În această lună dedicată prin excelență femeilor, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vă prezintă o piesă sculpturală de exepție ce o reprezintă pe Isis, zeița  maternității, fertilității, a magiei, a vindecării și a renașterii.

În primăvara anului 1962, în timpul unor lucrări edilitare, a apărut capul unei statui de marmură. Arheologii, chemați de urgență în zonă, aveau să constate că era vorba despre descoperirea spectaculoasă a 24 de sculpturi, cunoscută în literatura de specialitate sub numele de Tezaurul de sculpturi de la Tomis.

Pintre acestea se afla și un bust al zeiței Isis, lucrat în marmură de culoare albă, lucrarea de o mare valoare artistică și științifică, ce reprezintă unul dintre cele mai prețioase artefacte din colecția muzeului  constănțean.

Piesa conține elementele de identificare ale divinității, aceasta fiind una dintre puținele reprezentări ale lui Isis care păstrează integral detaliile feței. Zeița este înfățișată cu părul foarte bogat, pieptănat într-o manieră specifică, cu o cărare care se prelungește în spate până aproape de ceafă. Detaliile feței sunt redate realist, de aici și propunerea specialiștilor cu privire la faptul că artistul a folosit un model viu. Figura este senină, ochii sunt mari și expresivi, iar arcadele sprâncenelor, frumos alungite și arcuite. Gura este mică, cu buzele strânse într-un surâs greu perceptibil. La gât este vizibil chiton-ul acoperit de un himation, ale cărui colțuri sunt legate într-un nod cunoscut sub numele de „nodul isiac”.

Cu rădăcini bine-cunoscute în religia egipteană, soție devotată a lui Osiris și mama lui Horus, Isis a fost subiectul unei reinterpretări în epocă elenistică și romană, fapt ce a permis cultului ei să depășească granițele pământului natal, ajungând și pe țărmul Mării Negre, la Tomis. Epitete precum Fortuna, Augusta, Invicta, Victrix, Basileia, demonstrează faptul că zeița protectoare era adorată de toate păturile societății, de la sclavi, femei și copii, până la comercianți, militari, magistrați, fiind chiar una dintre divinitățile protectoare ale casei imperiale. Ea patrona dragostea erotică și dragostea conjugală, magia, înțelepciunea, sănătatea, norocul și victoria asupra vicisitudinilor vieții, fiind unul dintre modelele feminine cele mai de succes pe parcursul Antichității. Sub forma de Isis lactans, aceasta era protectoarea femeilor însărcinate și a copiilor, imaginea ei cu pruncul așezat pe genunchi fiind unul dintre modelele preluate de către creștinism.

Zeiței Isis îi era dedicat unul dintre cele mai importante festivaluri religioase antice,  Navigium Isidis sau Isidis Navigium, celebrat anual la 5 martie. În prezent se consideră că o bună parte din imaginea colectivă a festivalului modern cu care alegorice are ca rădăcină această sărbătoare antică. Isis avea și calitatea de „Sfântă Fecioară a Mării” (Πελαγία), fiind celebrată și la Inventio Osiridis, ale cărui solemnităţi din toamnă aveau loc la închiderea sezonului navigabil și durau din 28 octombrie până în 3 noiembrie.

Datorită dedicațiilor epigrafice, știm că încă din perioadă elenistică, Isis a fost venerată la Tomis împreună cu Sarapis, cultul ei perpetuându-se și în epocă romană. Isis nu a părăsit niciodată Tomisul, deși templul ei este demult distrus. Zeița încă veghează orașul de la înălțimea celebrității pe care o are, odată cu descoperirea sa în 1962, însă astăzi, în locul unui templu, o găsim în sala-tezaur a instituție noastre. Colectivul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța aduce astfel un omagiu tuturor doamnelor și domnișoarelor! Lumea nu ar fi la fel fără magia și înțelepciunea pe care ele o aduc în viețile noastre și de aceea le urăm un sincer La mulți ani!

The mistress of magic and wisdom, Isis at Tomis

In the spring of 1962, during the excavation made for the foundations of a new block, whose location had been moved with about 30 m to protect the ruins of the great basilica of the ancient city, the head of a marble statue appeared. The archaeologists urgently called to the area, were to find that it was not a single discovery, but, after the archaeological research, a large pit was documented, and in which 24 sculptures were placed. This discovery is referred by the specialized literature as the treasure of sculptures from Tomis. Among these, was a bust made of white marble of the goddess Isis (MINAC no. inv. 2002). This work is of great artistic and scientific value, being one of the most precious artifacts housed in the collection of the Constanța museum.

The piece (h = 77.5 cm., d base = 20 cm., dated to the first half of the 3rd century AD) contains the identification elements of the divinity, therefore, being one of the few representations of Isis that fully preserves the details of the face. The goddess is depicted with very rich hair, combed in a specific manner, with a part that extends in the back almost to the beginning of the neck. On the top of the has lies one of the symbols specific to the goddess, the crescent moon (the detail is damaged). A rectangular hole about 4 cm deep was carved on the crown of the head, probably made in order to fix a mobile element in it, probably the representation of another symbol of the goddess. The details of the face are rendered realistically, hence the proposal of specialists regarding the fact that the sculptor used a live model. The figure is serene, the eyes are large and expressive, and the arches of the eyebrows are beautifully elongated. The mouth is small, with the lips pursed in a barely perceptible smile. At the neck is visible the chiton covered by a himation whose corners are tied together in a knot known as the “the knot of Isis”.

With well-known roots in Egyptian religion, the devoted wife of Osiris and mother of Horus, Isis is the subject of a reinterpretation in the Hellenistic and Roman periods, which will allow her cult to exceed the borders of her native land, reaching the shores of the Black Sea, at Tomis.

Epithets such as Fortuna, Augusta, Invicta, Myriopnyma, Victrix, Basileia, demonstrate that the goddess protects all levels of society, from slaves, women and young children, to merchants, soldiers, magistrates, being even one of the protective divinities of the imperial house. She reign over the erotic love and conjugal love, magic, wisdom, health, luck and victory over the vicissitudes of life, being one of the most successful female models throughout all the Antiquity.

In the form of Isis lactans, she is the protector of pregnant women and children, her image with the baby sitting on her lap, being one of the models taken over by Christianity.

One of the most important ancient religious festivals is the Navigium Isidis or Isidis Navigium, celebrated on 5 March and dedicated to the goddess at the beginning of the navigational season. It is now believed that much of the collective image for the modern festivals with their allegorical chariots, has roots in this ancient celebration. Isis also had the status of “Holy Virgin of the Sea” (Πελαγία), being celebrated also at the Inventio Osiridis, whose autumn solemnities, taking place at the close of the navigational season, and lasted several days (from 28 October to 3 November). At Tomis, she was often worshipped together with other divinities of Egyptian origin such as Sarapis, Anubis and Harpocrates, and was periodically celebrated in great public ceremonies known as the Feasts of Isis – charmosyna (χαρμοσυνα).

Due to the epigraphical dedications, we know that since the Hellenistic period, Isis was worshipped together with Sarapis at Tomis. In the Roman era, starting with the first century of the Empire, there is evidence that Tomis hosted many devotees of the cult of the Egyptian gods, organized in cult associations, some of them with an oriental origin, and led by priests who officiated the necessary ceremonies. The prosperity of the city is also reflected in the fact that Isis and her cult are attested at Tomis during the 1st-4th centuries AD. We do not know exactly what happened towards the end of this period, the twilight of the ancient gods of Tomis was a slower and less noisy one than in other places, as new research attests.

However, Isis never left Tomis, although her temple has long been destroyed. The goddess still watches over the city from the height of her fame with her discovery in 1962, but today, instead of a temple, you can find her in the treasure hall of the Constanța Museum of National History and Archaeology.

This month is dedicated par excellence to women, therefore, the team of the Museum of National History and Archaeology from Constanța pays a tribute to all the ladies and young ladies! The world would not be the same without the magic and wisdom they bring to our lives! Happy Birthday to all of them!

În toamna anului 2023, cu ocazia unei cercetări arheologice efectuate în zonă gării din Constanța, a fost descoperit un mormânt de inhumație cu firidă laterală, orientat NE-SV. În interiorul firidei se aflau rămășițele, precar conservate, ale unui adult. Din inventarul funerar cu care acesta a fost așezat în mormânt, fac parte un opaiț, alături de două vase de sticlă și un vas din ceramică (așezate în zona capului), un inel din aur cu gemă (aflat pe mâna stângă) și un unguentarium din sticlă (așezat pe bazin). Datarea mormântului, a fost stabilită de către specialiști, în perioada secolului al II-lea p. Chr.

Dintre elementele deosebite prezente în acest mormânt, remarcăm inelul aflat pe unul dintre degetele mâinii stângi a defunctului. Acesta a fost lucrat din foaie de aur, având un diametru interior maxim de 1,6 cm. și are încastrată o intalie din carneol (0,9×0,6 cm), gravată cu imaginea Fortunei. Zeița este reprezentată cu veșmântul și coafura specifică, în mers spre dreapta și ținând în mâini atributele bine cunoscute. Astfel, cu mâna dreaptă, ea ține cornul abundenței sau cornucopia , iar cu cea stângă sprijină cârma unei corăbii sau gubernaculum, alături de spice de grâu și fructul de mac.

În lumea antică, zeița romană Fortuna și echivalentul ei grecesc Tyche, patronau norocul și soarta omenirii, căreia îi alegeau soarta ajutându-se de rota Fortunae/roata norocului și pe care o guvernau folosind gubernaculum. Ea reprezintă cel mai bun exemplu pentru a ilustra capriciul zeilor, care nu sunt drepți și judecă după dorința proprie, împărțind arbitrar, norocul și necazul pentru muritorii de rând.

La fel ca noi, și oamenii care au trăit în Tomis cu două mii de ani în urmă, se temeau de ceea ce le va aduce viitorul și încercau să înduplece soarta prin rugăciuni și portul unor obiecte cu imaginea zeilor capricioși, în speranța că îi vor îndupleca pe aceștia să le fie favorabili.

Tuturor, vă dorim ca Fortuna să vă protejeze viitorul!

Noroc bun și nu uitați, audentes Fortuna iuvat!

A gold ring with an engraved gem, recently discovered in the Tomis necropolis. The goddess Fortuna and the good luck of the mortals

In the fall of 2023, during an archaeological research carried out in the area of the railway station from Constanța, an inhumation grave with a lateral niche, oriented NE-SW, was discovered. Inside the niche were the poorly preserved remains of an adult. The funerary inventory with which he was placed in the tomb includes a lamp, along with two glass vessels and a ceramic vessel (placed in the head area), a gold ring with a gem (on the left hand) and a glass unguentarium (placed on the basin). The dating of the tomb was established by specialists, in the 2nd century AD.

Among the special elements present in this tomb, we note the ring found on one of the fingers of the deceased’s left hand. It was made of gold leaf, with a maximum internal diameter of 1.6 cm., and has a carnelian gem (0.9×0.6 cm) engraved with the image of the goddess Fortuna. She is represented with her specific garment and hairstyle, walking to the right and holding the well-known attributes in her hands. Thus, with her right hand she holds the horn of abundance or cornucopia, and with her left she supports the rudder of a ship or gubernaculum, along with ears of wheat and a poppy fruit.

In the ancient world, the Roman goddess Fortuna and her Greek equivalent Tyche, were the patron of the good luck and the future of humanity, for which they chose a fate using the rota Fortunae/wheel of fortune and which they governed using the gubernaculum. She represents the whim of the gods, who are not fair and judge according to their own wishes, distributing according to their will, luck and misfortune for ordinary mortals.

Therefore, just like us today, the people who lived in Tomis two thousand years ago, feared of what the future would bring and tried to appease fate through prayers and by wearing objects with the image of capricious gods, in the hope that they would persuade them to be favorable to them.

To all of you, we wish that Fortuna protects your future!

Good luck and don’t forget, audentes Fortuna iuvat!

Mărturii creștine din Dobrogea antică (II)

Fragment dintr-un capitel de marmură descoperit la Constanța în condiții necunoscute. Acesta poartă pe fața principală o monogramă cruciformă flancată de două caneluri largi, iar în colțuri este decorată cu câte o floare de crin. Monograma este înscrisă într-un cerc dublu și a fost citită Ἰωάννου. Se presupune că ar fi vorba despre Episcopul de Tomis, Ioan, care ar fi trăit aici în prima jumătate a sec. al V-lea p. Chr. Episcopul este menționat în scrierile antice ca fiind unul dintre apărătorii ortodoxiei în timpul marilor controverse nestoriene și monofizite din secolul al V-lea.

{monogramma:} Ἰωάννου (Ioannes)

Ioannes este un nume creștin de origine semitică și este frecvent întâlnit în inscripțiile din Scythia în sec. IV-VI p. Chr. Capitelul cu simboluri creștine se presupune că ar proveni de la un edificiu ecleziastic, poate chiar de la o biserică închinată Sfântului Ioan, la Tomis fiind identificate, până în prezent, opt lăcașuri de cult creștine. Ipoteza funcționării la Tomis a unei biserici dedicate Sfântului Ioan este confirmată de o stelă funerară datată în sec. IV-V p. Chr., ridicată pentru Maru, fiica lui Ioan (Ἰωάννου), administrator al bisericii Sf. Ioan.

Sfântul Ioan Botezătorul este una dintre cele mai importante figuri în tradiția creștină, având un rol esențial în pregătirea poporului pentru venirea lui Iisus Hristos. Sfântul Ioan Botezătorul este venerat ca un simbol al pocăinței, smereniei și curajului în slujirea lui Dumnezeu, creștinii din toate colțurile lumii cinstindu-l pe 7 Ianuarie.

Cu ocazia sărbătorii Sfântului Ioan Botezătorul, colectivul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța vă transmite cele mai calde urări de sănătate, bucurie și împliniri! Fie ca această zi specială să vă aducă lumină în suflet, armonie și momente pline de recunoștință alături de cei dragi. La mulți ani tuturor sărbătoriților!

Christian testimonies from ancient Dobrogea (II) –
Marble capital discovered in Tomis with the monogram of Bishop John (?)

Fragment of a marble capital discovered in Constanta in unknown conditions. It bears on the main face a cruciform monogram flanked by two broad grooves, with a lily flower in the corners. The monogram is inscribed in a double circle and it was read Ἰωάννου. It is hypothesized to be one of the Bishop of Tomis, John, who lived in the first half of the 5th century AD. Bishop John is mentioned in ancient writings as one of the defenders of Orthodoxy during the great Nestorian and Monophysite controversies of the 5th century.

{monogramma:} Ἰωάννου (Ioannes)

Ioannes is a Christian name of Semitic origin and is frequently found in inscriptions from Scythia in the 4th-6th centuries AD. The capital with Christian symbols is supposed to come from an ecclesiastical building, perhaps even from a church dedicated to St. John, in Tomis, eight Christian places of worship have been identified so far. The hypothesis of a church dedicated to St. John in Tomis is confirmed by a funerary stele dated in the 4th – 5th century AD, erected for Maru, daughter of John (Ἰωάννου), administrator of the church of St. John.

St. John the Baptist is one of the most important figures in the Christian tradition, playing a crucial role in preparing people for the coming of Jesus Christ. St. John the Baptist is venerated as a symbol of penance, humility and courage in the service of God, Christians from all over the world celebrate him on January 7th. On the occasion of the feast of St. John the Baptist, the collective of the Museum of National History and Archaeology of Constanta sends you the warmest wishes of health, joy and fulfillment! May this special day bring light in your soul, harmony and gratitude-filled moments with your loved ones. Happy Birthday to all the celebrants!

Bibliografie:
Barnea, I., Christian Art in Romania, vol. 1: 3rd-6th Centuries, București 1979, pp. 182-183, pl. 73.
Covacef, Z., Inele sigilare, Pontica 35-36, 2002-2003 pp. 323-327.
IGLR 14 – Inscripţiile greceşti şi latine din secolele IV–XIII descoperite în România, E. Popescu (ed.), București, 1976.
Zeiller, J., Les origines chrétiennes dans les provinces danubiennes de l`Empire romain, Paris, 1918, pp. 172—173.

Curator:
Radu Petcu – Cercetător științific 

Anunț cu privire la programul de contractare pentru activitățile de cercetare arheologică preventivă, programul de încasări de la persoane fizice și juridice privitor la contractele de cercetare arheologică preventivă, începând cu data de 16 septembrie 2024:

Anunț centralizator cu rezultatele examenului de promovare, organizat de MINAC, în data de 29 august 2024, orele 10:10 – 13:10.

Anunț privind examenul de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din cadrul MINAC.

Anunț PV Încheiat azi 25 iulie 2024, ora 14 , pentru analiza şi evaluarea dosarului depus la concursul organizat de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) în data de 25 iulie 2024, ora 10, în vederea ocupării următorului post: CERCETĂTOR STIINTIFIC I, GRADATIA O, Secţia CERCETARE – DEZVOLTARE.

Biblioteca Județeană ”Ioan N Roman” Constanța împreună cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța invită publicul iubitor de istorie și cartografie să viziteze, în perioada 18 decembrie 2023 – 15 ianuarie 2024, expoziția Mapping the Black Sea. Marea Neagră în cartografia europeană, la sediul bibliotecii, de pe str. Mircea cel Bătrân, nr. 104A, la etajul al II-lea. Expoziția, cu intrare liberă, este organizată în cadrul planului de sustenabilitate al proiectului Black Sea Archaeology, History and Culture Portal – ARHICUP (BSB867), care a fost finanțat prin programul „Joint Operational Programme for Cross-Border Cooperation under the European Neighborhood Instrument Black Sea Basin 2014-2020”, Axa prioritară 1.1. „Jointly promote of business and entrepreneurship in the tourism and cultural sectors”. Proiectul a avut ca parteneri Municipiul Nessebar, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Expoziția prezintă hărți și descrieri geografice care relevă modul în care a fost înțeleasă și înregistrată zona Mării Negre, din antichitate până în perioada modernă. Cea mai veche dovadă cartografică aparține antichității și este o hartă realizată pe piele, care se referă la perioada anilor 230-240 p.Chr., descoperită în timpul săpăturilor arheologice de la cetatea Dura Europos, din Siria. Ea este anterioară așa-numitei Tabula Peutingeriana (secolul al IV-lea p.CHr.), un itinerar sau ghid produs de inginerii romani.

Ulterior, dezvoltarea comerțului și a navigației în bazinul mediteraneean și extinderea acestora spre est, practicate în principal de orașele-state italiene Veneția, Genova, Ancona și Amalfi, a necesitat crearea portulanelor, care au descris porturile, distanțele dintre acestea și cele mai ușoare căi de acces. Cei mai renumiți maeștri ai hărților de navigație au fost Petrus Vesconte din Genova, Angelino de Delorto și Guillelmo Soleri din Mallorca. Prin urmare, atelierele producătorilor de hărți din Veneția, Genova, Pisa, Amalfi și Mallorca au stabilit bazele cartografiei europene moderne.

Concepte ale coastei Mării Negre în secolele XVI-XVIII au apărut în lucrările multor cartografi europeni, în bresle de cartografi și ateliere. Printre producătorii de hărți, renumiți pentru realizările lor, se numără Abraham Ortelius, Nicolas și Guillaume Sanson, Johann Baptist Homann, Isaak Tirion și Johann van der Bruggen.

Expoziția evidențiază că de-a lungul veacurilor au existat oameni cu spirit economic și științific – oameni de știință, marinari, ecleziaști, negustori și militari – care au depășit toate obstacolele și interdicțiile de dragul colectării, analizei și furnizării informațiilor și a cunoașterii, orientate mai puțin către credința umană și mai mult spre mintea umanistă. Obiectivul proiectului ARHICUP a fost promovarea turismului arheologic, istoric și cultural în regiunea de vest a Mării Negre, prin prezentarea bogatelor comori ale patrimoniului. În acest scop, a fost creat web portalul www.arhicup.net, care conține date bibliografice, modele 3D de artefacte și situri arheologice, o colecție digitală de hărți vechi ale regiunii Mării Negre și un Web-GIS pentru georeferențierea obiectelor prezentate, pe care vă invităm să îl accesați.

Începând cu ora 13:00, se poate vizita la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța expoziția temporară „Tomis Redivivus: Frescă și mozaic în spațiul tomitan în epocă romană”.

Într-o sală dedicată, sunt prezentate informații structurate și imagini ale monumentelor, laice sau religioase, cu frescă și mozaic descoperite, până în prezent, în vechiul Tomis.

În sala care găzduiește expoziția se poate consulta și un mic volum cu informații referitoare la descoperirea și analiza unor fragmente de frescă găsite în cercetări arheologice din anii 2017-2019 efectuate în zona peninsulară a Constanței („Tomis Redivivus: Ghid de bune practici în cercetarea, conservarea, restaurarea și valorificarea frescei antice”).

De asemenea, în sală este montat și un touch screen, unde vizitatorii pot recompune pe un ecran tactil imagini ale unor monumente și artefacte aflate în administrarea MINAC.

Expoziția constituie un ultim produs al proiectului cultural derulat de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța cu co-finanțarea nerambursabilă din partea Administrației Fondului Cultural Național nr. P0198/07.02.2023, „Tomis Redivivus: conservarea, restaurarea și valorificarea patrimoniului tomitan”, aria tematică Patrimoniul Cultural Național.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a derulat în cursul anului 2023 proiectul cu co-finanțarea Administrației Fondului Cultural Național Interferențe culturale româno-turce în Dobrogea, aria tematică: Patrimoniu Cultural Material.

Desfășurat sub semnul împlinirii a 145 de ani de relații româno-turce și a centenarului Republicii Turcia, proiectul a avut o puternică componentă științifică, reprezentată de organizarea la Constanța, în perioada 12-14 octombrie 2023, a Simpozionului Internațional Moștenirea culturală turcă în Balcani: De la Imperiu la Republica Turcă, la care au participat specialiști din țară și străinătate.

Lucrările susținute în cadrul sesiunii au fost strânse și publicate într-un volumul editat în limba engleză, în parteneriat cu Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității “Ovidius” din Constanța.

Subiectele acestui volum sunt variate, demonstrând preocuparea constantă pentru moștenirea sau influența otomană/turcească, de-a lungul secolelor. Putem identifica subiecte precum: soarta familiilor creștine conducătoare în Macedonia de astăzi după cucerirea otomană; urmele prezenței tătare din secolul al XVI-lea în Bulgaria contemporană; carantina, daruri și mită la frontiera otomano-austriacă în mijlocul secolului al XVIII-lea; influențele culturale otomane în Principatele Române, în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, mărturii austriece despre Bulgaria din secolul al XIX-lea; competiția ruso-otomană pentru Dobrogea și sudul Basarabiei și rolul României; producția de animale și cereale aparținând posesiunilor musulmane, în Dobrogea secolului al XIX-lea; obiceiuri orientale și persistența lor în societatea românească, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului următor; moștenirea sistemului juridic otoman în România; studii privind istoria unor clădiri civile sau religiose musulmane din spațiul dobrogean; modernizarea Turciei (cazul emancipării femeilor); percepția militară românească despre Turcia la începutul Războiului Rece, influența non-politică a Turciei în Balcani în zilele noastre ș.a.

Vă așteptăm joi, 14 decembrie, ora 13.00 pentru a participa la manifestarea de lansare a volumului „Turkish Cultural Legacy in the Balkans: From Empire to the Republic of Türkiye”, editori Delia Roxana Cornea, Metin Omer, Emanuel Plopeanu, la sediul central al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța din Piața Ovidiu nr. 12 (etaj I, Sala Pictată).