11 ianuarie – Dreptul la vot pentru femei. Primii pași
În primele decade ale secolului XX, dreptul la vot era unul inaccesibil femeilor din Europa. Finlanda a spart gheața în 1907, urmată de Norvegia (1913) și Marea Britanie (1918), iar Germania, Polonia, Austria și Olanda au făcut și ele acest pas în 1920. În România, Legea din 1925 privind unificarea administrativă a prevăzut cooptarea femeilor în consiliile comunale, iar în 1929, femeile au obținut dreptul de vot în alegerile locale. Au putut să meargă pentru întâia dată la urne la alegerile din 5 februarie 1930.
Pe 11 ianuarie 1930, Prefectura județului Constanța a afișat ordonanța Președinției Consiliului de Miniștri privind organizarea alegerilor județene și în care se menționau următoarele:
“Au drept la vot toți alegătorii bărbați și femei înscriși pe noile liste electorale… Votarea va începe la 8, până la 17.00 cu întrerupere de două ore în timpul mesei… Se poate prelungi până la ora 22.00…”. Nu toate femeile Constanței puteau vota, ci doar cele cu un anumit statut, cu studii și plătitoare de cens, înscrise deja pe listele de votanți, aspecte ce făceau ca dreptul la vot să fie parțial accesibil. Era totuși o victorie. Aflăm din ziarul Dacia următoarele date: “După ultima statistică a Primăriei municipiului, rezultă că în cursul anului 1929, pentru alegerile la comună (n.n. – comuna urbană Constanța), s-au înscris 7856 votanți și votante. La Cameră și Senat numărul total se citează la 7111”.
Dreptul femeilor la vot era însă contestat de mulți bărbați.
Tot pe 11 ianuarie 1930, în ziarul Dacia, apărea articolul Primii Pași, semnat de avocat Emilia Armașu, în care erau consemnate detalii privind atmosfera dinaintea alegerilor:
“În alegerile comunale și județene ce vor avea loc în curând vor participa și femeile. Pentru prima dată femeile din România vor vota… E un moment solemn și plin de răspundere, căci greșelile ce le vom face ne vor atinge demnitatea noastră, ne vor pune într-o lumină proastă față de femeile din străinătate care sunt mai bine pregătite pentru viața cetățenească. Avem răspundere față de generațiile viitoare de femei, de copiii noștri și față de țară. Toată lumea se aștepta ca odată cu admiterea femeilor în viața politică să se dea loc la scene lamentabile de dezordine și ridicol. Spre dezamăgirea amatorilor, femeile cu drept de vot s-au înscris în liniște și vor vota la fel. Celor ce ne-au cunoscut prea puțin le spunem că suntem departe de a furniza material revistelor umoristice, că vom păși pragul localului de vot convinse de rolul nostru util și că prin atitudinea noastră demnă și hotărâtă se va schimba în bine mentalitatea alegerilor. Totuși… la unele alegătoare se observă o oarecare timiditate, stau la îndoială dacă să se înscrie într-un partid politic sau nu, dacă să participe acum la alegeri sau să aștepte o altă sesiune. Aceasta le onorează, căci ele dovedesc că chibzuiesc înainte de a face primii pași”.
Alegerile din 1930 au reprezentat un pas important pentru femeile orașului Constanța. În 1938, noua Constituție a României avea să ofere dreptul la vot tuturor femeilor care împliniseră 30 de ani. Acesta a fost un pas înainte, iar aceste exemple ne arată cât de dificil a fost drumul către obținerea unui drept pe care, astăzi, nu îl prețuim întotdeauna așa cum se cuvine.
Reclama zilei – Vizitați vechiul și cunoscutul atelier fotografic Foto Grand B Holștein care execută orice fotografie, cărți poștale Platin, Sepi – culori și mărimi naturale, după orice fotografie veche.
