Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sediul în Str. Arhiepiscopiei, nr. 7, 900745, mun. Constanta, organizează concurs de ocuparea următoarelor funcții: RESTAURATOR STUDII SUPERIOARE, DEBUTANT – SPECIALIZAREA PIATRĂ, Secția Evidență și Documentare Patrimoniu Cultural, Laborator zonal restaurare-conservare.

Posturile scoase la concurs sunt posturi unice} în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial al României nr. 415/15.05.2023

Vezi tot anunțul accesând documentul în format .PDF de mai jos:

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sediul în Str. Arhiepiscopiei, nr. 7, 900745, mun. Constanta, organizează concurs de ocuparea următoarelor funcții: CONSERVATOR S GRAD PROF. DEBUTANT COLECȚIE ISTORIE MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ, Secția Cercetare și Dezvoltare Proiecte, Compartiment De Modernă Și Contemporană.

Posturile scoase la concurs sunt posturi unice} în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial al României nr. 415/15.05.2023.

Vezi tot anunțul accesând documentul în format .PDF de mai jos:

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sediul în Str. Arhiepiscopiei, nr. 7, 900745, mun. Constanta, organizează concurs de ocuparea următoarelor funcții: CONSERVATOR S, GRAD PROF. DEBUTANT COLECȚIE NUMISMATICĂ, Secția Cercetare și Dezvoltare Proiecte – Compartiment Numismatică.

Posturile scoase la concurs sunt posturi unice, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial al României nr. 415/15.05.2023.

Vezi tot anunțul accesând documentul în format .PDF de mai jos:

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sediul în str. Arhiepiscopiei nr. 7, cod poștal 900745, mun. Constanța, organizează concurs de ocupare a următoarei funcții: CONSERVATOR S – debutant (Complexul arheologic Capidava, com. Topalu, jud. Constanța), Secția Muzeografie și Muzee locale.

Posturile scoase la concurs sunt posturi unice, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial al României nr. 415/15.05.2023.

Vezi tot anunțul accesând documentul în format .PDF de mai jos:

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sediul în str. Arhiepiscopiei nr. 7, cod poștal 900745, mun. Constanța, organizează concurs de ocupare a următoarei funcții: REFERENT DE SPECIALITATE S – debutant (Relații Publice) Secția Muzeografie și Muzee locale, Compartiment Promovare, Marketing și Educație muzeală.

Posturile scoase la concurs sunt posturi unice, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial al României nr. 415/15.05.2023.

Vezi tot anunțul accesând documentul în format .PDF de mai jos:

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sediul în str. Arhiepiscopiei nr. 7, cod poștal 900745, mun. Constanța, organizează concurs de ocupare a următoarei funcții: GRAFICIAN S – debutant, Secția Muzeografie și Muzee locale, Compartiment Promovare, Marketing și Educație muzeală.

Posturile scoase la concurs sunt posturi unice, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial al României nr. 415/15.05.2023.

Vezi tot anunțul accesând documentul în format .PDF de mai jos:

          Comunitățile neo-eneolitice din spațiul sud-est european au confecționat podoabe de Spondylus, dintre care cele mai cunoscute sunt brățările masive, descoperite mai ales în contexte funerare, pe ambele brațe ale defuncților, deopotrivă femei și bărbați.

Brățara de Spondylus analizată a fost descoperită într-un mormânt de inhumație, parțial distrus, din necropola situată în proximitatea Lacului Limanu (1960), alături de ofrande și alte piese de inventar funerar (un craniu de animal, două lame de silex și câteva fragmente ceramice Hamangia). Materialul ceramic permite încadrarea mormântului în faza finală a culturii Hamangia (4700 – 4600 BC). Brățara, realizată prin percuție directă, puternic lustruită și cu urme de uzură, prezintă, de o parte și de alta a unei fisuri, două perforații; cel mai probabil, prin perforațiile acesteia a fost trecut un fir vegetal menit să susțină fisura apărută.

Având în vedere originea mediteraneană a acestei scoici, putem considera că circulația podoabelor de Spondylus pe distanțe mari, ca și în cazul altor piese „exotice” (toporașe de jadeit, lame de obsidian, perle de malahit), evidențiază existența unor schimburi materiale complexe, care depășeau nevoile uzuale. Piesele în discuție reprezentau însemne ale puterii, ajunse în spațiul autohton pe calea schimburilor directe și indirecte, bunuri greu de procurat de către majoritatea populației, fiind accesibile doar elitelor. Prezente atât în morminte de adulți, cât și de copii, brățările de Spondylus trădează practicarea principiului eredității de către comunitățile Hamangia, însemnele de putere fiind transmise urmașilor.

Spondylus Bracelet discovered in Limanu

Neo-eneolithic communities in the southeast of Europe have made Spondylus ornaments, the most famous of which are the massive bracelets, discovered especially in funerary contexts, on both arms of the deceased, both women and men.

          The analyzed Spondylus bracelet was discovered in an inhumation grave, partially destroyed, from the necropolis located in the proximity of Lake Limanu (1960), along with offerings and other funerary inventory pieces (an animal skull, two silex blades and several Hamangia ceramic fragments). The ceramic material allows the tomb to be placed in the final phase of Hamangia culture (4700 – 4600 BC). The bracelet, made by direct percussion, heavily polished and with traces of wear, shows, on both sides of a crevice, two perforations; most likely, through its perforations was passed a vegetal thread meant to support the crack that appeared.

Given the Mediterranean origin of this shell, we can consider that the movement of Spondylus adornments over long distances, as in the case of other „exotic” pieces (jadeite tops, obsidian blades, malachite pearls), highlights the existence of complex material exchanges that exceeded the usual needs. The pieces in question represented signs of power, arrived in the native space by direct and indirect exchanges, goods difficult to obtain by the majority of the population, being accessible only to elites. Present in both, adult and child graves, Spondylus bracelets betray the practice of the principle of heredity by Hamangia communities, the power insignia being passed on to the descendants.

Bibliografie / Bibliography

• D. Galbenu, Așezarea și cimitirul de la Limanu, Materiale și cercetări arheologice, 9, 1970, pp. 77 – 86.

• M. Mărgărit, Shell adornments from the Hamangia cemetery excavated at Cernavodă – Columbia D. Techno-typological analysis, R. Kogălniceanu, R. G. Curcă, M. Gligor, S. Stratton (eds), Homines, Funera, Astra Proceedings of the International Symposium on Funerary Anthropology, 5-8 June 2011, „1 Decembrie 1918” University (Alba Iulia, Romania), BAR International Series 2410, 2012, pp. 97 – 106.

• V. Voinea, G. Neagu, V. Radu, Spondylus shell artefacts in Hamangia Cultures, Pontica, 42, 2009, pp. 9 – 25.

          Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vă prezintă în luna iunie un grup statuar din marmură, descoperit la Tomis/Constanța, în cursul unor cercetări arheologice preventive desfășurate în anul 2017 în zona peninsulară a orașului.

Această sculptură fragmentară din marmură albă (înălțime: cca 34 cm), descoperită la Tomis, redă două personaje — un copil purtat în cârcă de un adult — angajate într-un joc cunoscut în lumea greacă sub numele de ephedrismos. În română, ar corespunde jocului „căluții” sau „cal și călăreț”, în care învinsul îl purta pe câștigător pe umeri, într-o probă de echilibru și forță.

Identificarea exactă a scenei este dificilă din cauza stării de conservare. Sunt cunoscute multiple variante ale acestui joc, reprezentate pe vase grecești din secolele VI–V a.Chr. și în sculptură, inclusiv o versiune mitologică: un satir purtându-l pe Dionysos copil — temă reluată frecvent în epoca romană, pe un model elenistic.

Lucrarea, realizată probabil într-un atelier din Asia Mică (zona Dokimeion, de unde provine și marmura), prezintă detalii stilistice simple, cu o redare clară a poziției personajelor. Compoziția sugerează o vizualizare laterală, posibil fiind integrată într-o nișă sau folosită ca element decorativ ori picior de masă.

Piese similare sunt rare; exemple cunoscute provin din Köln și Marcianopolis. Sculptura oferă o imagine vie a jocurilor din Antichitate, evocând nu doar lumea copilăriei, ci și valori precum competiția, coordonarea și echilibrul, teme potrivite pentru decorul interior al unei locuințe din antica Tomis din secolul al III-lea p.Chr.

Vă invităm să descoperiți aceast interesant artefact arheologic, parte a istoriei urbei noastre, în cadrul expoziției virtuale pe parcursul lunii iunie a anului 2025.

Statuary Group Depicting the Game Ephedrismos, or “Horse and Rider” / Piggyback

In June, the Museum of National History and Archaeology of Constanța presents a marble statuary group discovered in Tomis/Constanța, during preventive archaeological researches carried out in 2017 in the peninsular area of the city.

This fragmentary white marble sculpture (height: approx. 34 cm), discovered at Tomis, depicts two figures — a child riding on the shoulders of an adult — engaged in a game known in antiquity by its Greek name ephedrismos. In Romanian, it corresponds to the game “căluții” or “horse and rider,” in which the loser carries the winner on their shoulders, testing both balance and strength.

Due to the sculpture’s incomplete state, the exact interpretation of the scene remains uncertain. Several variations of this game are known from ancient Greek art, particularly on vases dating to the 6th–5th centuries BC, as well as in sculpture. A mythological version also exists, featuring a satyr carrying the child Dionysus – a theme frequently revisited in Roman-period sculpture, based on earlier Hellenistic models.

This piece was likely created in a workshop in Asia Minor, possibly in the Dokimeion region, which also supplied the marble. It displays a simple, yet clear stylistic approach, with well-defined postures that suggest a side view. The sculpture may have been intended for placement in a niche or used as a decorative element or table support.

Such representations are rare; best parallels come from Cologne (Germany) and Marcianopolis (Bulgaria). The work offers a vivid glimpse into childhood games in antiquity, while also reflecting broader values such as competition, coordination, and balance — themes particularly fitting for the domestic decor of a 3rd century AD home in ancient Tomis.

We invite you to discover this interesting archaeological artifact, part of our city’s history, in the virtual exhibition during the month of June 2025.

Curatori:

dr. Cristina Georgeta Alexandrescu, cercetător științific II (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București

dr. Aurel Mototolea, muzeograf (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța)

Bibliografie / Bibliography

C.-G. Alexandrescu, A. Mototolea, T. Potârniche, Sculptural and architectural finds recently discovered in the rescue archaeological excavations carried out at Tomis in the 2016 – 2019 campaigns, forthcoming.

F. Brommer, Huckepack, The J. Paul Getty Museum Journal, 6-7, 1978-1979, 139-146.

R. Schmidt, Die Darstellung von Kinderspielzeug und Kinderspiel in der griechischen Kunst, Viena, 1977.

          Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vă prezintă în luna mai o piesă deosebită: o statuetă din fildeș, descoperită la Palazu Mare și care îl înfățișează pe Thanatos, zeul morții liniștite din mitologia greacă și romană.

Realizată cu o migală impresionantă, statueta datează din perioada romană (secolul al III-lea p. Chr.) și ilustrează influența profundă a culturii elenistice asupra provinciei romane Moesia Inferior. Thanatos este înfățișat într-o ipostază clasică, întruchipând calmul și solemnitatea trecerii în neființă, elemente definitorii ale concepției antice despre moarte.

Descoperirea acestei statuete la Palazu Mare, un sit arheologic important din proximitatea Constanței (așezare rurală), oferă o valoroasă perspectivă asupra vieții spirituale și a sincretismului religios din Dobrogea antică. Statueta a fost găsită într-un context domestic, respectiv în interiorul unui cuptor, aflat în apropierea unei case romane. Din păcate, statueta este incompletă, lipsesc mâna stângă, anumite părți ale picioarelor precum și aripile de pe spatele zeității. Cea mai apropiată analogie pentru reprezentarea noastră provine din nordul Franței, unde o mică statuie din bronz a fost descoperită într-o villa rustica din Salouël, o comună situată la periferia orașului Amiens. Pe baza observațiilor anterioare, se poate spune că reprezentarea lui Thanatos este de obicei o caracteristică a artei funerare și, prin urmare, este rar întâlnită în contexte domestice.

Vă invităm să descoperiți această piesă remarcabilă și povestea ei fascinantă, în cadrul expoziției virtuale pe parcursul lunii mai a anului 2025.

An ivory statuette of the god Thanatos discovered in Palazu Mare

In May, the Museum of National History and Archaeology of Constanta presents a special object: an ivory statuette depicting Thanatos, the god of the peaceful death from Greek and Roman mythology, discovered in Palazu Mare.

Made with impressive craftsmanship, the statue dates from the Roman period (3rd century AD) and illustrates the profound influence of Hellenistic culture on the Roman province of Moesia Inferior. Thanatos is depicted in a classical posture, embodying the calmness and solemnity of the moment of death, defining elements of the ancient concept of death.

The discovery of this statue at Palazu Mare, an important archaeological site near Constanța (rural settlement), offers a valuable insight into the spiritual life and religious syncretism of ancient Dobrogea. The statuette was found in a domestic context, i.e. inside a kiln near a Roman house. Unfortunately, the statuette is incomplete, missing the left arm, parts of the legs and the wings from the back of the deity. The closest analogy for our representation comes from Northern France, where a small bronze statue was discovered in a villa rustica in Salouël, a commune on the outskirts of Amiens. Based on previous observations, it can be said that the depiction of Thanatos is usually a feature of funerary art and is therefore rarely found in domestic contexts.

We invite you to discover this remarkable object and its fascinating story in the virtual exhibition during May 2025.

Bibliografie:

Covacef, Z., Thanatos – simbol al nemuririi în arta funerară din Scythia Minor, Peuce 6, 1977, pp. 191–197.

Petcu-Levei I., Petcu R., An ivory statuette depicting the god Thanatos discovered near Tomis (Moesia Inferior), Dissertationes Archaeologicae 3.12, 2024, pp. 333–342.

Curatori:

Ingrid Petcu-Levei, Arheolog

Radu Petcu, Cercetător științific

Fragment dintr-o placă de marmură descoperită în cartierul Tomis Nord și achiziționată în anul 1968 de către specialiștii Muzeului din Constanța de la un anume Ion Aldea. Textul inscripției pomenește numele unui martir, care a fost și episcop. Placa pare să fi fost așezată la intrarea unui martyrium, construit la Tomis undeva la sfârșitul secolului al IV-lea p. Chr. și începutul secolului următor, pentru adăpostirea moaștelor, depuse inițial într-un mormânt mai modest.

Μάρτυ[ς Χρυστοῦ]

χαὶ ἐπίσ [χοπος]

ἐνταῦ[ϑα χεῖταί]

„Aici odihnește … martirul lui Christos și episcop”

Deși numele celui pomenit în inscripție nu s-a păstrat, s-au emis mai multe ipoteze, cea mai acceptată fiind cea formulată de Ion Barnea, care presupunea că numele martirului ar fi fost Titus (numit în unele texte Philus), unul dintre episcopii martirizați ai Tomisului. Din textele antice aflăm că Titus a pătimit în timpul împăratului Licinius (319-323 p. Chr.). Refuzând să facă serviciul militar, a fost supus torturilor, în final fiind omorât și corpul lui aruncat în mare. Adus la țărm, a fost înmormântat de către comunitatea evlavioasă pe proprietatea lui Amandus, care s-a ocupat de toate îngrijirile necesare. Valoarea inscripției constă în confirmarea epigrafică a martirilor înregistrați în Martirologii, exemple asemănătoare regăsindu-se în Dobrogea la Axiopolis și la Noviodunum. Dacă presupunerile specialiștilor sunt adevărate, avem confirmarea existenței la Tomis a unui episcop – Titus sau Philus – martirizat în timpul persecuțiilor lui Licinius. El este din punct de vedere cronologic al doilea episcop de Tomis menționat de Martirologii după Evangelicus, cel din urmă fiind  cunoscut numai din povestirea despre martirizarea lui Epictet și Astion la Halmyris în timpul împăratului Diocletian.

Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paște, colectivul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța vă transmite cele mai calde gânduri de pace, lumină și speranță. Într-o lume în continuă schimbare, sărbătoarea Învierii ne reamintește de puterea cunoașterii, a credinței și a solidarității. 

Ioan 8. 12: Iisus le-a vorbit din nou și a zis: „Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieții.”

Christian testimonies from ancient Dobrogea (III) –

Marble plaque dedicated to a martyr of Christ discovered in Tomis

Fragment of a marble plaque discovered in the Tomis Nord neighborhood in Constanța and procured in 1968 by the specialists of the Museum of Constanța from someone called Ion Aldea. The text of the inscription mentions the name of a martyr, who was also a bishop. The plaque seems to have been placed at the entrance to a martyrium built in Tomis sometime in the late 4th and early 5th centuries AD to house the martyr’s relics, which were initially buried in a modest tomb.

Μάρτυ[ς Χρυστοῦ]

χαὶ ἐπίσ [χοπος]

ἐνταῦ[ϑα χεῖταί]

“Here rests … the martyr of Christ and bishop”

Although the name in the inscription has not been preserved, several hypotheses have been put forward, among which the most accepted is that of Ion Barnea, who suggested that the martyr’s name was Titus (called Philus in some texts), one of the martyred bishops of Tomis. From the ancient texts, we know that Titus suffered under Emperor Licinius (319-323 B.C.). He refused military service and he was subjected to torture, finally killed and his body thrown into the sea. Brought ashore, he was buried by the pious community on the property of Amandus, who provided all the necessary care. The value of the inscription lies in its epigraphic confirmation of the martyrs recorded in the Martyrologies, examples of which can be found in Dobrudja at Axiopolis and Noviodunum. If the assumptions of the specialists are correct, we have the confirmation of the existence at Tomis of a bishop – Titus or Philus – martyred during the persecutions of Licinius. He is chronologically the second bishop of Tomis, who is also mentioned by the Martyrologists after Evangelicus, the second being known only from the story of the martyrdom of Epictetus and Astion at Halmyris during the reign of Emperor Diocletian.

On the occasion of the Easter Holidays, the collective of the National History and Archaeology Museum of Constanta wishes you the warmest thoughts of peace, light and hope. In a constantly changing world, the celebration of the Resurrection reminds us of the importance of knowledge, faith and solidarity. 

John 8. 12: When Jesus spoke again to the people, he said: “I am the light of the world. Whoever follows me will never walk in darkness, but will have the light of life.”

Bibliografie:

Barnea, I., Inscripții Paleocreștine inedite din Tomis, Pontica 7, 1974, pp. 377-385.

Barnea, I., Christian Art in Romania, vol. 1: 3rd-6th Centuries, București 1979, pp. 44-45, pl. 4/2.

Fontes Historiae Daco-Romane, II, București, p. 704-707.

IGLR 22 – Inscripţiile greceşti şi latine din secolele IV–XIII descoperite în România, E. Popescu (ed.), București, 1976.

Curator:

Radu Petcu, Cercetător științific