În urma lucrărilor edilitare din iarna 1987–1988, în zona sud-vestică a Constanței, lângă actualul Hotel Maria, au fost identificate peste o sută de morminte care au lărgit considerabil aria cunoscută a necropolei romane de la Tomis.[1] Printre acestea s-a remarcat un hipogeu pictat, descoperit în cadrul unei intervenții de salvare desfășurate în condiții dificile. Monumentul este alcătuit dintr-o cameră funerară (6,15 × 3,90 m; h. 2,90 m) precedată de un dromos în unghi, accesibil prin trepte de calcar. Pereții, construiți din piatră legată cu mortar specific epocii romane târzii, se păstrează până la 2,25–2,90 m și indică existența unei bolți prăbușite. Inventarul funerar, modest și fragmentar (amfore, ceramică, sticlă, marmură, monede de bronz, resturi osteologice), permite datarea complexului între secolele IV–VI p. Chr.[2] (Fig. 1)

Unicul artefact păstrat integral este un vas miniatural din bronz argintat cu interior aurit, descoperit pe prima treaptă a dromosului, la -1,45 m adâncime. Cu dimensiuni reduse și trei picioare scurte, piesa prezintă urme de coroziune accentuate și, mai important, o ștampilă în relief deteriorată deliberat din care se disting doar literele „STO” (Fig.2). Această incizare intenționată, fără legătură cu ritualul funerar roman, sugerează o intervenție modernă, menită probabil să mascheze originea obiectului. Caracteristicile paleografice ale marcajului, alături de urma de aurire și fragmente osoase de pasăre aflate la interior (posibilă ofrandă ulterioară), indică intruziunea piesei într-o fază post-romană.[3]Analiza literației permite asocierea cu producătorul francez de prestigiu Christofle[4], activ din 1830, celebru pentru introducerea galvanizării cu argint în anii 1840. Evoluția marcajelor sale, de la ștampila cu balanță (1844–1935) la simbolul cavalerului de șah și inițialele „OC” (după 1935), până la ștampila cu numele companiei, oferă un reper cronologic sigur.[5] (Fig. 3)

Coroborarea datelor stratigrafice, tipologice și istorice susține ideea unei intruziuni din secolul al XIX-lea, într-un moment de intensă urbanizare a Constanței și de contact cu comunități occidentale. Astfel, vasul nu aparține inventarului funerar roman, ci reflectă un episod de reutilizare sau perturbare târzie a hipogeului. Această intrare accidentală ilustrează „biografia” complexului funerar, un monument folosit, modificat și reinterpretat de-a lungul a aproape două milenii.

Ingrid Petcu Levei, arheolog MINAC

The Story of a Christofle Vessel Discovered in the Orants Tomb at Tomis

Following the urban development works carried out in the winter of 1987–1988, in the south-western part of Constanța, near the present-day Hotel Maria, more than one hundred graves were discovered, significantly extending the known area of the Roman necropolis of Tomis[6]. Among them, a painted hypogeum stood out, brought to light through an emergency rescue excavation undertaken in challenging conditions. The monument consists of a funerary chamber (6.15 × 3.90 m; h. 2.90 m), preceded by an angled dromos with limestone steps providing access. The walls, built of small and medium-sized stones bonded with mortar characteristic of the Late Roman period, are preserved up to 2.25–2.90 m in height and indicate the presence of a collapsed vault. The modest and fragmentary funerary inventory comprising amphorae, pottery, glass, marble, bronze coins, and osteological remains allows the complex to be dated between the 4^th and 6^th centuries AD.[7] (Fig. 1)

The only completely preserved artifact is a miniature silver-plated bronze vessel with a gilded interior, discovered on the first step of the dromos at a depth of –1.45 m. With small dimensions and three short feet, the piece shows advanced corrosion and, most importantly, a deliberately damaged relief stamp, from which only the letters “STO” remain visible (Fig.2). This intentional incision, unrelated to Roman funerary practices, suggests a modern intervention likely aimed at concealing the object’s origin. The paleographic features of the mark, together with traces of gilding and bird bone fragments inside the vessel (possibly a later offering), indicate a post-Roman intrusion.[8] The lettering analysis enables an association with the prestigious French manufacturer Christofle,[9] active since 1830 and renowned for introducing silver-plating techniques (galvanisation) in the 1840s. The evolution of its hallmarks from the scales stamp (1844–1935) to the chess knight accompanied by the initials “OC” (after 1935), up to the stamp bearing the company’s name, provides a secure chronological framework.[10] (Fig. 3)

Correlating stratigraphic, typological, and historical data strongly supports the hypothesis of an intrusion from the 19^th century, during a period of intense urbanization in Constanța and increased contact with Western communities. The vessel therefore cannot be linked to the primary Roman funerary inventory; instead, it reflects a late episode of reuse or disturbance of the hypogeum. This accidental intrusion sheds light on the “biography” of the funerary complex a monument used, altered, and reinterpreted over nearly two millennia.

                                                                     Ingrid Petcu Levei, arheolog MINAC

Bibliografie:

Barbet, Bucovală 1996 – Alix Barbet, Mihai Bucovală, L’hypogée paléochrétien des Orants à Costanţa (Roumanie), l’ancienne Tomis, 1996.

Bucovală, Pașca 1991 – Mihai Bucovală, Cecilia Paşca – Descoperiri recente în necropola romană de sud-vest a Tomisului, Pontica, XXIV, 1991, 185-236.

Linkuri:

https://www.christofle.com/eu_en/maison-christofle.html 30.11.2025.

https://www.christofle.com/us_en/our-maison/christofle-a-collection-of-hallmarks 30.11.2025.

Legenda:

Fig. 1. Mormântul cu oranți de la Tomis. The Orants Tomb of Tomis.

Fig. 2. Vas de bronz argintat descoperit la Tomis în mormântul cu oranți. Silver-plated bronze vessel discovered at Tomis, in the tomb with orants.

Fig. 3. Analogie vas. Analogy of the vessel. https://www.bayrakmuzayede.com/christofle-damgali-cift-sosluk18986.html

---

[1][1] Bucovală, Pașca 1991, p. 185-236.

[2] Barbet, Bucovală 1996, p. 105-158.

[3] Barbet, Bucovală 1996, p. 122.

[4] https://www.christofle.com/eu_en/maison-christofle.html

[5] https://www.christofle.com/us_en/our-maison/christofle-a-collection-of-hallmarks

[6] Bucovală, Pașca 1991, p. 185-236.

[7] Barbet, Bucovală 1996, p. 105-158.

[8] Barbet, Bucovală 1996, p. 122.

[9] https://www.christofle.com/eu_en/maison-christofle.html 30.11.2025

[10] https://www.christofle.com/us_en/our-maison/christofle-a-collection-of-hallmarks  30.11.2025

Miercuri, 26 noiembrie 2025, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a fost gazda unui eveniment cultural emoționant, dedicat Zilei Naționale a României. Momentul istoric al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 a fost sărbătorit prin glasurile copiilor, sincere, calde și pline de speranță.

Elevi și preșcolari de la mai multe instituții de învățământ din municipiul Constanța au oferit reprezentații artistice pline de sensibilitate, prin cântece, poezii și mesaje despre România. Dincolo de cuvinte, s-a simțit emoția unei generații care învață să-și prețuiască valorile și tradițiile.

Evenimentul cultural a fost organizat de Muzeul de Istorie Națională, sub egida Consiliului Județean Constanța, în colaborare cu Societatea de Științe Istorice din România filiala Constanța, sub coordonarea dr. Lavinia Dumitrașcu.

Cu ocazia Zilei Naționale a României, Consiliul Județean Constanța și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vă invită să celebrați această sărbătoare importantă a unității și identității naționale, plină de mândrie și emoție, printr-o vizită în spațiile muzeale din județul Constanța.

Luni, 1 Decembrie 2025, toate punctele muzeale ale Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța vor fi deschise vizitatorilor, iar accesul va fi gratuit.

Programul de vizitare al punctelor muzeale este următorul:

• Edificiul Roman cu Mozaic:                                                       09:00 – 17:00;

• Mormântul Pictat Hypogeu:                                                         09:00–17:00; 

• Cetatea Capidava:                                                                         09:00–17:00;

• Cetatea Carsium Hârșova:                                                            09:00–17:00; 

• Complexul Muzeal Histria:                                                           09:00–17:00; 

• Complexul Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi:                     09:00–17:00;

• Centrul Hamangia / Muzeul „Axiopolis” Cernavodă:                   09:00–17:00.

Demersul reflectă angajamentul Consiliului Județean Constanța și al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța de a facilita accesul comunității la patrimoniul istoric și cultural al Dobrogei, oferind în același timp o experiență educativă și culturală captivantă.

Cu prilejul Zilei Naționale a României, care marchează momentul istoric al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 – actul de desăvârșire a statului național român unitar – Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, în colaborare cu Societatea de Științe Istorice din România filiala Constanța, organizează simpozionul Ziua Națională a României.

Evenimentul va avea loc miercuri, 26 noiembrie 2025, ora 10:00, la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7, municipiul Constanța.

Vom marca această zi împreună cu elevi de la mai multe unități de învățământ din municipiul Constanța: Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu”, Școala Gimnazială nr. 22 „I. C. Brătianu”, Grădinița „2 Pitici”, Școala Gimnazială nr. 12 „B. P. Hașdeu” și Seminarul Teologic „Sf. Cuvios Dionisie” Constanța.

Despre semnificația istorică și despre evenimentele care au dus la realizarea României Mari vor vorbi dr. Lavinia Dumitrașcu (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța) și Nicoleta Popa (Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța).

Cu emoție și bucurie, preșcolarii și elevii de la Grădinița „2 Pitici”, Școala Gimnazială nr. 22 „I. C. Brătianu”, Corul Seminarului Teologic „Sf. Cuvios Dionisie” Constanța, Răzvan Decu (Colegiul de Arte „Regina Maria” Constanța), Irina Sauca, Valentina Eugenia Nae și Maria Georgiana Nae (Școala Gimnazială nr. 12 „B. P. Hașdeu”) vor aduce un omagiu României printr-un spectacol dedicat Zilei Naționale a României.

Ziua de 23 Noiembrie 1878 marchează începutul unei noi etape în istoria Dobrogei, încununată de recunoștință și entuziasm: instaurarea administrației românești în provincie și în Constanța. Acest moment istoric a fost descris de Remus Opreanu, primul prefect al Constanței, drept o zi care „va rămâne înscrisă pentru viitor, în cartea istoriei, ca o zi de fericire, pentru această nouă Românie”.

Primele unități ale armatei române au pășit în Dobrogea începând cu 14 Noiembrie 1878, fiind întâmpinate cu bucurie de locuitorii de diferite etnii ai provinciei. După cum consemnează istoricii Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu în volumul „Istoria Dobrogei” (Ed. Ex Ponto, 1998), „starea sufletească de care era animată marea majoritate a populației de cele mai diverse naționalități era definită printr-un sentiment de ușurare și satisfacție”. Pregătirile pentru primirea autorităților române începuseră cu săptămâni înainte în toate localitățile dobrogene. La Cernavoda, spre exemplu, reprezentanții comunităților locale și conducerea căii ferate au organizat un banchet festiv, în semn de susținere față de actul integrării Dobrogei în granițele regatului român.

Pe 23 Noiembrie, la sosirea în Constanța, reprezentanții administrației românești și trupele militare au avut parte de o „primire entuziastă” și de o atmosferă de veritabilă sărbătoare. Presa vremii consemnează iluminatul nocturn spectaculos, steagurile și lampioanele care împodobeau străzile, dar mai ales manifestările publice, scandările entuziaste și momentul impresionant oferit de comunitatea elenă: un „Te Deum” pentru eliberare, oficiat la singura biserică creștin-ortodoxă de la acea vreme, Biserica „Metamorphosis” (cunoscută astăzi drept Biserica Greacă).

„Orașul era împodobit, ca pretutindeni, cu tricolorul românesc, iar în port sute de drapele ale marelui pavoaz erau arborate pe catargele vapoarelor diferitelor state. Potrivit telegramelor vremii, peste 5000 de persoane, care au manifestat cu însuflețire pentru statul român, au luat parte la festivitățile prilejuite de acest eveniment istoric. (…)

În manifestările publice solemne organizate de români și reprezentanții celorlalte naționalități, înaintea instalării administrației românești și în afara prezenței sale se pot identifica forme de exprimare ale autodeterminării și dreptul de opțiune la apartenența cetățenească. Faptul că după unire mii de locuitori de diverse naționalități s-au întors în Dobrogea devenind, fără constrângeri, cetățeni ai României confirmă cum nu se poate mai bine acest fapt.

Pe de altă parte, în imaginea arcurilor de triumf încărcate cu ultimele flori ale toamnei dobrogene, în tablourile alegorice cu subiecte ale istoriei românești, în steagurile tricolore împodobite de cununi, în uralele poporului venit de pretutindeni, se pot regăsi, tulburător de apropiat, semnificațiile marilor adunări populare care, peste patru decenii, au aprobat cu sentința voinței naționale desăvârșirea unității de stat” – extras din „Istoria Dobrogei”, semnată de Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța evocă astăzi, cu respect și recunoștință, ziua de 23 Noiembrie 1878 care rămâne un simbol al solidarității, al opțiunii pentru un destin comun și al valorilor care definesc locul Dobrogei în familia României moderne.

Motivați de dorința de cunoaștere și bucuria descoperirii, temerarii și exploratorii cu vârste între 11 și 18 ani din cadrul Organizației Naționale „Cercetașii României” – Filiala bleuMarin Constanța, au vizitat duminică, 16 noiembrie 2025, Muzeul „Axiopolis” Cernavodă – Centrul Hamangia, punct muzeal al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Tinerii cercetași s-au dovedit atenți, curioși și respectuoși, dornici să afle cât mai multe despre trecutul Dobrogei, despre viața comunităților preistorice și despre fascinanta semnificație a celebrelor statuete Gânditorul și Femeia șezând. Căci cercetașul de astăzi continuă spiritul Gânditorului: observă, gândește, învață și acționează cu înțelepciune. Mesajul transmis de organizație, în cadrul vizitei, a fost unul cu rezonanță: „Fii ca Gânditorul din Dobrogea: găsește liniște în tine, curiozitate în lume și prietenie în ceilalți. Când gândești, simți și acționezi cu înțelepciune, devii lumina din furtună!”

Totodată, cercetașii au descoperit repere emblematice ale dezvoltării istorice și inginerești ale regiunii, precum impresionantul pod proiectat de Anghel Saligny sau Canalul Dunăre–Marea Neagră.  A fost un bun prilej de a pune în practică una dintre legile care îi călăuzesc: „Cercetașul iubește învățătura și, la rândul său, îi învață și pe alții.”

Vizita a inclus ateliere interactive și sesiuni educative, iar entuziasmul sincer și întrebările pline de istețime ale copiilor au confirmat cât de importantă este cultivarea dragostei pentru patrimoniu și istorie în rândul tinerelor generații.

Activitatea cultural-educativă s-a desfășurat în contextul marcării Zilei Dobrogei, o ocazie de a celebra bogata moștenire istorică și rolul strategic al acestei provincii în evoluția statului român modern.

Proiectul cultural „Toamna la Constanța, în urmă cu un veac”, desfășurat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în lunile octombrie și noiembrie 2025, și-a încheiat călătoria. Sute de constănțeni și turiști iubitori de istorie au răspuns invitației de a păși în trecut, participând la tururile ghidate gratuite coordonate cu pasiune de dr. Cristian Cealera, specialist al muzeului. A fost o adevărată întoarcere în timp, în toamna anului 1925 – o Constanță interbelică plină de farmec, eleganță și povești.

Pe străzile centrului vechi, fiecare colț a prins glas prin amintiri, iar participanții au descoperit chipul unui oraș vibrant: de la obiceiurile zilnice și moda vremii, până la muzica, filmele, vapoarele din port și transformările urbane care conturau Constanța de altădată. Relatările, bazate pe documente de epocă și articole din presa interbelică, au căpătat savoare prin anecdote pline de culoare, stârnind zâmbete și emoție.

Scopul proiectului a fost de a readuce în memoria colectivă farmecul Constanței de altădată și de a apropia publicul de istoria orașului prin povești vii, emoție și descoperire cultural-istorică.

Universul spiritual al Reginei Maria a fost evocat în cadrul unei manifestări culturale organizate vineri, 14 noiembrie 2025, de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Asociația DAR Development.

Cu acest prilej, a fost lansată cea de-a doua ediție a volumului Reședințele regale de la Marea Neagră: Casele de vis ale Reginelor României, semnat de dr. Delia Roxana Cornea. Lucrarea valorifică o serie de documente și imagini provenite din fondul Arhivelor Naționale Istorice Centrale, al Serviciului Județean Constanța al Arhivelor Naționale, precum și din Depozitul Central de Arhivă „General Grigore Constandache” al Arhivelor Militare Naționale Române. În cadrul acestei ediții sunt publicate, în premieră, planurile reședinței regale de la Balcic.

Evenimentul a inclus și vernisajul expoziției Simboluri ale universului spiritual al Reginei Maria, realizată cu sprijinul instituțiilor menționate. Expoziția reunește imagini rare și documente de valoare istorică și simbolică, ilustrând viața și activitatea artistică a Reginei Maria, alături de lucrări de pictură pe sticlă semnate de Simona-Teodora Roșca-Neacșu.

În cadrul manifestării au luat cuvântul: dr. Delia Roxana Cornea, manager al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, col. Cătălin Nichita, reprezentant al Depozitului Central de Arhivă „General Grigore Constandache”, Andreea Mănăilă, din partea Serviciului Județean Constanța al Arhivelor Naționale, Cristian Brutaru, editor, Alexandra Brutaru, istoric de artă și președinte al Asociației DAR Development, precum și lector univ. dr. Simona-Teodora Roșca-Neacșu, artist plastic.

Expoziția „Simboluri ale universului spiritual al Reginei Maria” poate fi vizitată la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7, în perioada 14 – 30 noiembrie 2025.

Edificiul Roman cu Mozaic, unul dintre cele mai importante repere turistice și istorice ale Dobrogei, a fost redeschis vineri, 14 noiembrie 2025, cu prilejul Zilei Dobrogei. Monumentul, valorificat prin lucrări recente de restaurare și prezentat într-un cadru de expunere modernizat, este din nou accesibil publicului larg.

Obiectivul a fost reabilitat și pus în valoare în urma implementării unui amplu proiect derulat de Consiliul Județean Constanța, având ca scop protejarea și promovarea patrimoniului cultural dobrogean.

Evenimentul de redeschidere a fost marcat de un moment cultural deosebit, care a inclus vernisajul expoziției „Arta mozaicului antic și bizantin. MOZAIKON. Școala de la Alba”, organizată de Secția Artă Sacră a Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia. Expoziția reunește 30 de lucrări realizate în tehnica mozaicului, cu piatră naturală, după teme de studiu inspirate de arta antică și cea bizantină. În suita de lucrări prezentate se regăsește și o temă de licență concepută pe baza motivelor și simbolurilor descoperite la Tomis (autor Vasile Sârb). Expoziția este coordonată de prof. univ. dr. Theo Mureșan, lector univ. Cătălin Băluț, lector univ. dr. Simona-Teodora Roșca-Neacșu și lector univ. dr. Luiza Barcan. 

În continuarea manifestării, cei prezenți au participat la un workshop demonstrativ dedicat tehnicii mozaicului, susținut de cadre didactice și studenți ai Facultății de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia – Secția Artă Sacră (licență) și Arta Mozaicului Bizantin (masterat).

Urmare a deciziei conducerii Consiliului Județean Constanța și a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, accesul publicului în Edificiul Roman cu Mozaic este GRATUIT până la finalul anului 2025.

Punctul muzeal Edificiul Roman cu Mozaic poate fi vizitat de miercuri până duminică, în intervalul orar 9:00 – 17:00.

Glasuri cristaline de copii au umplut de voie bună, cântec și poezie Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Îmbrăcați în costume populare, preșcolarii, elevii și adolescenții pasionați de istorie au transformat Ziua Dobrogei într-o veritabilă sărbătoare a sufletului, prin participarea la simpozionul „Ziua Dobrogei”, organizat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Societatea de Științe Istorice din România – Filiala Constanța.

La manifestarea culturală desfășurată vineri, 14 Noiembrie 2025, au luat parte elevi și cadre didactice de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Constanța, Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța, Școala Gimnazială nr. 22 „I. C. Brătianu” Constanța, Grădinița „2 Pitici”, Grădinița cu Program Normal nr. 29,  Școala Gimnazială nr. 12 „B. P. Hașdeu” Constanța și Seminarul Teologic „Sf. Cuvios Dionisie” Constanța.

Publicul s-a bucurat de un spectacol emoționant susținut de preșcolarii de la Grădinița „2 Pitici”, Grădinița cu Program Normal nr. 29, Răzvan Decu (Colegiul de Arte „Regina Maria” Constanța), Valentina Eugenia și Maria Georgiana Nae (Școala Gimnazială nr. 12 „B. P. Hașdeu” Constanța), Corul Seminarului Teologic „Sf. Cuvios Dionisie” Constanța și de elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 22 „I. C. Brătianu”.

Au ținut discursuri dr. Lavinia Dumitrașcu (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa), Roberta Voinea (Școala Gimnazială nr. 22 „I. C. Brătianu” Constanța), Nicoleta Popa (Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu” Constanța) și Luca Voinea (Colegiul Național „Mihai Eminescu” Constanța).

Evenimentul a fost o veritabilă lecție de suflet și identitate, o punte între generații, prin care tinerele voci ale Dobrogei au celebrat istoria și multiculturalitatea regiunii.