
14 noiembrie 1878 – Proclamațiile lui Carol I și începutul unei noi epoci pentru Dobrogea
La 14 noiembrie 1878, la Brăila, domnitorul Carol I trecea în revistă trupele Diviziei active, pregătite să se îndrepte spre Dobrogea, teritoriu a cărui integrare în statul român fusese stabilită prin Tratatul de la Berlin din 1878. Cu acest prilej, a fost citită Proclamația către armata română, un document redactat la inițiativa lui Mihail Kogălniceanu, care exprima principiile după care autoritățile române urmau să acționeze în noua provincie.
Mesajul transmis soldaților avea o semnificație aparte. Domnitorul le spunea să nu intre în Dobrogea în calitate de cuceritori, ci ca prieteni și frați ai locuitorilor, care urmau să devină cetățeni ai statului român. Într-o provincie caracterizată prin diversitate etnică și religioasă, Carol I sublinia necesitatea respectării tuturor comunităților și a drepturilor acestora, indiferent de origine sau credință.
„Azi veţi pune piciorul pe acest pământ care devine din nou românesc! Însă acum veţi merge în Dobrogea, nu în calitate de cuceritori, ci amici, ca fraţi ai locuitorilor, care de azi înainte sunt concetăţenii noştri”, se arăta în proclamația datată la Brăila, la 14 noiembrie 1878.
Documentul insista asupra respectării credinței și obiceiurilor populației musulmane, dar și asupra protejării tuturor locuitorilor noii provincii: „Toţi aceştia, care devin membri ai statului român, au acelaşi drept la protecţiunea şi la dragostea voastră!”. Era un mesaj care contura, încă de la început, responsabilitățile administrației românești într-un spațiu multicultural.
Tot atunci a fost lansată și Proclamația domnitorului către dobrogeni, publicată ulterior în „Monitorul Oficial” și în presa română și străină. Pentru ca mesajul să ajungă la întreaga populație, documentul a fost tipărit în foi volante, în limbile română, turcă, greacă și bulgară, și răspândit în localitățile Dobrogei. Carol I le garanta noilor locuitori protejarea vieții, onoarei, proprietății, familiei și libertății religioase, sub ocrotirea legilor statului român.
Pregătirile pentru instalarea noilor autorități fuseseră începute cu mult înainte. La începutul anului 1878, Mihail Kogălniceanu anunțase trimiterea în Dobrogea a două comisii de specialiști, una militară și alta civilă, însărcinate să studieze situația generală a provinciei, instituțiile, serviciile publice, administrația și nevoile imediate ale populației. Informațiile strânse urmau să stea la baza măsurilor administrative și organizatorice necesare integrării teritoriului.
În zilele care au urmat, trupele române au trecut Dunărea și au început să sosească în principalele localități dobrogene. La 17 noiembrie 1878, primele unități au ajuns la Babadag, unde au fost întâmpinate cu bucurie de locuitori și de reprezentanții comunităților locale. La Constanța, sosirea trupelor române a avut loc la 23 noiembrie, orașul fiind împodobit cu drapele tricolore, iar festivitățile reunind, potrivit relatărilor vremii, peste 5.000 de persoane.
Data de 14 noiembrie 1878 marchează, astfel, un moment important în istoria Dobrogei: începutul unei noi etape, în care integrarea în statul român presupunea nu doar preluarea administrației și organizarea instituțiilor, ci și asumarea unor responsabilități față de o populație diversă, cu tradiții, limbi și credințe diferite. Proclamațiile domnitorului Carol I au rămas mărturii ale principiilor declarate la începutul acestui proces istoric.
Reclama zilei: „Aviz – Depozit de petrol – str. Traian no. 4 bis vis a vis de Gară se vinde en detail Petrol, Benzină și Uleiuri – cu prețurile cele mai convenabile” (Dacia, noiembrie 1926)
Bibliografie: Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu – „Istoria Dobrogei”, Editura Ex Ponto, 1998
Sursa foto: „Trecerea Dunării”, ulei pe pânză, aflată în colecția Muzeului Național de Artă

