Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, participă alături de Consulatul General al României la Sevilla, Universitatea din Sevilla și Universitatea din Extremadura la organizarea simpozionului intitulat „Artă și Urbanism la frontierele romanității”, desfășurat în perioada 5 – 7 noiembrie 2025 la sediul universităților din Sevilla și Caceres, Spania.

Ajuns la a doua ediție, simpozionul oferă o incursiune în lumea civilizației romane, începând cu perioada împăratului Traian, având ca teme centrale artele decorative și urbanismul. Totodată, obiectivul organizatorilor este de a readuce în atenția publicului contextul istoric, precum și elementele de convergență care unesc România și Spania, două spații geografice aflate odinioară la granițele Imperiului Roman.

În cadrul manifestării vor fi susținute comunicări științifice semnate de dr. Delia Roxana Cornea, manager al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, alături de dr. Aurel Mototolea, dr. Ana Cristina Hamat Georgescu, dr. Ștefan Viorel Georgescu, dr. Cristian Cealera, dr. Ingrid Linda Petcu Levei, dr. Radu Petcu și dr. Irina Sodoleanu, în colaborare cu dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București).  Temele abordate de către specialiști vor evidenția repere importante din istoria Dobrogei romane, precum evoluția orașului Tomis de la statutul de emporium la cel de capitală a provinciei Scythia, dar și aspecte legate de patrimoniul arheologic local, reflectat în colecțiile muzeului. Totodată, vor fi analizate simboluri ale tranziției dintre viață și moarte, ilustrate expresiv în cripta pictată de la Tomis.

Evenimentul se desfășoară în cadrul unei colaborări instituționale consolidate între Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și instituții academice și culturale din Spania, având drept scop sprijinirea dialogului cultural și promovarea valorilor istorice comune.

          În antichitatea greco-romană, una dintre formele cele mai apreciate de exprimare artistică a fost teatrul. Cu origine în Grecia antică, teatrul ia naștere din celebrarea lui Dionysos, veselul zeu al vinului şi al fertilităţii. În timp, festivitățile închinate zeului au inclus dansuri, cântece, recitări de dithyrambi în cinstea eroilor greci, concursuri de creație premiate cu un ţap (tragos) –  din acest termen derivând termenul actual „tragedie”. În jurul templului lui Dionysos s-a creat un loc specific, special pentru reprezentaţii teatrale.

          Un accesoriu important al actorilor era masca, provenită din machiajul primitiv pe care şi-l aplicau credincioşii la sărbătorile dionisiace; era de dimensiuni mari, confecționată din materiale organice. Rolul măștii era multifuncțional: identifica personajul pentru public, exagera trăsăturile emoționale și amplifica expresivitatea actorului, permițând recunoașterea de la distanță datorită mărimii și culorii (întunecate pentru tragedii, viu colorate pentru comedii). De asemenea, masca permitea actorilor bărbați să joace și roluri feminine.

          Ca parte integrantă a lumii helenice (până la cucerirea romană), pentru orașele grecești vest-pontice Histria, Tomis și Callatis reprezentările plastice şi textele epigrafice, coroborate cu izvoarele scrise şi cu descoperirile arheologice ne aduc la cunoștință că diferitele jocuri şi spectacole ocupau un loc important în viaţa culturală a acestora.

          Masca de teatru prezentată ca exponat al lunii noiembrie face parte din colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, este de tip Tanagra, realizată din terracotta și a fost descoperită cel mai probabil la Mangalia (anticul Callatis). Nu este o mască folosită în spectacole, datorită dimensiunilor mici și materialului; avea rol decorativ, fiind prevăzută cu orificii care permiteau atârnarea acesteia cu ajutorul unor sfori, în interiorul diverselor spații din teatru (de asemenea, acest tip de mască se putea folosi fie în context funerar, fie cu un caracter votiv în templele lui Dionysos). Se păstrează fragmentar, fiind reîntregită, și reprezintă un personaj de comedie, ilar, chiar grotesc, cu ochii punctiformi și sprâncene stufoase, expresia de veselie fiind redată prin gura larg deschisă, a cărei margine masivă este arcuită sus, la nivelul pomeţilor.

Under the Sign of Thalia. Tanagra-Type Theatre Mask

          In the Greco-Roman antiquity, one of the most highly valued forms of artistic expression was the theater. Originating in ancient Greece, theater emerged from the celebration of Dionysus, the cheerful god of wine and fertility. Over time, the festivities dedicated to the god came to include dances, songs, and recitations of dithyrambs in honor of Greek heroes, as well as creative contests whose prize was a goat (tragos) — from which the modern term “tragedy” derives. Around the temple of Dionysus, a specific space was created, dedicated to theatrical performances.

          An important accessory for actors was the mask, derived from the primitive makeup worn by worshippers during Dionysian festivals. It was large in size and made from organic materials. The role of the mask was multifunctional: it identified the character for the audience, exaggerated emotional features, and enhanced the actor’s expressiveness, allowing recognition from a distance due to its size and color (dark tones for tragedies, brightly colored for comedies). The mask also enabled male actors to play female roles.

          As an integral part of the Hellenic world (until the Roman conquest), the Greek West-Pontic cities of Histria, Tomis, and Callatis show—through artistic representations and epigraphic texts, corroborated with written sources and archaeological discoveries—that various games and performances held an important place in their cultural life.

          The theatrical mask presented as the Exhibit of the Month for November belongs to the collection of the National History and Archaeology Museum in Constanța. It is of the Tanagra type, made of terracotta, and was most likely discovered in Mangalia (ancient Callatis). It was not a mask used in performances due to its small size and material; instead, it had a decorative purpose, being fitted with holes that allowed it to be hung with strings inside various spaces within the theater. This type of mask could also be used in a funerary context or as a votive offering in the temples of Dionysus. The piece is preserved fragmentarily, having been restored, and represents a comedic—cheerful or even grotesque—character, with dotted eyes and thick eyebrows. The expression of joy is conveyed through the wide-open mouth, whose massive edge arches upward at the level of the cheekbones.

Curatori:

dr. Aurel Mototolea, șef secție Muzeografie și Muzee Locale

drd. Andreea Andrei, muzeograf

Bibliografie / Bibliography

Covacef, Zizi, Ludi tomitani în documente arheologice. Analele Dobrogei, SN, an II, nr. 1, p.7-12.

Bucovală, Mihai, Noi morminte de epocă romană timpurie la Tomis. Pontice, I, 1968, p.269-306.

Canarache, Vasile, Măști și figurine Tanagra din atelierele de la Callatis – Mangalia, Constanța, 1969, p. 36-37; 175.

Joi, 30 octombrie 2025, la Istanbul, a avut loc manifestarea științifică „Moștenirea culturală otomană în Dobrogea-edificii de cult islamice”. Evenimentul cultural a fost organizat în parteneriat de Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Universitatea Rumeli din Istanbul.

Cu acest prilej, a fost vernisată expoziția „Edificii de cult islamice din Dobrogea” care a prezentat monumentele religioase islamice reprezentative pentru regiune, construite atât în perioada administrației otomane (1418 – 1878), cât și după integrarea Dobrogei în granițele statului român. Expoziția oferă informații esențiale despre istoria acestor edificii elementele arhitecturale distinctive și stadiul lor de conservare. Publicul poate vizita expoziția până sâmbătă, 1 noiembrie 2025, la sediul Universității Rumeli din Istanbul (Campusul de Cercetare și Aplicare Haliç – Fuayer Alanı, Piri Paşa, Boduroğlu Sk. No:22, 34445 Beyoğlu/İstanbul).

În cadrul panelului științific, dr. Delia Roxana Cornea, manager al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, și dr. Gabriel-Felician Croitoru, consilier pe probleme de cultură al președintelui Consiliului Județean Constanța, au susținut prelegeri care au evidențiat multiplele influențe culturale reciproce între turci și români, documentate în spațiul dobrogean, cu scopul de a evidenția patrimoniul istoric, material și imaterial de influență islamică din Dobrogea.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, este onorat să participe, alături de Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul și de Universitatea Rumeli din Istanbul, la organizarea manifestării științifice „Moștenirea culturală otomană în Dobrogea – edificii de cult islamice”. Evenimentul cultural va avea loc joi, 30 octombrie 2025, ora 14:00, la sediul prestigioasei Universități Rumeli din Istanbul, Campusul de Cercetare și Aplicare Haliç – Fuayer Alanı.

Această inițiativă se înscrie în contextul colaborării instituționale dintre Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul, având ca obiectiv promovarea fondului cultural comun româno-turc, cu un accent special pe moștenirea otomană din Dobrogea. Evenimentul urmărește să pună în valoare patrimoniul istoric, material și imaterial de influență islamică al regiunii, printr-o serie de prelegeri științifice și prin vernisarea expoziției foto-documentare „Edificii de cult islamice”.

În cadrul manifestării, dr. Delia Roxana Cornea, manager al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, și dr. Gabriel-Felician Croitoru, consilier pe probleme de cultură al președintelui Consiliului Județean Constanța, vor susține comunicări științifice menite să evidențieze aspecte relevante ale valorilor culturale și civilizaționale transmise de civilizația otomană în Dobrogea.

Expoziția „Edificii de cult islamice” reunește imagini și informații despre monumentele religioase islamice reprezentative pentru spațiul dobrogean, construite atât în perioada administrației otomane (1418 – 1878), cât și după integrarea Dobrogei în granițele statului român. Publicul va putea descoperi numeroase informații despre istoria lor, elementele arhitecturale distinctive și starea de conservare. Expoziția va putea fi admirată la sediul Universității Rumeli din Istanbul până sâmbătă, 1 noiembrie 2025.

Demersul oferă o platformă științifică de colaborare, contribuind la consolidarea relațiilor culturale bilaterale prin facilitarea cooperării academice și de cercetare între istorici români și turci, sub egida inițiativei „Punți culturale între România și Turcia”.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, continuă în luna noiembrie 2025 îndrăgita serie de tururi ghidate gratuite, parte a proiectului cultural „Toamna la Constanța, în urmă cu un veac”.

Coordonate de dr. Cristian Cealera, specialist al muzeului, aceste plimbări istorice au atras, în luna octombrie, sute de constănțeni interesați să afle detalii captivante despre toamna anului 1925 – o perioadă în care orașul vibra de viață, cultură și transformări urbane. Relatările se bazează pe documente din epoca interbelică și articole din presa vremii, îmbogățite cu întâmplări pitorești și povești surprinzătoare.

Tururile ghidate din luna noiembrie 2025 se vor desfășura după următorul program:

• Sâmbătă, 1 noiembrie 2025 – ora 10:00;

• Duminică, 2 noiembrie 2025 – ora 10:00;

• Sâmbătă, 15 noiembrie 2025 – ora 10:00;

• Duminică, 16 noiembrie 2025 – ora 10:00;

Punct de întâlnire: Statuia Lupoaica (Lupa Capitolina), municipiul Constanța.

Participarea este gratuită și nu necesită înscriere prealabilă!

Vă așteptăm cu bucurie!

Gala Restaurării Românești „Mâini de Aur 2025”, desfășurată la Muzeul Național al Țăranului Român la 15 octombrie 2025, a marcat într-un mod simbolic și emoționant semicentenarul înființării sistemului românesc de restaurare și conservare a patrimoniului cultural. Manifestarea a oferit prilejul de a aprecia public excelența, dedicarea și profesionalismul restauratorilor care au contribuit în mod esențial la dezvoltarea acestei profesii, prin decernarea Trofeului „Mâini de Aur 2025” și a diplomelor de excelență.

Restauratorul expert constănțean Dan Mihai Ionescu a fost distins cu Trofeul „Mâini de Aur 2025”, o recunoaștere binemeritată pentru cei 50 de ani de activitate pe care, cu meticulozitate, răbdare și devotament, i-a pus în slujba patrimoniului cultural românesc, în cadrul Laboratorului de Restaurare-Conservare al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Jumătate de veac în care a ridicat la nivel de artă restaurarea de metale, impunându-se drept unul dintre specialiștii de marcă ai domeniului.

O carieră ce se confundă cu începuturile restaurării în România

Astăzi, aflat la pensie, Dan Mihai Ionescu își amintește cu emoție și nostalgie anii de început în muzeu, dar mai ales colegii alături de care și-a construit cariera și cu care a legat relații trainice de prietenie și respect reciproc.

Era un tânăr pasionat de istorie când, în 1974, a pășit în biroul profesorului Adrian Rădulescu, directorul muzeului la acea vreme, și i-a spus, cu entuziasmul caracteristic vârstei, că își dorește un loc de muncă.

„Încă îmi amintesc cât de emoționat eram. De altfel, profesorul Adrian Rădulescu era o persoană cu o inimă imensă, dar cu o atitudine impunătoare, indiferent dacă îl cunoșteai sau nu. M-a primit, m-a ascultat și mi-a spus că mă primește, dar că nu are bani să mă plătească. Ce contau banii la vârsta aceea? Câteva luni am activat voluntar: am făcut ghidaj în special la Edificiul Roman cu Mozaic și la Cetatea Histria, am învățat grafică. Am făcut de toate.

În 1975 au fost înființate, în baza Legii 63/1974, șapte laboratoare zonale de restaurare-conservare, printre care și cel de la Constanța, care avea arondate instituțiile muzeale din Călărași, Ialomița, Brăila, Galați și Tulcea. Mi-am început activitatea în august 1975, m-am specializat în restaurarea metalelor și am activat până în vara anului 2024, când am ieșit la pensie.

Am lucrat cu mulți specialiști remarcabili, de la care am avut șansa să învăț secretele acestei profesii: Dimitrie Vicoveanu și Iosif Korodi – restauratori de excepție, sub coordonarea cărora am urmat cursurile de specializare, la Iași și, respectiv, Cluj; Mathe Kiss Lorand – șeful laboratorului de restaurare între 1974 și 2004; Constantin Carpus, un restaurator autodidact cu o imaginație și o inventivitate excepționale; Margareta Havrileț – alături de care am împărțit biroul ani buni și de la care pot spune că am învățat meserie”, a afirmat restauratorul Dan Mihai Ionescu.

„Monedele sunt adevărate opere de artă”

De-a lungul unei frumoase și îndelungate cariere, a redat strălucirea a zeci de mii de piese arheologice de metal (monede, fibule, săbii, armuri), aflate în colecțiile numeroaselor instituții muzeale din țară, precum Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Național al Marinei Române, Castelul Peleș etc. Fiecare obiect a reprezentat o provocare, dar restauratorul constănțean mărturisește că a găsit o fascinație aparte în descoperirea detaliilor ascunse ale monedelor.

„Consider că monedele sunt adevărate opere de artă. Nu există două identite, chiar dacă fac parte din aceeași serie, fie că sunt bătute sau turnate. Ce satisfacție imensă aduce să vezi o piesă restaurată și să îi descoperi micile particularități! 

Lucrarea care mi-a rămas la suflet este restaurarea unui tezaur monetar descoperit în anii 2004 – 2005 pe strada București din municipiul Constanța. Acest tezaur conținea aproximativ 7.000 de monede, am lucrat mai bine de un an pentru restaurarea lor”, a povestit restauratorul Dan Mihai Ionescu.

Trofeul „Mâini de Aur 2025” a fost primit de restauratorul expert Dan Mihai Ionescu cu modestie și recunoștință.

„Această distincție este o recunoaștere a celor 50 de ani de muncă în slujba patrimoniului. Este o reală satisfacție să știi că munca noastră nu trece neobservată”, a afirmat expertul.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța își exprimă profunda apreciere față de activitatea restauratorului expert Dan Mihai Ionescu, care, timp de cinci decenii, a slujit cu devotament, migală și pasiune patrimoniul cultural românesc. Mii de artefacte i-au trecut prin mâini, iar fiecare piesă poartă amprenta priceperii și dăruirii sale. Trofeul „Mâini de Aur 2025” reprezintă o recunoaștere binemeritată a unei cariere exemplare, care va rămâne un reper pentru generațiile viitoare. Vă mulțumim, domnule Dan Mihai Ionescu!

Muzeul „Axiopolis” Cernavodă – Centrul Hamangia și Atelierul Gânditorul – a fost, în perioada 20 – 24 octombrie 2025, gazda unor activități pline de entuziasm și sete de cunoaștere, organizate în cadrul „Săptămânii Altfel”. Sute de elevi din mai multe școli din județele Constanța și Călărași au vizitat punctul muzeal, unde au descoperit istoria culturii Hamangia și simbolistica cuplului „Gânditorul și Femeia șezând”, devenit brand al civilizației străvechi.

Tinerii vizitatori au luat parte la tururi ghidate și ateliere de creație, în cadrul cărora au modelat piese inspirate din artefactele expuse, experimentând, într-un mod educativ și ludic, viața comunităților neolitice. Pentru micii participanți, activitățile au reprezentat o experiență care le-a stimulat imaginația, spiritul de observație și îndemânarea, dar și interesul pentru patrimoniul cultural-istoric local. Sălile muzeale au fost animate de voie bună și numeroase întrebări, dovadă a impactului pozitiv al activităților interactive asupra apetitului de cunoaștere al tinerei generații.

În prima zi, elevii claselor primare de la Școala Gimnazială Nr. 2 Cernavodă au participat la un atelier de modelaj în lut, iar cei de la Școala Gimnazială Fetești au beneficiat de un tur ghidat al Centrului Hamangia. Ziua următoare, muzeul a fost vizitat de elevi de la unități școlare din Hârșova, Seimeni și Cernavodă. În continuare, în a treia zi din „Săptămâna Altfel”, s-a desfășurat un atelier de olărit cu elevii de clasa a VII-a de la Liceul Teoretic „Anghel Saligny” Cernavodă. În aceeași zi, exponatele de valoare excepțională prezentate în Centrul Hamangia au fost admirate de copiii de la grupele mare și mijlocie ale Grădiniței cu Program Normal Nr. 3 Cernavodă, precum și de elevii claselor I-a, III-a și a IV-a de la Școala Gimnazială Nr. 2 Cernavodă și Școala Gimnazială Nr. 1 Topalu.

În ultima zi, muzeul a primit vizita elevilor de clasele a VI-a și a VII-a de la Liceul Teoretic „Anghel Saligny” Cernavodă, precum și a unor grupuri din unitățile școlare din Hârșova și Topalu.

Prin activitățile desfășurate, Muzeul „Axiopolis” – Centrul Hamangia Cernavodă contribuie la educația non-formală a tinerei generații și la apropierea acesteia de istoria și valorile culturale ale Dobrogei.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (MINA) Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Asociația Primus Art Laboratory, invită publicul la un eveniment complex dedicat prezentării rezultatelor proiectului cultural „Sucidava Moesica – Debutul cercetărilor. Două milenii de istorie și legende”. Acesta se va desfășura vineri, 24 octombrie 2025, ora 12:00, la sediul muzeului din str. Arhiepiscopiei nr. 7, municipiul Constanța.

Proiectul, implementat în perioada 15 august – 15 noiembrie 2025 și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, în cadrul sesiunii II/2025, Aria Patrimoniu Cultural Material, își propune cercetarea, prezervarea, promovarea și valorificarea patrimoniului cetății romano-bizantine Sucidava Moesica (Satu Nou, comuna Oltina), un important obiectiv istoric din județul Constanța.

Totodată, MINA Constanța anunță finalizarea celei de-a doua campanii de cercetare arheologică sistematică a sitului arheologic, sub coordonarea responsabilului științific, cercetător dr. Sorin Marcel Colesniuc. Activitățile din teren au fost completate de investigații arheologice realizate cu metode moderne, neinvazive, precum scanări cu tehnologia LiDAR și georadar, care au permis identificarea și cartografierea precisă a structurilor subterane.

Evenimentul din 24 octombrie 2025 cuprinde:

•  Conferință de presă – prezentarea obiectivelor și rezultatelor proiectului;

• Comunicări științifice – semnate de dr. Sorin Marcel Colesniuc, dr. Petrică Colțeanu și dr. Viorel Ștefan Georgescu, din cadrul colectivului MINA Constanța; 

• Vernisajul expoziției temporare intitulată „Sucidava Moesica: Vestigii din primele două campanii de cercetări arheologice sistematice”, dedicată descoperirilor recente de la cetatea romano-bizantină Sucidava Moesica.

Pentru atragerea unui public cât mai numeros, evenimentul va fi transmis live pe pagina de Facebook a proiectului „Sucidava Moesica – Debutul cercetărilor. Două milenii de istorie și legende”.

Expoziția, organizată la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, va putea fi vizitată în perioada 24 octombrie – 10 noiembrie 2025 și va reuni artefacte arheologice din secolele V–VI p. Chr., precum fragmente ceramice, fragmente de vase din sticlă, monede, stele funerare, o amuletă, piepteni din os și obiecte din fier, descoperite în timpul celor două campanii de cercetări arheologice (2024/ 2025). Materialul arheologic va fi completat de imagini impresionante care surprind patrimoniul cetății romano-bizantine, procesul de cercetare arheologică, dar și întreaga echipă care a participat la săpăturile arheologice de la Sucidava Moesica, colecție fotografică semnată de Marian Adochiței.

Vă așteptăm cu drag!

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța participă la proiectul „Maria, o Regină în slujba țării și Armatei sale”, care se desfășoară, în perioada 20 – 29 octombrie 2025, în mai multe instituții de învățământ, cultură și cult din județul Constanța.

Inițiativa aparține Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” filiala județeană Constanța și este realizată în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Arhiepiscopia Tomisului, Muzeul Militar Național „Ferdinand I” filiala Constanța, Inspectoratul Școlar Județean Constanța și unități militare din garnizoanele Constanța și Mangalia.

Proiectul își propune să aducă în atenția publicului implicarea Reginei Maria în sprijinirea Armatei Române în timpul Primului Război Mondial, ca și rolul esențial jucat în făurirea statului național român unitar, perioadă în care a devenit simbol al loialității, curajului și patriotismului.

Activitățile au debutat luni, 20 octombrie 2025, cu evocarea personalității Reginei Maria în cadrul unor evenimente organizate la Casa de Cultură Murfatlar și la Colegiul Național „Regina Maria” din Constanța. Comunicările au fost susținute de colonel (rtg) Remus Macovei – Asociația Cultul Eroilor „Regina Maria” filiala județeană Constanța), dr. Lavinia Dumitrașcu – Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța – și colonel (r) dr. Gabriel Pătrașcu.

Evenimentele dedicate Reginei Maria continuă în perioada 21–24 octombrie 2025, printr-o serie de activități culturale și educative desfășurate la Cercul Militar Mangalia, Colegiul Economic Mangalia, Liceul Teoretic „Băneasa” și Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” – filiala Constanța.  Joi, 23 octombrie 2025, Mănăstirea Dervent va găzdui simpozionul „Personalitatea Reginei Maria creionată de istorici”, ce va reuni specialiști în istorie și cultură.

Programul comemorativ se va încheia miercuri, 29 octombrie 2025 – dată la care se împlinesc 150 de ani de la nașterea acestei personalități emblematice – printr-o amplă manifestare ce va include depuneri de coroane de flori la bustul Reginei Maria din municipiul Constanța.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vă propune activități distractive și educative, perfecte pentru momentele petrecute în familie sau pentru ore captivante la școală.

Vă mai amintiți de șarpele Glykon? Dar de Fortuna și Pontos sau de monedele romane? Dacă ați vizitat muzeul, sigur vi se par cunoscute. Dacă nu, nu-i nimic! În materialele pregătite veți găsi informații interesante care vor stârni curiozitatea copiilor și le vor deschide apetitul pentru istorie.

Descărcați, explorați și rezolvați alături de cei mici puzzle-uri, labirinturi și alte activități creative inspirate din lumea antică – pentru că învățarea prin joacă este mereu o alegere inspirată, iar istoria poate deveni o aventură plină de descoperiri!

Puzzle-uri cu Șarpele Glykon, Fortuna cu Pontos și Monede romane

Labirint Drumul Corect

Labirint Mamut

Labirint Soldat Roman

Labirint Vas Grecesc

Labirintul Antic