
Exponatul lunii decembrie 2025 – Povestea unui vas Christofle descoperit în „Mormântul cu oranți” de la Tomis
În urma lucrărilor edilitare din iarna 1987–1988, în zona sud-vestică a Constanței, lângă actualul Hotel Maria, au fost identificate peste o sută de morminte care au lărgit considerabil aria cunoscută a necropolei romane de la Tomis.[1] Printre acestea s-a remarcat un hipogeu pictat, descoperit în cadrul unei intervenții de salvare desfășurate în condiții dificile. Monumentul este alcătuit dintr-o cameră funerară (6,15 × 3,90 m; h. 2,90 m) precedată de un dromos în unghi, accesibil prin trepte de calcar. Pereții, construiți din piatră legată cu mortar specific epocii romane târzii, se păstrează până la 2,25–2,90 m și indică existența unei bolți prăbușite. Inventarul funerar, modest și fragmentar (amfore, ceramică, sticlă, marmură, monede de bronz, resturi osteologice), permite datarea complexului între secolele IV–VI p. Chr.[2] (Fig. 1)
Unicul artefact păstrat integral este un vas miniatural din bronz argintat cu interior aurit, descoperit pe prima treaptă a dromosului, la -1,45 m adâncime. Cu dimensiuni reduse și trei picioare scurte, piesa prezintă urme de coroziune accentuate și, mai important, o ștampilă în relief deteriorată deliberat din care se disting doar literele „STO” (Fig.2). Această incizare intenționată, fără legătură cu ritualul funerar roman, sugerează o intervenție modernă, menită probabil să mascheze originea obiectului. Caracteristicile paleografice ale marcajului, alături de urma de aurire și fragmente osoase de pasăre aflate la interior (posibilă ofrandă ulterioară), indică intruziunea piesei într-o fază post-romană.[3]Analiza literației permite asocierea cu producătorul francez de prestigiu Christofle[4], activ din 1830, celebru pentru introducerea galvanizării cu argint în anii 1840. Evoluția marcajelor sale, de la ștampila cu balanță (1844–1935) la simbolul cavalerului de șah și inițialele „OC” (după 1935), până la ștampila cu numele companiei, oferă un reper cronologic sigur.[5] (Fig. 3)
Coroborarea datelor stratigrafice, tipologice și istorice susține ideea unei intruziuni din secolul al XIX-lea, într-un moment de intensă urbanizare a Constanței și de contact cu comunități occidentale. Astfel, vasul nu aparține inventarului funerar roman, ci reflectă un episod de reutilizare sau perturbare târzie a hipogeului. Această intrare accidentală ilustrează „biografia” complexului funerar, un monument folosit, modificat și reinterpretat de-a lungul a aproape două milenii.
Ingrid Petcu Levei, arheolog MINAC
The Story of a Christofle Vessel Discovered in the Orants Tomb at Tomis
Following the urban development works carried out in the winter of 1987–1988, in the south-western part of Constanța, near the present-day Hotel Maria, more than one hundred graves were discovered, significantly extending the known area of the Roman necropolis of Tomis[6]. Among them, a painted hypogeum stood out, brought to light through an emergency rescue excavation undertaken in challenging conditions. The monument consists of a funerary chamber (6.15 × 3.90 m; h. 2.90 m), preceded by an angled dromos with limestone steps providing access. The walls, built of small and medium-sized stones bonded with mortar characteristic of the Late Roman period, are preserved up to 2.25–2.90 m in height and indicate the presence of a collapsed vault. The modest and fragmentary funerary inventory comprising amphorae, pottery, glass, marble, bronze coins, and osteological remains allows the complex to be dated between the 4th and 6th centuries AD.[7] (Fig. 1)
The only completely preserved artifact is a miniature silver-plated bronze vessel with a gilded interior, discovered on the first step of the dromos at a depth of –1.45 m. With small dimensions and three short feet, the piece shows advanced corrosion and, most importantly, a deliberately damaged relief stamp, from which only the letters “STO” remain visible (Fig.2). This intentional incision, unrelated to Roman funerary practices, suggests a modern intervention likely aimed at concealing the object’s origin. The paleographic features of the mark, together with traces of gilding and bird bone fragments inside the vessel (possibly a later offering), indicate a post-Roman intrusion.[8] The lettering analysis enables an association with the prestigious French manufacturer Christofle,[9] active since 1830 and renowned for introducing silver-plating techniques (galvanisation) in the 1840s. The evolution of its hallmarks from the scales stamp (1844–1935) to the chess knight accompanied by the initials “OC” (after 1935), up to the stamp bearing the company’s name, provides a secure chronological framework.[10] (Fig. 3)
Correlating stratigraphic, typological, and historical data strongly supports the hypothesis of an intrusion from the 19th century, during a period of intense urbanization in Constanța and increased contact with Western communities. The vessel therefore cannot be linked to the primary Roman funerary inventory; instead, it reflects a late episode of reuse or disturbance of the hypogeum. This accidental intrusion sheds light on the “biography” of the funerary complex a monument used, altered, and reinterpreted over nearly two millennia.
Ingrid Petcu Levei, arheolog MINAC
Bibliografie:
Barbet, Bucovală 1996 – Alix Barbet, Mihai Bucovală, L’hypogée paléochrétien des Orants à Costanţa (Roumanie), l’ancienne Tomis, 1996.
Bucovală, Pașca 1991 – Mihai Bucovală, Cecilia Paşca – Descoperiri recente în necropola romană de sud-vest a Tomisului, Pontica, XXIV, 1991, 185-236.
Linkuri:
https://www.christofle.com/eu_en/maison-christofle.html 30.11.2025.
https://www.christofle.com/us_en/our-maison/christofle-a-collection-of-hallmarks 30.11.2025.
Legenda:
Fig. 1. Mormântul cu oranți de la Tomis. The Orants Tomb of Tomis.
Fig. 2. Vas de bronz argintat descoperit la Tomis în mormântul cu oranți. Silver-plated bronze vessel discovered at Tomis, in the tomb with orants.
Fig. 3. Analogie vas. Analogy of the vessel. https://www.bayrakmuzayede.com/christofle-damgali-cift-sosluk18986.html
[1][1] Bucovală, Pașca 1991, p. 185-236.
[2] Barbet, Bucovală 1996, p. 105-158.
[3] Barbet, Bucovală 1996, p. 122.
[4] https://www.christofle.com/eu_en/maison-christofle.html
[5] https://www.christofle.com/us_en/our-maison/christofle-a-collection-of-hallmarks
[6] Bucovală, Pașca 1991, p. 185-236.
[7] Barbet, Bucovală 1996, p. 105-158.
[8] Barbet, Bucovală 1996, p. 122.
[9] https://www.christofle.com/eu_en/maison-christofle.html 30.11.2025
[10] https://www.christofle.com/us_en/our-maison/christofle-a-collection-of-hallmarks 30.11.2025

