În contextul avertizării meteorologice de cod roșu privind ploi abundente, emisă de Administrația Națională de Meteorologie, pentru intervalul 7 octombrie 2025, ora 21:00 – 8 octombrie 2025, ora 23:00, Delia Roxana Cornea, manager al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, a emis Dispoziția nr. 5172/6.10.2025, prin care activitatea în mai multe puncte muzeale din județ este suspendată miercuri, 8 octombrie 2025.

Măsura vizează următoarele obiective:

• Centrul Hamangia – Muzeul „Axiopolis” Cernavodă

• Complexul Muzeal Histria

• Cetatea Capidava

• Cetatea Carsium Hârșova

• Complexul Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi

Totodată, a fost decisă întreruperea temporară a lucrărilor desfășurate în șantierele arheologice situate în zonele considerate cu risc ridicat.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) anunță cu deosebită apreciere încheierea unui parteneriat care contribuie semnificativ la promovarea patrimoniului istoric local și consolidarea relației cu comunitatea din regiune. Proiectul a fost realizat în colaborare cu SC PSS – Prosoft Solutions SRL București și Asociația pentru Patrimoniu „Pontos” Constanța și a urmărit  modernizarea infrastructurii Complexului Muzeal „Tropaeum Traiani” – Adamclisi, precum și creșterea calității experienței oferite vizitatorilor.

În cadrul acestui parteneriat au fost amplasate două panouri explicative exterioare în zona Monumentului Triumfal, iar parcul din proximitatea acestuia a fost reamenajat prin plantarea de arbori tineri, ca măsură de refacere a vegetației afectate de incendiul din vara acestui an. Totodată, traseul principal de vizitare al cetății romane a fost dotat cu bănci și coșuri de gunoi, contribuind astfel la confortul și buna orientare a publicului.

Centrul Cultural al Complexului Muzeal „Tropaeum Traiani”, loc în care sunt organizate activități educative pentru copii, a fost echipat cu mobilier nou – mese, scaune și dulapuri – pentru desfășurarea în condiții optime a atelierului lunar „Micul Arheolog”, derulat în beneficiul celor mici din Adamclisi și din localitățile învecinate.

Aceste îmbunătățiri au fost posibile datorită unei sponsorizări generoase oferite de SC PSS – Prosoft Solutions SRL București și al sprijinului acordat de Asociația pentru Patrimoniu „Pontos” Constanța și au fost implementate în perioada 3–5 octombrie 2025, cu ajutorul voluntarilor implicați în proiect.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța mulțumește public partenerilor săi pentru implicare și pentru exemplul oferit în susținerea valorilor culturale și a patrimoniului istoric dobrogean. Astfel de inițiative reprezintă un model de bune practici în ceea ce privește colaborarea dintre mediul privat, societatea civilă și instituțiile publice, în beneficiul comunității și al generațiilor viitoare.

Descoperit pe 25 februarie 1988 de arheologii Constantin Chera și Virgil Lungu, Mormântul Pictat Hypogeu continuă să fascineze prin frumusețea, simbolismul și unicitatea sa.

După un amplu proces de restaurare și conservare, realizat printr-un proiect cu finanțare europeană derulat de Consiliul Județean Constanța, acest monument paleocreștin a fost deschis publicului larg începând cu luna martie 2025. De la includerea în circuitul cultural-turistic și până în prezent, cel mai recent punct muzeal al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a atras 6.491 de vizitatori, impunându-se drept unul dintre cele mai apreciate obiective istorice din Constanța și confirmând interesul publicului pentru patrimoniul arheologic dobrogean.

Cavou de familie, cu dromos și boltă pictată, Mormântul Pictat de la Tomis impresionează prin picturile murale realizate în tehnica a fresco, care înfățișează păuni, porumbei, potârnichi, iepuri, scene de banchet funerar și motive vegetale – simboluri ce reflectă o îmbinare subtilă între tradiția păgână și începuturile creștinismului. Cromatica vie, detaliile naturaliste și starea excepțională de conservare transformă acest cavou într-un exemplar remarcabil al secolelor IV–V p. Chr., fiind considerat cel mai bine păstrat monument funerar de acest tip din Constanța.

Prin valoarea sa istorică și simbolică, Mormântul Pictat Hypogeu s-a impus deja ca un reper important pe harta cultural-turistică a orașului și poate fi vizitat de miercuri până duminică, intervalul orar 9:00 – 17:00.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în calitate de beneficiar, și Institutul Național al Patrimoniului, în calitate de instituție finanțatoare, au semnat la jumătatea lunii septembrie 2025, contractul de finanțare nerambursabilă Nr. 10/12.09.2025 pentru implementarea proiectului „Valorificarea și promovarea Edificiului Roman cu Mozaic de la Tomis – Reverberații moderne ale tehnicilor tradiționale ale mozaicului”, depus în Sesiunea de finanțare I/2025, în cadrul programului Timbrul monumentelor istorice.  

Proiectul vizează punerea în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic printr-o abordare integrată, care combină cercetarea științifică și interpretarea istorică cu mijloace moderne de promovare, precum experiențe VR și materiale ilustrate, accesibile publicului larg. Prin aceste instrumente, monumentalul complex antic va fi prezentat vizitatorilor nu doar ca vestigiu arheologic, ci ca parte interactivă a patrimoniului cultural național.

Descoperit în 1959, cu ocazia unor lucrări edilitare, și cercetat în cadrul mai multor campanii sistematice până în 1965, monumentul a fost integrat într-o clădire de protecție și valorificare, proiectată de Direcția Monumentelor Istorice în colaborare cu specialiștii muzeului de la vremea respectivă. Punctul muzeal astfel creat a devenit un reper în circuitul turistic și cultural al Constanței și al Dobrogei în general, atrăgând anual mii de vizitatori, atât români, cât și străini.

În perioada octombrie 2022 – septembrie 2025, acest monument a beneficiat de derularea unui proiect cu fonduri europene implementat de către Consiliul Județean Constanța, care a vizat atât unele lucrări de conservare – refacere, cât mai ales realizarea unor dotări moderne menite să asigure, pe termen lung, prezervarea monumentului în condiții optime.

Pentru a pune în valoare și a promova cât mai eficient acest monument-simbol al arheologiei dobrogene și naționale, specialiștii MINAC au conceput un proiect care a obținut finanțarea nerambursabilă acordată de Institutul Național al Patrimoniului.  Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 12 luni (septembrie 2025 – septembrie 2026) și include mai multe activități cu caracter științific și muzeal (workshop-uri, expoziții, volume științifice și broșuri de prezentare, conferințe etc).

Astfel, dăm astăzi startul acestui interesant proiect susținut financiar de Institutul Național al Patrimoniului, prin programul Timbrul Monumentelor Istorice, subprogramul „Punere în valoare – interpretare și prezentare – monumente istorice de importanță națională”, urmând ca activitățile ulterioare să fie aduse în atenția publicului larg, conform calendarului asumat de instituție.

         Luna aceasta, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vă invită să descoperiți o piesă specială, încărcată de simbolism: un delfin sculptat în os acum aproximativ 1800 de ani. Piesa a fost descoperită în anul 2017, cu ocazia desfășurării unei cercetări arheologice preventive în apropierea Sălii Sporturilor din Constanța, în umplutura unui șanț realizat pentru a delimita o arie funerară din necropola de epocă romană a Tomisului. Din același context provin numeroase materiale arheologice, în special fragmente ceramice, care se datează în secolele II-III p. Chr., depuse într-un moment ulterior utilizării spațiului funerar. Exemplarul are analogii cu descoperiri din Callatis – Mangalia (jud. Constanța) și din zona extra muros a cetății Troesmis – Iglița (jud. Tulcea), încadrate cronologic în aceeași perioadă.

Cu o lungime de doar 4,8 cm, piesa reprezintă un delfin cu botul deschis, ce poartă trei crestături care ar putea sugera dinții mamiferului. Această detaliere apare foarte des în arta romanilor, delfinul fiind uneori înfățișat ca monstru marin. Partea superioară a cozii lipsește, însă suprafața de fractură a fost ulterior finisată prin șlefuire.

Pe corpul delfinului se disting două incizii verticale, paralele, care ar putea face trimitere la hățuri, întrucât, asociate cu înotătoarea dorsală de pe creștetul capului, ar corespunde unei scene binecunoscute în iconografia romană: Cupidon călare pe delfin. Piesa este decorată pe o singură față și străbătută de o perforație verticală, fapt care poate indica folosirea ei ca nasture sau ca decorațiune vestimentară.

În antichitate, delfinul era asociat cu divinități importante precum Neptun, Venus, Cupidon sau Bacchus, dar și cu alte ființe legendare: Nereide, Triton, Palaemon, Arion ș.a. În mentalul colectiv roman, acest mamifer marin era perceput ca un animal protector al marinarilor și, totodată, ca psihopomp – cel care însoțea sufletul celor înecați, călăuzindu-i spre lumea de dincolo.

Această piesă ilustrează complexitatea credințelor antice și rafinamentul artistic al comunităților romane de pe litoralul vestic al Pontului Euxin (Marea Neagră).

Messenger of the Seas: The Bone-Carved Dolphin of Tomis

This month, the Museum of National History and Archaeology Constanța invites you to discover a special artefact, rich in symbolism: a dolphin carved in bone approximately 1,800 years ago.

The artefact was discovered in 2017 during archaeological research carried out near the Sports Hall in Constanța, in the fill of a ditch that delimited a funerary area within the Roman-period necropolis of Tomis. From the same context came numerous archaeological materials, mainly ceramic fragments, dated to the 2nd–3rd centuries AD, deposited after the funerary space had gone out of use.

The object has analogies with finds from Callatis – Mangalia (Constanța County) and from the extra-muros area of Troesmis fortress – Iglița (Tulcea County), all chronologically assigned to the same period.

Measuring only 4.8 cm in length, the artefact depicts a dolphin with an open snout, bearing three notches that may suggest the animal’s teeth. This detail is common in Roman art, where dolphins were sometimes portrayed as sea monsters. The upper part of the tail is missing, yet the fracture surface was later carefully smoothed.

On the dolphin’s body, two vertical, parallel incisions can be observed; these might allude to reins and, together with the dorsal fin on the animal’s head, could correspond to a well-known Roman iconographic motif — Cupid riding a dolphin.

The artefact is decorated on one side only and pierced vertically, a feature that may indicate its use as a button or decorative garment element.

In Antiquity, the dolphin was associated with major deities such as Neptune, Venus, Cupid, and Bacchus, as well as with other legendary beings — Nereids, Triton, Palaemon, and Arion, among others. In the Roman collective imagination, the dolphin was regarded as a protector of sailors and, at the same time, as a psychopomp, guiding the souls of drowned mariners to the afterlife.

This artefact illustrates both the complexity of ancient beliefs and the artistic refinement of the Roman communities along the western coast of Pontus Euxinus (the Black Sea).

Curatori / Curators:

drd. Oana Grigoruță

dr. Dan Vasilescu

Bibliografie / Bibliography

Constantin Preda, Découvertes récentes dans la nécropole tumulaire du début de l’époque romaine à Callatis, Dacia, S.N., vol. IX, 1965, p. 248.

Andrei Opaiț, Troesmis – așezarea romană timpurie de pe platou, Peuce, vol. VIII, 1980, pp. 211, 215.

Descoperiți rezultatele finale pentru ocuparea mai multor posturi de execuție vacante descrise în documentele de mai jos, în format .PDF:

În rândurile următoare sunt atașate rezultatele probei interviu susținute miercuri, 24 septembrie 2025, în cadrul concursurilor susținute pentru ocuparea posturilor vacante, în format PDF.:

În documentul atașat se regăsesc rezultatele contestațiilor depuse în urma probelor scrise susținute în cadrul concursurilor desfășurate în data de 19.09.2025, în format PDF:

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, în parteneriat cu Centrul de Studii ale Civilizațiilor Mării Negre, Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius” din Constanța și cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, organizează în perioada 25–27 septembrie 2025 cea de-a 58-a ediție a Sesiunii Științifice Internaționale „Pontica”, cu tema: „Istorie și Arheologie în spațiul vest-pontic”.

Evenimentul, cu o îndelungată tradiție în peisajul științific, reunește cercetători și specialiști de renume din țară și din străinătate. Și-au anunțat participarea reprezentanți ai unor centre universitare, muzee și instituții de cercetare de prestigiu din București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Alba Iulia, Brașov, alături de invitați din lumea științifică europeană din Austria, Slovenia, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Spania, Germania, Italia și Republica Moldova.

Deschiderea oficială a sesiunii va avea loc joi, 25 septembrie 2025, la ora 10:00, în Sala Senatului (etaj I, corp A), Campusul Universității „Ovidius” Constanța.

În deschidere vor lua cuvântul:

– Delia Roxana Cornea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța  

– Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța 

– Dan Marcel Iliescu, rectorul Universității „Ovidius” Constanța 

– Radu Băjenaru, directorul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din București 

– Dávid Bartus, decanul Facultății de Științe Umaniste, Universitatea Eötvös Loránd, Budapesta 

– Dan Aparaschivei, președintele Comisiei Naționale de Arheologie 

– Valentina Voinea, secretar științific MINAC

În cadrul manifestării științifice va avea loc lansarea volumelor recent apărute sub egida Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, respectiv „Analele Dobrogei”, seria a treia, nr. VII/2025, volumul „Edificiul cu mozaic din Tomis în context urbanistic și portuar”, autor Irina Sodoleanu, precum și lucrarea „Prezențe grecești în mediul autohton din Dobrogea (secolele (VII) VI – I a.Chr.)”, semnată de Livia Buzoianu, Traian Cliante și Maria Bolocan. De asemenea, vor fi prezentate și alte volume editate de MINA Constanța în cursul acestui an, în cadrul unui bilanț editorial susținut de manager dr. Delia Roxana Cornea.

Totodată, participanții vor putea admira trei expoziții foto-documentare, prezentate în spațiile Universității „Ovidius” Constanța din Campus, corpul A: „Patrimoniul natural și cultural al Dobrogei”, „Podul de la Cernavodă – 130 de ani de la inaugurare” și „Restaurarea ilustrată”, ediția a IV-a.

Comunicările științifice vor fi susținute pe parcursul zilelor de 25 și 26 septembrie 2025, fiind organizate în cadrul mai multor secțiuni tematice: Preistorie, Epocă Greco-Romană, Medievală, Numismatică, Modernă – Contemporană, precum și pe paneluri de specialitate, dedicate unor subiecte de actualitate din cercetarea istorică și arheologică. De asemenea, vineri, 26 septembrie 2025, va avea loc o masă rotundă cu tema: „Anghel Saligny (1854–1925) și Dobrogea”, în contextul comemorării a 100 de ani de la încetarea din viață a celebrului inginer și marcării a 130 de ani de la inaugurarea podului de la Cernavodă. Manifestarea se va încheia sâmbătă, 27 septembrie 2025, cu o excursie de documentare la Centrul Hamangia din cadrul Muzeului „Axiopolis” Cernavodă, redeschis circuitului de vizitare la finalul anului trecut.

Sesiunea Științifică Internațională „Pontica”, ediția 58, reconfirmă statutul Constanței ca important centru de cercetare și dezbatere științifică în domeniile istoriei și arheologiei și oferă un cadru relevant pentru schimbul de idei, evidențiind locul acestui eveniment în sfera preocupărilor științifice ale cercetătorilor, arheologilor, muzeografilor, restauratorilor și conservatorilor din țară și străinătate.

Mai jos găsiți atașată broșura Sesiunii Științifice Internaționale „Pontica”, ediția a 58-a, în care se regăsesc programul și rezumatele comunicărilor științifice:

Descoperiți rezultatele probei scrise susținute vineri, 19 septembrie 2025, la concursurile pentru ocuparea posturilor vacante, în format PDF.: