O expoziție foto-documentară dedicată împlinirii, pe 14 septembrie 2025, a 130 de ani de la inaugurarea Podului de la Cernavodă (Podul Carol I sau Podul Anghel Saligny cum a mai fost numit) a fost organizată, în perioada 12 – 15 septembrie 2025, în incinta Gării Constanța, de către Sucursala Regională CF Constanța și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. 

    Delia-Roxana Cornea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța: „Realizare tehnică impresionantă a epocii, Podul peste Dunăre de la Cernavodă a reprezentat  cu adevărat legătura trainică între Dobrogea și restul țării, devenind în timp un simbol nepieritor al acestui spațiu, așa cum însuși Regele Carol I l-a numit în discursul de la inaugurare: «Geniul omenesc, în care se răsfrâng avântul și progresul puternic al României, a învins toate greutățile, a înlăturat toate piedicile pentru a executa o lucrare trainică și nepieritoare, care trebuie să arate lumii că vrednic este poporul român de frumoasa sa chemare la gurile Dunării și pe pragul Orientului!»”.

    Dorin Maer, directorul SRCF Constanța: „Expoziția foto-documentară aduce în prim-plan importanța acestui simbol național, care a contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea infrastructurii și economiei țării și practic a legat Dobrogea de România. Podul Carol I a reprezentat minunea Europei în urmă cu 130 de ani, când a fost inaugurat, atât datorită faptului că pentru construcția acestuia au fost folosite două elemente inovatoare, respectiv sistemul de grinzi-console și oțelul turnat pentru suprastructură, cât și pentru că la acea vreme, era considerat cel mai lung pod din Europa continentală și al treilea din lume. Astfel, impunătoarea construcție a devenit ulterior o operă de artă inginerească, o capodoperă a Dobrogei secolului al XIX-lea, înscrisă acum în lista monumentelor istorice. Podul a fost folosit timp de aproape un secol până în 1987, când a fost construit un nou pod, alături de cel vechi, care a fost dezafectat.”

Pentru ca cele 15 panouri cu imagini de epocă, mărturii documentare și fotografii actuale ale monumentului expoziția să poată fi vizionate de un public cât mai larg, expoziția va fi itinerată la Gara CFR Cernavodă, sediul SRCF Constanța, dar și la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța din strada Arhiepiscopiei nr. 7.

Descoperiți rezultatele pentru ocuparea mai multor posturi vacante unice descrise în documentele de mai jos, în format .PDF:

Descoperiți mai jos regulamentul, în format .PDF:

Descoperiți mai jos documente privind interviul și rezultatele finale pentru șef secție Muzeografie cât și pentru șef secție Cercetare, în format .PDF:

            În colecția arheologică a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a fost identificată o piesă de bronz descoperită la Edificiul Roman cu Mozaic, interpretată ca agățătoare de candelă/lampă, datată în epoca romano-bizantină (sec. V-VI d. Hr). Obiectul făcea parte dintr-un ansamblu de iluminat menit să susțină o candelă/lampă suspendată prin intermediul unor lanțuri metalice (Fig. 1). Descoperirea are o valoare aparte, deoarece ilustrează atât preocuparea comunităților urbane pentru confortul domestic, cât și rolul luminii în spațiile publice și religioase.

        Astfel de agățători nu sunt unice pentru Tomis: piese similare au fost găsite la Halmyris, (L)Ibida, Capidava, Ulmetum și Tropaeum Traiani, confirmând răspândirea lor în întreaga provincie a Scythiei (Fig. 2). Realizate predominant din bronz turnat, ele combinau robustețea materialului cu posibilitatea de a fi modelate în forme variate, de la cele strict funcționale până la variante cu detalii decorative. Bronzul asigura rezistența în timp și stabilitatea necesară pentru a susține lămpile, dar și un aspect vizual plăcut, potrivit atât mediilor domestice, cât și celor sacre (Fig. 3).

      În contextul Tomisului, centru urban activ în secolele IV–VI d.Hr., piesa reflectă integrarea în modelele culturale ale Imperiului Bizantin, unde candela depășea funcția utilitară și devenea și un simbol al sacralității (Fig. 4). Agățătoarea de candelă de la Tomis, deși discretă ca dimensiuni (37 cm), completează imaginea vieții materiale a locuitorilor și ne oferă o privire concretă asupra modului în care era organizat iluminatul artificial într-un oraș de la marginea imperiului.

𝐈𝐥𝐥𝐮𝐦𝐢𝐧𝐚𝐭𝐢𝐧𝐠 𝐭𝐡𝐞 𝐩𝐚𝐬𝐭: 𝐚 𝐛𝐫𝐨𝐧𝐳 𝐬𝐮𝐬𝐩𝐞𝐧𝐝𝐞𝐝 𝐥𝐢𝐠𝐡𝐭 𝐝𝐞𝐯𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐨𝐯𝐞𝐫𝐞𝐝 𝐚𝐭 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬

        In the archaeological collection of the National History and Archaeology Museum, Constanța, a bronze piece discovered at the Roman Edifice with Mosaic has been identified and interpreted as a lamp/candle hanger, dated to the Roman-Byzantine period. The object was part of a lighting system designed to support a suspended lamp or candle through metal chains (Fig. 1). This discovery holds particular value as it illustrates both the concern of urban communities for domestic comfort and the role of light in public and religious spaces.

       Such hangers are not unique to Tomis: similar pieces have been found at Halmyris, (L)Ibida, Capidava, Ulmetum, and Tropaeum Traiani, confirming their spread throughout the province of Scythia (Fig. 2). Made predominantly of cast bronze, they combined the sturdiness of the material with the possibility of being shaped into varied forms, from strictly functional to versions with decorative details. Bronze ensured durability and the necessary stability to support lamps, while also providing a pleasing visual aspect suitable for both domestic and sacred contexts (Fig. 3).

       In the context of Tomis, an active urban center in the 4th–6th centuries AD, the piece reflects integration into the cultural models of the Byzantine Empire, where the lamp went beyond its utilitarian role and became a symbol of sacredness (Fig. 4). The candle hanger from Tomis, though modest in size (37 cm), enriches our understanding of the material life of its inhabitants and offers a concrete glimpse into the organization of artificial lighting in a city at the edge of the empire.

      We invite you to discover this remarkable object and its fascinating story in the virtual exhibition during September 2025.

Bibliografie:

Petcu, R., Nuţu, G., Nastasi, I. 2014, Suspending light devices from Scythia Minor, SAA 20, 353-368.

Curatori:

Ingrid Petcu-Levei, Arheolog

Radu Petcu, Cercetător științific

Descoperiți mai jos informațiile despre candidatul admis în cadrul concursului CS II, în format .PDF:

Descoperiți mai jos procesele verbale în format .PDF:

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a participat, la invitația Institutului Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul, la organizarea manifestării „Moștenirea culturală otomană în Dobrogea – edificii de cult islamic”, care a avut loc, în data de 22 august 2025, la prestigioasa Universitate de Arte Frumoase „Mimar Sinan” din Istanbul.

Evenimentul cultural a fost unul amplu, reprezentanții MINA Constanța fiind onorați de prezența unui public numeros și interesat de tematica manifestării științifice. Activitatea a fost deschisă de domnul prof. dr. Burçin Cem Arabacıoğlu, prorector al universității gazdă, și de domnul dr. Dragoș Tiberiu Niță, director al ICR Istanbul. Totodată, doamna dr. Delia-Roxana Cornea, manager MINA Constanța, a adresat un cuvânt de mulțumire și a prezentat informații cu privire la tematica evenimentului.

În cadrul manifestării științifice „Moștenirea culturală otomană în Dobrogea – edificii de cult islamic”, au fost susținute două prelegeri științifice: dr. Delia-Roxana Cornea, drd. Andreea Andrei, „Sistemul educațional musulman în Dobrogea după 1878”, dr. Aurel-Constantin Mototolea, „Elemente de lexic turco-otoman în vorbirea română curentă”. Ulterior, publicul prezent a asistat la prezentarea a două volume, la care și-au adus contribuțiile reputați specialiști în domeniu: „Turkish Cultural Legacy in the Balkans. From Empire to the Republic of Türkiye”, editori Delia-Roxana Cornea, Metin Omer, Emanuel Plopeanu, Editura Mega, 2024 și „Dobrogea otomană în documente (1420-1878)”, autori Claudiu-Victor Turcitu și Aurel-Constantin Mototolea, Editura Herlo Verlag UG, 2023.

O altă componentă deosebit de importantă a manifestării a fost reprezentată de vernisajul expoziției foto-documentare intitulate „Edificii de cult  islamic din Dobrogea”, în cadrul căreia au fost prezentate cele mai reprezentative moschei și geamii, atât din mediul urban, cât și din cel rural, din cele două județe, Constanța și Tulcea. Tematica expoziției și subiectele abordate în prelegerile științifice reprezintă trei dintre componentele definitorii ale moștenirii culturale ale unui popor și anume, edificiile de cult, învățământul și lexicul.

Expoziția rămâne deschisă până pe data de 30 septembrie 2025 și poate fi vizitată, gratuit, luni-vineri, între orele 10.00-16.00, la sediul ICR Istanbul, Conacul Musurus Pașa (Sıraselviler Caddesi no. 21, Taksim, Beyoğlu, 34433, İstanbul, Turcia).

În luna august, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) a oferit publicului constănțean și turiștilor o experiență culturală de excepție, prin organizarea mai multor tururi ghidate gratuite în zona peninsulară a orașului. Proiectul, intitulat sugestiv „Amintiri din ziua aceea – În august, la Constanța, în urmă cu 100 de ani”, a atras numeroși participanți dornici să descopere orașul așa cum era în vara anului 1925.

Punctul de întâlnire a fost simbolic – statuia Lupoaicei (Lupa Capitolina), iar traseele au inclus opriri la cele mai importante repere istorice și arhitecturale din vechea zonă a orașului. Sub îndrumarea specialistului muzeului, dr. Cristian Cealera, participanții au fost purtați prin atmosfera urbană de odinioară, redescoperind hotelurile, restaurantele, cafenelele celebre și obiceiurile estivale ale Constanței interbelice.

Un element distinctiv al tururilor a fost personalizarea fiecărei plimbări cu știri reale din ziua corespondentă din urmă cu un secol. Imaginile rare din arhive, articolele din ziarele vremii, relatările documentare și anecdotele captivante au reușit să recreeze, într-un mod accesibil și viu, o filă autentică din istoria locală.

Tururile au fost prilej de a afla mai multe despre moda vremii, stilul „à la garçonne”, inspirat din Paris, fiind răspândit printre doamnele din elita aristocratică. Pe străzile de atunci, erau purtate cu eleganță pălării de fetru, rochii cu croială dreaptă, completate de nelipsitele umbrele și evantaie. Capodopere ale parfumeriei mondiale – Chanel No. 5, Mitsouko și Shalimar de la Guerlain– au marcat profund perioada interbelică, atât prin rafinamentul aromelor, cât și prin poveștile romantice care le însoțeau, fiind printre preferințele doamnelor întâlnite în Constanța. Muzica ocupa un loc central în viața socială a vremii, iar în cafenele și restaurante răsunau diverse acorduri – de la muzică populară și fanfară militară, la romanțe, șansonete sau jazz.

Participanții au aflat și detalii despre trenurile care aduceau turiști la malul mării, dar și despre presa locală interbelică, cu publicații precum „Dacia”, „Marea Neagră” și „Dobrogea Jună”, care ofereau un conținut divers, de la știri politice, culturale și sociale, reclame publicitare și până la relatări senzaționale despre crime, furturi sau escrocherii.

Publicul a răspuns cu entuziasm și curiozitate, iar inițiativa MINAC a fost apreciată ca un model relevant de valorificare culturală a patrimoniului imaterial și urban. Proiectul a reușit să construiască o punte între trecut și prezent, aducând comunității o Constanță uitată, dar cu adevărat fascinantă.

Anunț privind rezultatele probelor evaluare dosar și interviu la concursul pentru ocuparea funcției contractuale de execuție vacantă, perioadă nedeterminată, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologice Constanța, organizat pe 18.08.2025, începând cu ora 10:00 […] Descoperiți mai jos anunțul în format .PDF: