1 noiembrie. D’ale urbei – Deschiderea stagiunii artistice la Varieteul Britania, brevetul principesei Ileana, o trădare în dragoste și alte evenimente
Unul dintre cele mai cunoscute localuri de petrecere din anii interbelici a fost Cabaretul Britania, un teatru de varietăți care funcționa pe strada Lascăr Catargiu (astăzi Nicolae Titulescu), vizavi de Casa cu Lei, colț cu actuala stradă Gheorghe Dumitrașcu (fostă Dianei).
Condus de antreprenorul Mișu Georgescu, localul devenise celebru încă dinaintea Primului Război Mondial, când își câștigase supranumele de „Moulin Rouge-ul Constanței” sau „Paradisul Constanței”. La 1 noiembrie 1924, aici se deschidea stagiunea artistică de toamnă a localului, iar presa vremii anunța că Britania urma să găzduiască, în sezonul rece, spectacole deosebite și recitaluri ale unor mari artiști internaționali.
În ziarul Dacia se menționau următoarele: „Frumoasele seri pe care publicul select al Constanței le-au petrecut în cursul anului trecut în acest local sunt încă în memoria tuturor. Direcțiunea teatrului n-a cruțat niciun sacrificiu pentru a pune la dispoziția publicului constănțean cele mai alese și mai distractive spectacole”.
Chiar în prima seară a stagiunii, într-o zi de sâmbătă, pe scena cabaretului au urcat artiști de renume, veniți din marile capitale ale Europei. Capul de afiș era ținut de celebra dizeuză (cântăreață de estradă) La Zurka, venită de la Teatrul Olympia din Paris, dar și de duo-ul Maddy et Brezzo, neîntrecuți dansatori și cântăreți aduși de la Palais Royal. Nu erau singurii artiști de marcă, lista era completată de următorii: Paulette Darty – renumită cântăreață internațională, Elli Tollen – cupletistă de la Teatrul Renaucher din Viena, Helene Andresy – cântăreață a Teatrului Trocadero din Berlin, de Manon – cântăreață de limbă rusă și de jargon, dar și de duetul Solte, specializat în dansuri moderne. Alături de toți aceștia, în program mai erau și alte zece numere executate de alți cântăreți și dansatori obișnuiți ai Varieteului Britania.
Lunile noiembrie și decembrie 1924 au fost, așadar, unele de pomină, în fiecare seară, cabaretul fiind luat cu asalt de către iubitorii teatrului de variete, dornici să petreacă până dimineața…
„Luni dimineața, la Balcic, pe bordul distrugătorului „Mărășești”, dl ministru al comunicațiilor, C. Dumitriu și dl comandor St. Popescu, căpitanul portului Constanța, au înmânat principesei Ileana brevetul de ofițer de bord gradul I, obținut în urma examenului dat la școala navală din Constanța. A avut loc apoi o masă pe bordul distrugătorului.” (Dacia, 1 nov. 1928)
„O fugă inopinată – Astăzi dimineața, d-na Paulina Popescu, născută Kanareva, din str. Fericirei No. 16, a reclamat poliției următoarele: Soțul său, Victor Popescu, funcționar la percepția fiscală din localitate, întreținând oarecari relațiuni amoroase cu o femeie de moravuri ușoare, a fugit în tovărășia acesteia, la București. Înainte de a fugi, Popescu profitând de faptul că soața-i dormea, i-a furat toată rufăria și toate bijuteriile ce le poseda. Poliția a luat măsuri pentru prinderea fugarilor.” (Dacia, 1924)
„Atacul banditesc din str. Carol – Un ardelean jefuit de 600 dolari – Domnul Ion R. Ciucu, sosit eri (1 noiembrie) din America, a fost victima bandiților ce operează în nasul poliției, pe străzile orașului nostru. Eșind aseară pe la ora 10 din bodega „Jubileu“, când ajunse în fața Poștei, un necunoscut l-a trântit pe jos acoperindu-l cu un palton, și până să se desmeticeastă, hoțul dispăruse luând cu sine și 600 dolari, pe cari Cincu îi cel avea asupra sa”. (Dacia, 2 nov. 1923) (Poșta orașului funcționa pe strada Carol (Tomis) în primul sediu al Primăriei Constanța, astăzi Muzeul de Artă Populară. În reclamele vremii, restaurantul de categoria I Jubileu funcționa chiar vis-a-vis de Poștă).
„Președintele societății culturale «I. L. Caragiale» de la liceul «Mircea cel Bătrân», d. N. Papatanasiu a scris un memoriu intitulat «Pomul de Crăciun» care va fi jucat de elevele institutului «Louise Anghene». Reprezentarea acestei piese urmând să aibă loc de Crăciun, s-a început de pe acum repetițiile, sub directa conducere a autorului.” (1930)
„În sala teatrului «Elpis» a avut loc duminică după amiază, anunțata șezătoare a Asociației pentru emaniciparea civilă și politică a femeii române. Au conferențiat d-nele Maria Dumitriu-Castano, prezidenta Asociației, tratând subiectul «Drepturile Femeii» și d-na profesoară Zoe Verbiceanu, despre «Feminismul lui Selmer Lagerlöf». Au urmat numeroase producțiuni muzicale, interpretate de d-nele M. Alexandrescu și St. Ghezzo, d-rele Nigoghosia și Agopian, d-nii St. Ghezzo, A. Alexandrescu și Podanowski.” (1930)
Reclama zilei – Camioane și Automobile: Dodge Brothers, Reo – American Motors SA, Fargo – fabricat de Chrysler, De Soto – fabricat de Chrysler, Renault. Se fac înlesniri de plată. Reprezentant Gh. Eliopol. Strada Traian no. 7. (1929)
