În toamna anului 2023, cu ocazia unei cercetări arheologice efectuate în zonă gării din Constanța, a fost descoperit un mormânt de inhumație cu firidă laterală, orientat NE-SV. În interiorul firidei se aflau rămășițele, precar conservate, ale unui adult. Din inventarul funerar cu care acesta a fost așezat în mormânt, fac parte un opaiț, alături de două vase de sticlă și un vas din ceramică (așezate în zona capului), un inel din aur cu gemă (aflat pe mâna stângă) și un unguentarium din sticlă (așezat pe bazin). Datarea mormântului, a fost stabilită de către specialiști, în perioada secolului al II-lea p. Chr.

Dintre elementele deosebite prezente în acest mormânt, remarcăm inelul aflat pe unul dintre degetele mâinii stângi a defunctului. Acesta a fost lucrat din foaie de aur, având un diametru interior maxim de 1,6 cm. și are încastrată o intalie din carneol (0,9×0,6 cm), gravată cu imaginea Fortunei. Zeița este reprezentată cu veșmântul și coafura specifică, în mers spre dreapta și ținând în mâini atributele bine cunoscute. Astfel, cu mâna dreaptă, ea ține cornul abundenței sau cornucopia , iar cu cea stângă sprijină cârma unei corăbii sau gubernaculum, alături de spice de grâu și fructul de mac.

În lumea antică, zeița romană Fortuna și echivalentul ei grecesc Tyche, patronau norocul și soarta omenirii, căreia îi alegeau soarta ajutându-se de rota Fortunae/roata norocului și pe care o guvernau folosind gubernaculum. Ea reprezintă cel mai bun exemplu pentru a ilustra capriciul zeilor, care nu sunt drepți și judecă după dorința proprie, împărțind arbitrar, norocul și necazul pentru muritorii de rând.

La fel ca noi, și oamenii care au trăit în Tomis cu două mii de ani în urmă, se temeau de ceea ce le va aduce viitorul și încercau să înduplece soarta prin rugăciuni și portul unor obiecte cu imaginea zeilor capricioși, în speranța că îi vor îndupleca pe aceștia să le fie favorabili.

Tuturor, vă dorim ca Fortuna să vă protejeze viitorul!

Noroc bun și nu uitați, audentes Fortuna iuvat!

A gold ring with an engraved gem, recently discovered in the Tomis necropolis. The goddess Fortuna and the good luck of the mortals

In the fall of 2023, during an archaeological research carried out in the area of the railway station from Constanța, an inhumation grave with a lateral niche, oriented NE-SW, was discovered. Inside the niche were the poorly preserved remains of an adult. The funerary inventory with which he was placed in the tomb includes a lamp, along with two glass vessels and a ceramic vessel (placed in the head area), a gold ring with a gem (on the left hand) and a glass unguentarium (placed on the basin). The dating of the tomb was established by specialists, in the 2nd century AD.

Among the special elements present in this tomb, we note the ring found on one of the fingers of the deceased’s left hand. It was made of gold leaf, with a maximum internal diameter of 1.6 cm., and has a carnelian gem (0.9×0.6 cm) engraved with the image of the goddess Fortuna. She is represented with her specific garment and hairstyle, walking to the right and holding the well-known attributes in her hands. Thus, with her right hand she holds the horn of abundance or cornucopia, and with her left she supports the rudder of a ship or gubernaculum, along with ears of wheat and a poppy fruit.

In the ancient world, the Roman goddess Fortuna and her Greek equivalent Tyche, were the patron of the good luck and the future of humanity, for which they chose a fate using the rota Fortunae/wheel of fortune and which they governed using the gubernaculum. She represents the whim of the gods, who are not fair and judge according to their own wishes, distributing according to their will, luck and misfortune for ordinary mortals.

Therefore, just like us today, the people who lived in Tomis two thousand years ago, feared of what the future would bring and tried to appease fate through prayers and by wearing objects with the image of capricious gods, in the hope that they would persuade them to be favorable to them.

To all of you, we wish that Fortuna protects your future!

Good luck and don’t forget, audentes Fortuna iuvat!

Mărturii creștine din Dobrogea antică (II)

Fragment dintr-un capitel de marmură descoperit la Constanța în condiții necunoscute. Acesta poartă pe fața principală o monogramă cruciformă flancată de două caneluri largi, iar în colțuri este decorată cu câte o floare de crin. Monograma este înscrisă într-un cerc dublu și a fost citită Ἰωάννου. Se presupune că ar fi vorba despre Episcopul de Tomis, Ioan, care ar fi trăit aici în prima jumătate a sec. al V-lea p. Chr. Episcopul este menționat în scrierile antice ca fiind unul dintre apărătorii ortodoxiei în timpul marilor controverse nestoriene și monofizite din secolul al V-lea.

{monogramma:} Ἰωάννου (Ioannes)

Ioannes este un nume creștin de origine semitică și este frecvent întâlnit în inscripțiile din Scythia în sec. IV-VI p. Chr. Capitelul cu simboluri creștine se presupune că ar proveni de la un edificiu ecleziastic, poate chiar de la o biserică închinată Sfântului Ioan, la Tomis fiind identificate, până în prezent, opt lăcașuri de cult creștine. Ipoteza funcționării la Tomis a unei biserici dedicate Sfântului Ioan este confirmată de o stelă funerară datată în sec. IV-V p. Chr., ridicată pentru Maru, fiica lui Ioan (Ἰωάννου), administrator al bisericii Sf. Ioan.

Sfântul Ioan Botezătorul este una dintre cele mai importante figuri în tradiția creștină, având un rol esențial în pregătirea poporului pentru venirea lui Iisus Hristos. Sfântul Ioan Botezătorul este venerat ca un simbol al pocăinței, smereniei și curajului în slujirea lui Dumnezeu, creștinii din toate colțurile lumii cinstindu-l pe 7 Ianuarie.

Cu ocazia sărbătorii Sfântului Ioan Botezătorul, colectivul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța vă transmite cele mai calde urări de sănătate, bucurie și împliniri! Fie ca această zi specială să vă aducă lumină în suflet, armonie și momente pline de recunoștință alături de cei dragi. La mulți ani tuturor sărbătoriților!

Christian testimonies from ancient Dobrogea (II) –
Marble capital discovered in Tomis with the monogram of Bishop John (?)

Fragment of a marble capital discovered in Constanta in unknown conditions. It bears on the main face a cruciform monogram flanked by two broad grooves, with a lily flower in the corners. The monogram is inscribed in a double circle and it was read Ἰωάννου. It is hypothesized to be one of the Bishop of Tomis, John, who lived in the first half of the 5th century AD. Bishop John is mentioned in ancient writings as one of the defenders of Orthodoxy during the great Nestorian and Monophysite controversies of the 5th century.

{monogramma:} Ἰωάννου (Ioannes)

Ioannes is a Christian name of Semitic origin and is frequently found in inscriptions from Scythia in the 4th-6th centuries AD. The capital with Christian symbols is supposed to come from an ecclesiastical building, perhaps even from a church dedicated to St. John, in Tomis, eight Christian places of worship have been identified so far. The hypothesis of a church dedicated to St. John in Tomis is confirmed by a funerary stele dated in the 4th – 5th century AD, erected for Maru, daughter of John (Ἰωάννου), administrator of the church of St. John.

St. John the Baptist is one of the most important figures in the Christian tradition, playing a crucial role in preparing people for the coming of Jesus Christ. St. John the Baptist is venerated as a symbol of penance, humility and courage in the service of God, Christians from all over the world celebrate him on January 7th. On the occasion of the feast of St. John the Baptist, the collective of the Museum of National History and Archaeology of Constanta sends you the warmest wishes of health, joy and fulfillment! May this special day bring light in your soul, harmony and gratitude-filled moments with your loved ones. Happy Birthday to all the celebrants!

Bibliografie:
Barnea, I., Christian Art in Romania, vol. 1: 3rd-6th Centuries, București 1979, pp. 182-183, pl. 73.
Covacef, Z., Inele sigilare, Pontica 35-36, 2002-2003 pp. 323-327.
IGLR 14 – Inscripţiile greceşti şi latine din secolele IV–XIII descoperite în România, E. Popescu (ed.), București, 1976.
Zeiller, J., Les origines chrétiennes dans les provinces danubiennes de l`Empire romain, Paris, 1918, pp. 172—173.

Curator:
Radu Petcu – Cercetător științific 

Periferia municipiului Constanța face în prezent obiectul unor ample cercetări arheologice, datorate extinderii și modernizării orașului actual spre zona industrială. Între anii 2021– 2022, în zona numită Siloz Traian sau halta Traian, situată în partea de vest a municipiului Constanța, pe bulevardul Aurel Vlaicu la nr. 158, au fost executate cercetări arheologice ample de către colectivul MINA Constanța, cu ocazia construcției unui nou magazin.

În cadrul cercetărilor desfășurate aici, a fost documentată o așezare și o necropolă de epocă romană, care atestă o locuire între secolele II– VI, precum și o mică necropolă preistorică.

În așezare și necropola de epocă romană au fost descoperite și câteva monumente onorifice, votive și funerare, păstrate fragmentar. Soarta monumentelor antice păgâne de la Tomis a fost pecetluită, odată cu evoluția politică și mai ales religioasă a Imperiului Roman, de la finalul secolului al III-lea și pe parcursul celui următor. Marea majoritate a acestora au sfârșit probabil, fiind refolosite în construcții sau în cuptoarele de var ale orașului.

În zidăria caselor datate în secolul al IV-lea p. Chr., din așezarea cercetată, au fost găsite mai multe fragmente de monumente antice. Printre acestea se află și o statuie a zeiței Hecate Triformis.

Hecate este o zeitate asociată cu magia, vrăjitoria, răspântiile, intrările, noaptea, lumina, luna, mormintele și cimitirele, necromanția, fiind considerată a fi păstrătoare a cheilor și cea care încurcă și descurcă viața oamenilor. Orașul Atena o venera ca o protectoare a casei și a oamenilor, romanii o cunoșteau sub numele de Trivia- protectoare a răspântiilor, călătoriilor, magiei și a lumii de dincolo. În această calitate, ea era reprezentată la Tomis sub forma unei mici statuete pe care putem observa trei femei așezate spate în spate, fiecare cu un atribut specific (o torță, o cheie, un șarpe, un vas sau un mic animal) și însoțite de un câine, companion de nădejde și animal sacrificat în cadrul cultului acesteia.

Colecția MINA Constanța deține mai multe astfel de statuete de marmură, descoperite la Tomis, unele dintre acestea fiind parte a celebrului tezaur de sculpturi de la Tomis și expuse pentru public.

The outskirts of Constanța are currently the subject of extensive archaeological research, due to the expansion and modernization of the current city, towards the industrial area. Between the years 2021-2022, in the area called Siloz Traian or halta Traian, located in the western part of Constanța, on Aurel Vlaicu boulevard at no. 158, extensive archaeological research was carried out by the Constanța museum employees, on the occasion of the construction of a new massive store.

As part of the research carried out here, a settlement and a necropolis from the Roman era were documented, which attests to a habitation between the 2nd and 6th centuries AD. and also a small Prehistoric necropolis.

Several honorary, votive and funerary monuments, preserved fragmentarily, were also discovered in the settlement and in the Roman necropolis. The fate of the ancient pagan monuments from Tomis was probably sealed with the political and especially religious evolution of the Roman Empire, from the end of the 3rd century and throughout the following one. Unfortunately, the vast majority of them probably ended up being reused in construction or in lime kilns of the city.

In the masonry of the houses dated in the 4th century AD., from the researched settlement, several fragments of monuments were discovered. Among them is a statue of the goddess Hecate Triformis.

Hecate is a deity associated with magic, witchcraft, crossings and crossroads, entrances, night, light, moon, graves and cemeteries, necromancy, being the keeper of keys and the one who confuses and untangles people’s lives. The city of Athens worshiped her as a protector of the house and people, the Romans knew her as Trivia- protector of blessings, travels, magic and the underworld. In this role, she was represented in the form of a small statuette of a three women seated back-to-back, each with a specific attribute (a torch, a key, a snake, a vessel or a small animal) and accompanied by a dog, a companion of the goddess and animal sacrificed in her cult.

The MINA Constanța museum collection owns several such marble statuettes, discovered at Tomis, some of which are part of the Tomis sculpture treasure and are on display for the public.