale și scrise ale rolului simbolic și istoric pe care Casa Regală l-a avut în susținerea Marinei Române și în conturarea identității Constanței. Vizitatorii pot admira o serie de artefacte și mărturii foto-documentare provenite din colecțiile particulare ale lui Gabriel Octavian Nicolae, Marian Moșneagu, Zetu Harrys, Eduard Chirilov, Ștefan Constantinescu, George Barcaru și Șerban Drăgușanu. Acestea sunt completate armonios de plachete și medalii din Colecția de Numismatică a MINAC. Mai sunt prezente mărturii documentare extrase din fondurile arhivistice Primăria Municipiului Constanța, Căpitănia Portului Constanța, Căpitănia Portului Mangalia, precum și Colecția de fotografii, aflate în patrimoniul Arhivelor Naționale Constanța.

La rândul lor, artefactele Muzeului Național al Marinei Române, respectiv o serie de uniforme militare din perioada Marinei Regale și trei machete de nave reprezentând celebra navă-școală Mircea, fregata Regina Maria și fregata Regele Ferdinand,sunt exponate ce ilustrează strânsa legătură pe care Familia Regală a avut-o cu Marina Română în perioada primei jumătăți a sec. al XX-lea.

Ziua Marinei Române are o semnificație aparte pentru Constanța, oraș-port și simbol al deschiderii spre mare. Sărbătorită pentru prima dată oficial în 1902, la inițiativa Marinei Regale, Ziua Marinei a fost profund legată de Casa Regală a României. Regele Carol I, fondatorul marinei moderne, a sprijinit dezvoltarea infrastructurii navale și a consolidat statutul strategic al Constanței. De-a lungul timpului, orașul a fost gazda unor parade spectaculoase, vizite regale și ceremonii dedicate eroilor marini, devenind astfel centrul tradițional al acestei sărbători naționale. Regalitatea a conferit Zilei Marinei o solemnitate aparte, transformând-o într-o punte între trecut, identitate și onoare.

Expoziția poate fi vizionată, în mod gratuit, în perioada 14 august – 30 septembrie 2025.

În perioada 13 august – 30 septembrie 2025, Galeriile „Dumitru I. Grumăzescu” din Iași găzduiesc expoziția temporară „CULTURA VICIULUI. Instrumentele de fumat între tehnică și artă”, organizată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) în parteneriat cu Muzeul Municipal „Regina Maria” din Iași.

Expoziția aduce în atenția vizitatorilor o parte din vasta colecție de pipe și lulele a muzeului constănțean, ce datează din secolul al XIX-lea – începutul secolului XX, cunoscută sub denumirea de Colecția „Vasile Canarache”. Mai mult decât simple instrumente de fumat, exponatele descriu un întreg univers cultural, sunt simboluri ale statutului social, ale gustului estetic, tradiției și identității culturale. Pornind de la lulelele simple, confecționate din lut, cu forme mai puțin elaborate, până la adevăratele bijuterii din lemn, metal, spumă de mare, porțelan sau chiar cochilie de Nautilus, acestea reprezintă o punte de legătură între utilitate și artă.

Primele pipe, reduse ca mărime, erau executate dintr-o singură bucată de material, fără matrice și fără a fi arse. Ele erau folosite în special de către soldați și marinari, care nu își permiteau costurile unor obiecte de fumat desăvârșite artistic. Dar pe măsură ce se avansa pe scara socială, deținătorii instrumentelor plăcerii – fumători sau colecționari – își doreau creații sofisticate, obiecte mari, atent elaborate și decorate cu diverse reprezentări: peisaje, figuri umane, blazoane. Pipa realizată dintr-un material rar, care purta decorații artistice, trebuia să satisfacă pretențiile proprietarului și să arate, odată în plus, averea, rangul și statutul său social.

Fumatul era un ritual adesea practicat în intimitatea căminului sau în cafenele, o formă de socializare, însoțită de tăcere sau conversație lentă, care invita la calm și reflecție. În cadrul ceremonialului creat în jurul acestui obicei, nimic nu era grăbit, totul respecta un protocol.

Toate aceste aspecte sunt recompuse cu ajutorul diferitelor categorii de exponate, echipa de specialiști formată din muzeografii MINAC, Andreea Andrei și Aurel Mototolea, cu concursul specialiștilor ieșeni, conservator Elena Apetrei, restaurator Mihaela Popa și istoric Crina Matei, colaborând la recreerea atmosferei acestei practici atât de des întâlnite de-a lungul istoriei. Expoziția nu promovează obiceiul fumatului, ci evidențiază realități și tradiții istorice și este recomandată persoanelor cu vârsta peste 18 ani.

Vă așteptăm, așadar, să descoperiți cele mai frumoase pipe și lulele din colecția muzeului constănțean și universul oriental pe care îl reliefează!

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) a găzduit joi, 7 august 2025, lansarea volumului de specialitate ”Des amphores, du grain et des hommes”. Les relations politiques et économiques des cités de l’ouest de la Mer Noire avec le monde grec (Ve-Ier siècles a.C.), semnat de cercetătorul francez Thibaut Castelli.

Evenimentul a fost deschis de către cercetător dr. Irina Sodoleanu (organizatorul din partea MINAC), urmat de relatarea mesajului transmis de către numismatul cercetător dr. Gabriel Mircea Talmațchi. Au urmat alocuțiunile autorului și ale cercetătorilor Vasilica Lungu (Institutul de Studii Sud-Est Europene) și Iulian Bîrzescu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București), care au prezentat conținutul volumului, subliniind elementele de noutate pe care aceasta le cuprinde.

Lucrarea științifică astfel prezentată publicului din România analizează dinamica relațiilor politice și culturale ale coloniilor grecești de pe țărmul de vest al Mării Negre, plasând acest important spațiu, limitrof din punct de vedere geografic, în centrul sistemului comercial al lumii grecești clasice și elenistice.

          Cele două didrahme de argint aparțin primelor două serii monetare bătute de colonia Istros în perioadă clasică, în monetăria locală, în cursul secolului V – începutul secolului IV a.Chr. Foarte rare în descoperiri, exemplarele reprezintă o consecință a dezvoltării economice și comerciale a cetății histriene, înființată de coloniștii veniți din Milet pe la mijlocul secolului VII a.Chr.

Moneda din prima serie (nr. 1),  descoperită la Vadu (com. Corbu, jud. Constanţa), prezintă un stil de realizare a temei iconografice de tip sever și prezintă pe avers, spre stânga, cele două capete ale zeului Apollo, dintre care cel din dreapta inversat; iar pe revers apar o acvilă ce se repede asupra unui delfin pe care îl ţine în gheare. Tot ansamblul este imprimat într-un quadrat incusum; (pătrat imprimat), specific tehnologiei folosite în lumea greacă în perioada arhaică. Deasupra acvilei și a delfinului apare scris numele cetății sub forma legendei IΣTPI. Piesa aparține etalonului ponderal attic (8,14 g) și a fost emisă în perioada 450 – 420 a.Chr.

Moneda din cea dea doua serie (nr. 2) face parte din tezaurul descoperit la Mahmudia (jud. Tulcea) în anul 1949, care era compus din 10 exemplare. Prezintă un stil iconografic de realizare evoluat, prezentând pe avers cele două capete ale lui Apollo, dintre care cel din dreapta inversat (cu părul ondulat), iar pe revers apar o acvilă ce se repede asupra unui delfin pe care îl ţine în gheare. Tot ansamblul este imprimat, din nou, într-un quadrat incusum. Deasupra acvilei și a delfinului apare scris numele cetății sub forma legendei IΣTPI. Piesa aparține etalonului ponderal milesian (8,19 g) și a fost emisă în perioada 410-380 a.Chr.

𝑫𝒊𝒅𝒓𝒂𝒄𝒉𝒎𝒔 𝒎𝒊𝒏𝒕𝒆𝒅 𝒂𝒕 𝑰𝒔𝒕𝒓𝒐𝒔 𝒊𝒏 𝒕𝒉𝒆 𝒄𝒍𝒂𝒔𝒔𝒊𝒄𝒂𝒍 𝒆𝒓𝒂

The two silver didrachms belong to the first two monetary series minted by the Istros colony in the classical period, in the local mint, during the 5th century – early 4th century BC. Very rare in discoveries, the specimens represent a consequence of the economic and commercial development of the Histrian city founded by colonists from Miletus around the middle of the 7th century BC.

The coin from the first series (no. 1) was discovered in Vadu (Corbu commune, Constanţa county). It presents a severe style of iconographic theme and shows on the obverse, to the left, the two heads of the god Apollo, of which the one on the right is inverted; and on the reverse there is an eagle rushing at a dolphin that it is holding in its claws. The entire ensemble is printed in an quadrat incusum  (printed square), specific to the technology used in the Greek world during the archaic period. Above the eagle and the dolphin, the name of the city appears written in the form of the legend IΣTPI. The piece belongs to the Attic ponderal standard (8.14 g) and was minted in the period around 450 – 420 BC.

The coin from the second series (no. 2) is part of the hoard discovered in Mahmudia (Tulcea county) in 1949, which was composed of 10 pieces. It presents an evolved iconographic style of execution, presenting on the obverse the two heads of Apollo, of which the one on the right is inverted (with wavy hair), and on the reverse an eagle rushing at a dolphin that it holds in its claws. The whole ensemble is printed, again, in an quadrat incusum. Above the eagle and the dolphin, the name of the city appears written in the form of the legend IΣTPI. The piece belongs to the Milesian ponderal standard (8.19 g) and was minted in the period around 410 –  380 BC.

Curator: dr. Gabriel Mircea Talmațchi, Cercetător habil.

Găsiți aici contestațiile la probele scrise la concursul organizat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în data de 28.07.2025, în format .PDF.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța invită publicul iubitor de arheologie, numismatică și istorie la lansarea volumelor Pontica 57 și Supplementum XI: FORTRESSES, TOWNS AND SETTLEMENTS. Everyday life on the edge of empires (7^th – 13^th centuries), care va avea loc joi, 24 iulie 2025, orele 12.00, la sediul din str. Arhiepiscopiei, nr. 7.

Volumul Pontica 57 (2024) cuprinde în sumar 21 de articole valoroase grupate în mai multe categorii tematice: Historica et Archaeologica (care cuprinde studii referitoare la perioadele preistorică, greacă, romană și medievală), Inventaria Archaeologica (o secțiune în care sunt tratate o serie de categorii de artefacte specifice epocilor preistorică, romană și medievală), Epigraphica (cu note asupra unor inscripții grecești), Nomismata (reflectând aspecte legate de istoria monetară, de perioadă greacă și otomană) și Auxiliaria (care cumulează studii în care analizele interdisciplinare vin în sprijinul arheologiei și istoriei). Acestora li se adaugă patru recenzii (ale unor volume de specialitate publicate recent în țară și străinătate) și două evocări, In Memoriam, a două mari personalități ale arheologiei și numismaticii românești, prof. dr. Virgil Mihăilescu-Bîrliba și prof. dr. Eugen Nicolae.

Ne bucurăm să anunțăm că și acest număr al revistei Pontica beneficiază de un volum suplimentar, Supplementum XI, dedicat pentru prima dată în istoria editorială a muzeului constănțean perioadei de început a Evului Mediu, secolelor VII – XIII. Conform tematicii acestuia, Cetăți, orașe și așezări. Viața cotidiană la marginea imperiilor (secolele VII – XIII), articolele de o înaltă prestanță profesională care îi compun sumarul prezintă forme specifice ale evoluției vieții de zi cu zi de la marginea unor imperii din Europa Răsăriteană și Centrală. Raidurile, conflictele, schimbările administrative, instabilitatea, ca și influența marilor puteri asupra teritoriilor de graniță, atât în interior cât și în exterior (în vecinătate), sunt doar câțiva dintre factorii care au influențat puternic evoluția comunităților de aici.

Cea mai mare parte a contribuțiilor fac referire la zonele de graniță ale Imperiului bizantin, care după 971 includeau și Dobrogea, altele aducând în atenție regiuni din Bazinul Carpatic aflate în sfera de influență a unor puteri continentale, precum Kaganatul avar, Imperiul carolingian al francilor, Moravia Mare și Regatul Ungariei. Celor 17 articole, scrise de recunoscuți specialiști ai perioadei enunțate, din țară și străinătate, li se adaugă evocarea unuia dintre precursorii arheologiei medievale dobrogene, cercetătorul dr. Petre Diaconu, de la a cărui naștere s-au împlinit, în 2024, o sută de ani.

Alături de redactorul șef al revistei Pontica, dr. habil. Gabriel Mircea Talmațchi, și editorul volumului Supplementum, dr. Cristina Paraschiv-Talmațchi, sunt invitați să vorbească despre conținutul acestora cercetătorii dr. Livia Buzoianu (Muzeul de Istoria Națională și Arheologie Constanța), dr. Oana Damian (Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan”, al Academiei Române) și dr. Emanuel Petac (Biblioteca Academiei Române).

Volumele științifice Pontica 57 și Supplementum XI (Pontica 57) au fost publicate în condiții grafice de calitate la Editura Mega, din Cluj-Napoca, urmând a fi disponibile la vânzare și online, pe site-ul revistei sau în bazele de date internaționale în care au fost incluse.

Evenimentul se va desfășura la parter, iar intrarea este liberă.

INVITAȚIE

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanţa și
Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizaţia Levantului
vă invită joi, 10 iulie 2025, ora 11,
la vernisajul expoziției

Patrimoniul natural și cultural al Dobrogei,

care va avea loc la sediul muzeului,
Str. Arhiepiscopiei, nr. 7.

Pe lângă cele două instituții menționate, la realizarea acestei expoziții au mai participat:
Institutul Național al Patrimoniului,
Universitatea „Ovidius” din Constanța,
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea.

Expoziția este dedicată valorilor patrimoniului național din cele două județe ale Dobrogei,
Constanța și Tulcea,
și cuprinde cinci secțiuni:

Patrimoniul cultural construit
Patrimoniul cultural imaterial al etniilor dobrogene
Patrimoniul biologic – biodiversitate și ecodiversitate
Patrimoniul geologic – geodiversitate
Patrimoniul cu dublă valență, culturală și naturală

Cu aleasă considerație,
Director,
Dr. Delia Roxana Cornea

În vara anului 2025 un bine-cunoscut punct muzeal constănțean își va redeschide porțile către publicul larg. După o lungă perioadă în care a fost închis pentru restaurarea mozaicului, renovarea clădirii de protecție și dotarea acesteia cu sisteme moderne de climatizare, pentru o mai bună conservare și valorificare muzeală a monumentului, acesta va întâmpina vizitatorii după organizarea expoziției interioare.

Până la redeschiderea spre vizitare a punctului muzeal, propunem constănțenilor și deopotrivă turiștilor, o incursiune prin povestea edificiului, istoricul descoperirii sale și al cercetărilor arheologice, etapele conservării – restaurării și introducerii sale în circuitul de vizitare, adică o trecere în revistă a principalelor prefaceri istorice prin care a trecut monumentul până in prezent. În acest sens,  Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), cu sprijinul și sub egida Consiliului Județean Constanța, organizează în perioada 11 iulie – 15 august 2025 o expoziție foto-documentară în aer liber, pe aleea de intrare în Edificiul roman cu mozaic, accesibilă din Piața Ovidiu.

Prin intermediul materialului foto-documentar păstrat în arhivele MINAC expoziția va ilustra momente marcante din istoria monumentului, precum și principalele caracteristici ale acestuia, elemente de arhitectură, decor interior, inventar arheologic păstrat. Istoria în alb/negru va fi completată și cu fotografii recente, care prezintă o paletă coloristică reală a mozaicului policrom, dezvăluită după restaurarea sa recentă.

Nu în ultimul rând, expoziția îi va readuce în memoria colectivă pe cei care au făcut posibilă descoperirea, cercetarea, restaurarea-conservarea și deschiderea spre vizitare a complexului antic.

Vă invităm, așadar, să descoperiți vestigii ale orașului antic, fragmente de artă și arhitectură, elemente de urbanism tomitan și de comerț, toate cele din urmă expresii ale manifestării antichității târzii la malul Mării Negre.

Expoziția File de istorie tomitană: Edificiul roman cu mozaic (sec. IV-VI p.Chr.) – preambul al repunerii în circulație a acestui important punct  muzeal – va putea fi vizitată începând cu 11 iulie 2025, ora 10. Vă așteptăm!

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sediul în str. Arhiepiscopiei nr. 7, cod
poștal 900745, mun. Constanța, organizează concurs de ocupare a următoarei funcții: GESTIONAR
CUSTODE M – debutant (Edificiul Roman cu Mozaic) Secția Muzeografie și Muzee locale.

Posturile scoase la concurs sunt posturi unice, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 34/2023
privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și
completarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial al României nr. 415/15.05.2023.

Vezi tot anunțul accesând documentul în format .PDF de mai jos: