Cazinoul Constanței a fost scena unor evenimente culturale deosebite și în lunile de iarnă, nu doar în mult așteptatul sezon estival. În anii `20, edificiul necesita unele reabilitări, mai ales că orașul se pregătea să găzduiască în 1928 Semicentenarul Dobrogei (50 de ani de la instalarea administrației românești). Totuși, în așteptarea lucrărilor, porțile monumentalului edificiu se deschideau uneori pentru a găzdui spectacole.

În seara de 2 ianuarie 1927 s-a dat startul unui regal de operetă. Ziarul Dacia consemna:

„Aseară, în Sala Cazinoului, compania de opere de sub direcțiunea domnului Rabega, având în fruntea distribuției pe doamnele Ana Dorna și Silvia Dobrescu și pe domnii Belcinii și N Dumitriu, a dat prima reprezentație din ciclul anunțat, cu opereta Sylvia, de Francisc Molnar.  Întreg ansamblul de peste 45 de persoane a fost la înălțime, corul excelent, orchestra sub bagheta maistrului Blum – minunată, montarea și costumația ireproșabile. Sala arhiplină a bisat câteva dintre cele mai plăcute bucăți muzicale, răsplătind cu numeroase aplauze pe interpreți. Autoritățile au strălucit prin absență. La cererea generală Sylvia se va reprezenta și astă seară și mâine seară, urmând ca luni să aibe loc Vagabonzii”.

Cel mai probabil, directorul trupei venite la Constanța era craioveanul Vasile Rabega (1886-1959), tenor emerit și unul dintre fondatorii Operei Române din București (1919), pe a cărei scenă a performat decenii de-a rândul. O altă ipoteză este identificarea directorului de operă cu Nicolae (Nicu) Rabega, cântăreț la modă în anii 20, originar tot din Craiova.

Alte evenimente

Ne întoarcem rapid în timp, tocmai la finalul secolului al XIX-lea. Pe 2 ianuarie 1897, ziarul Constanța publica un material extrem de interesant, din care redăm un fragment:

„Domnul Koiciu, primarul orașului, a parcelat moșia domniei sale de 200 de hectare de la Anadolchioi, în 4000 de loturi la 400-600 de metri fiecare, vânzând deja vreo 100 de parcele la 1 leu metrul, la muncitori și funcționari mici, cari nu pot plăti chiriile scumpe din oraș…”.

Beneficiare ale acestei acțiuni sunt și familii tinere și unele ale veteranilor de război, care își vor construi aici case, creând, practic, ceea ce mult mai târziu se va numi chiar cartierul Coiciu. În epoca interbelică, actuala stradă Poporului se numea de asemenea Mihail Coiciu, după numele fostului edil.

Mihail Coiciu (1842-1914) a fost primar al urbei în patru mandate, trei dintre ele între anii 1886-1897, iar ultimul, în martie – iulie 1910. De numele său se leagă numeroase realizări edilitare, Merită menționat că în 1896, pe timpul mandatului său, Constanța dobândește primul sediu de primărie construit special în acest scop (până atunci, primăria a activat în diverse clădiri închiriate). Acest prim Palat Comunal al Constanței a funcționat ca sediu de primărie timp de zece ani, între 1896 și 1906. Devenind neîncăpător, pe măsură ce Constanța se extindea, Palatul Comunal a fost vândut și transformat în Palatul Poștei (Poșta Veche). Astăzi, în clădirea ridicată pe vremea primarului Coiciu funcționează Muzeul de Artă Populară Constanța.

Ne întoarcem însă în anul 1897. În același ziar Constanța din 2 ianuarie apare o reclamă a unor avocați:“Bănescu și Belcik, avocați la Constanța, strada Mircea cel Mare nr.8. Se însărcinează cu orice procese, înaintea tribunalelor române și streine cu efectuarea împrumuturilor la societățile Creditul funciar urban și rural din București și cu facerea tuturor actelor de notariat. Consultațiuni: 8-12 dimineața și 4-6 după-amiaza”. Aparent, o simplă reclamă. De fapt, o mențiune a două persoane foarte importante ale orașului, cu contribuții deosebite la dezvoltarea acestuia.

Avocatul Alexandru Belcik a fost primar al urbei între 20 decembrie 1891 și 18 aprilie 1892. În scurtul său mandat a luat o decizie foarte importantă: a decis ca Primul Cazin (Cazino al Constanței), așa numita Sală de Cură (Kuursaal), să fie demolat după ce fusese grav afectat de o furtună. Belcik a propus crearea unui Cazino care să rivalizeze cu edificiile asemănătoare din Vestul Europei. A avut chiar și o idee stranie, aceea de a dărâma Farul Genovez pentru ca pe locul lui să se ridice un Cazino care ar fi avut în vârf chiar un mic far. Primul Cazin a dispărut, iar administrația constănțeană a decis construirea unuia nou pe Bulevardul Elisabeta, care a funcționat între anii 1892-1910. Cazinoul imaginat de Belcik, menit să rivalizeze cu cele de la Monte Carlo, actualul Cazinou al Constanței, avea să fie ridicat abia în prima decadă a secolului XX, în timpul altor administrații.

Tot Belcik a avut ideea de a crea stațiunea Mamaia, un plan ce avea însă să fie pus în aplicare de fostul său coleg, avocatul Ion Bănescu.

Bănescu (1851-1909) a fost profesor, politician, istoric, jurist și avocat cu studii absolvite la Berlin. În anul 1900 a fost, timp de câteva luni (ianuarie – aprilie), președinte al Comisiei Interimare – cu atribuții de edil, iar între 7 februarie  1905 – 11 aprilie 1907, primar al orașului. I se datorează numeroase realizări urbanistice, precum și înființarea a numeroase școli, însă contribuția sa majoră, pentru care este și astăzi pomenit, a fost, fără îndoială, crearea și inaugurarea stațiunii turistice Mamaia (august 1906).

Pe lista primarilor avocați de la începutul secolului XX se regăsește și George Benderly (1865-1932), care a condus destinele localității doar pentru câteva luni, în intervalul septembrie – decembrie 1904. Specialist reputat, el s-a remarcat și ca un pasionat al operelor de caritate. Pe data de 2 ianuarie 1922, în ziarul Dobrogea Jună era publicat un amplu anunț, din care redăm cele mai importante fragmente: “Comitetul Societății Ocrotirea Orfanilor din Răsboiu din Constanța aduce viile sale mulțumiri domnului GD Benderly, avocat din Constanța care a binevoit a dona pentru orfanii dobrogeni din răsboiu, prin doamna Esmeralda G Dumitriu, suma de 3000 de lei. Această sumă va servi la împlinirea multor nevoi ale orfanilor, atât de numeroși și atât de lipsiți de îmbrăcăminte, încălțăminte, adăpost și hrană. Domnul Benderly a donat  până acum peste 5000 de lei (în total)… Fapta domniei sale este demnă de toată lauda și este prea frumoasă pentru a nu o aduce la cunoștința tuturor, chiar contra voinței sale, în dorința ca gestul frumos să fie imitat”.

Benderly a fost la un moment dat senator de Constanța și a surprins atunci când și-a dat demisia din funcție. El și-a explicat astfel gestul:

“Scaunul în Parlament constituie un mandat pe care, eu unul cel puţin, înţeleg să-l exercit în limitele în care mi-a fost încredinţat şi cu dispozitivul ce mi-a fost fixat de alegătorii mei. Din momentul în care m-am convins, că nu-mi pot îndeplini întocmai obligaţiunea contractată, am socotit o elementară datorie de onoare şi conştiinţă, din parte-mi, ca să depun acest mandat – şi l-am depus. N-am înţeles şi nu înţeleg că a fi mandatar al naţiunei înseamnă a încasa numai diurne şi a te plimba gratuit pe C.F.R…”.

Fost decan al Baroului Constanța în mai multe rânduri și consul onorific al Țărilor de Jos, George Benderly a semnat înaintea morții un act de donație, oferind Curții de Apel Constanța întreaga sa bibliotecă, 703 volume.

Reclama zilei – “Vizitați Marele Restaurant Grand – Strada Carol 77 bis – Zilnic mâncări de pește proaspăt – Bucătărie națională și franceză – Vinuri alese, indigene și streine. Grătar Special – Bere Șlepingăr Bragadiru – Curățeni exemplară – Prețuri populare – Orchestră națională sub conducerea virtuosului Iancu Constantinescu – Cofetăria Grand, cele mai delicioase confeturi și prăjituri.” (1924)

În urmă cu exact un secol, pe 1 ianuarie 1926, a intrat în vigoare Legea nr.95 pentru unificarea administrativă a statului român. Norma a fost emisă de Parlament în baza Decretului 1972 din 13 iunie 1925 și publicată o zi mai târziu, pe 14 iunie. În urma acestei legi, Constanța a devenit municipiu, un înalt rang pe care Tomisul antic îl deținuse în urmă cu aproape 18 secole, pe vremea stăpânirii romane. Statutul de municipiu se acorda la începutul secolului XX numai orașelor care, prin numărul de locuitori și importanța lor economică sau culturală, aveau o mai mare înrâurire asupra dezvoltării generale a Statului. Marele oraș-port Constanța, aflat în plină dezvoltare după încheierea Primului Război Mondial, îndeplinea cu vârf și îndesat aceste criterii.

Legea intrată în vigoare la 1 ianuarie 1926 împărțea teritoriul României, din punct de vedere administrativ, în județe, iar acestea, la rândul lor, aveau în componență comune rurale și urbane. Astfel, municipiul Constanța era, în același timp, și comună urbană reședință de județ. Utilizarea termenului de „comună” a condus la apariția unor denumiri de clădiri păstrate până astăzi și care, uneori, pot ridica semne de întrebare: Cazinoul Comunal sau Palatul Comunal (fosta Primărie a orașului, astăzi sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, din Piața Ovidiu nr. 12).

Până la adoptarea Legii pentru unificare administrativă, regiunile istorice ale României Mari erau împărțite în diviziuni diferite, după modelul imperiilor sau regatelor care le-au stăpânit: județe – în Regatul României (Vechiul Regat, compus din Moldova, Muntenia, Oltenia și Dobrogea), zemstve – în Basarabia, comune politice – în Bucovina și comitate – în Transilvania. Din 1926, toate aceste diviziuni capătă statutul de județe, iar România număra nu mai puțin de 71. Provincia Dobrogea era alcătuită din patru județe: Constanța, Tulcea, Caliacra și Durostor, ultimele două făcând parte din Dobrogea de Sud, Cadrilaterul, care intrase în componența statului român încă din 1913.

În anul în care a devenit oficial municipiu, orașul Constanța avea o populație de peste 50.000 de locuitori (recensământul oficial din 1930 va consemna 59.164 de locuitori). Populația întregului județ era de aproximativ 250.000 de locuitori (253.093 la recensământul din 1930).

Odată cu dobândirea statutului de municipiu, Constanța va prelua conducerea administrativă a localităților învecinate, Brătianu și Anadolchioi, care în următorii ani vor fi integrate și transformate în cartiere ale urbei pontice.

În acel moment, primarul urbei era doctorul Nicolae Mărgărint, membru al Partidului Liberal, aflat la întâiul său mandat de edil.

Alte evenimente

Pe 1 ianuarie 1926, Regatul României se confrunta cu o problemă deosebită: criza dinastică. Chiar în această primă zi a anului, regele Ferdinand a convocat la Sinaia Consiliul de Coroană și a anunțat că acceptă renunțarea la tron a principelui moștenitor Carol, numindu-l urmaș pe principele Mihai. Ferdinand avea să moară în 1927, iar nepotul său, micul Mihai I, a devenit rege, țara fiind guvernată de un Consiliu de Regență. Carol s-a întors în România în 1930, și-a detronat propriul fiu și a devenit regele Carol al II-lea (1930-1940).

Pe 1 ianuarie 1940, în ultimul său an de domnie, Carol al II-lea s-a aflat la Constanța. Ziarul local „Dacia” a consemnat următoarele: „Primul ostaș al Țării a petrecut Anul Nou în mijlocul soldaților din Regimentul de Călărași”. Venit la Constanța în ajunul Revelionului, monarhul a fost primit cu pâine și sare și a petrecut câteva ore la Primărie (actualul Muzeu), în Piața Ovidiu.

Pentru prima dată în istoria Constanței, în noaptea de 31 decembrie1930/1 ianuarie 1931, un restaurant din oraș, Luther, situat în Piața Independenței nr.7, a organizat o Seară de Revelion care s-a bucurat de mare succes. În presa vremii, localul condus de Iancu D. Mungiuri își făcea reclamă astfel: „cel mai mare și elegant local familiar”, care a organizat „marele eveniment al Constanței pe anul 1930. (Trecutul Revelion) a rămas o amintire plăcută participanților, cât și felul cum direcțiunea a știut să administreze, realizând în permanență și până la sfârșit o atmosferă plăcută și veselă. Deci, luând în considerație succesul avut, anunțăm cu plăcere că Revelionul anului 1931 va avea un formidabil succes. Va fi frumos, plăcut și amuzant”.

Cei de la Luther s-au decis deci să repete isprava și de Revelionul 1931/1932: „Unde se poate petrece ca în fiecare an bine și eftin? La Restaurant Luther! Două Muzici – Militară și Jazz Bandul Pasărea Albă din Timișoara. La orele 12 noaptea se servește publicului Șampanie gratis. Dans, Tombolă, Confetti, Cotillon”.

Persoanele care au serbat la Luther trecerea dintre anii 1931/1932 au mai avut parte de o surpriză. După miezul nopții, a avut loc recitalul celebrilor actori danezi Pat și Patachon, pe numele lor reale Harald Madsen și Carl Schenstrom. Nu știm cât a costat reprezentația celor doi comedianți, dar cu siguranță suma a fost considerabilă. Cele două vedete ale filmului mut i-au încântat pe constănțeni cu glumele lor, iar publicul i-a răsplătit cu ropote de aplauze. Expresia „Pat și Patachon” este folosită și astăzi pentru a descrie un cuplu cu fizic și temperament contrastante.

Reclama zilei – „Britania – Variete familiar – Jarz Danzing – Cu începere de astăzi și în fiecare seară vor debuta următoarele numere aduse cu mari sacrificii din străinătate și din Capitală. Pentru prima oară în orașul Constanța – Teatru de păpuși (Marionette) de la Teatrul Olimpia din Paris, care au obținut cele mai mari succese în toată lumea: 150 de păpuși și 300 de costume. Renumita soprană Gloria, adusă cu mari sacrificii din Italia, Duo Selitti – Regele Mandoliniștilor și alte 15 numere noi. După program – Dans Tabarin. Începutul la ora 9 jum, fix. Intrare liberă”. (1924)

Istoria nu este doar o succesiune de date și evenimente, ci o oglindă prin care înțelegem cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm. Cu acest gând, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța propune publicului, în anul 2026, un demers editorial curajos și original: „Astăzi la Constanța” – un calendar istoric conceput să aducă zilnic în atenție câte o filă din trecutul ținutului istro-pontic.

Fiecare zi a anului 2026 va fi un prilej de întâlnire cu fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei: evenimente semnificative, personalități marcante, fapte cotidiene consemnate în presa vremii, descoperiri arheologice sau piese de patrimoniu care spun, discret dar convingător, povestea trecutului local. Accentul va cădea în special pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă de transformări profunde pentru Constanța, de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, nici alte epoci nu vor fi neglijate, pentru că istoria acestui ținut se întinde pe un arc de timp impresionant, din preistorie până în contemporaneitate.

„Astăzi la Constanța” este, așadar, o invitație la (re)descoperire. Prin acest proiect editorial, dorim să aducem istoria mai aproape de dumneavoastră, publicul nostru, într-un format accesibil, atractiv și consecvent.

Urmăriți-ne începând cu 1 ianuarie 2026, când dăm startul acestei incursiuni zilnice în trecutul Constanței!

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța informează publicul că, în perioada 24 decembrie 2025 – 7 ianuarie 2026, cu prilejul sărbătorilor de iarnă,  sediul administrativ al instituției și expozițiile permanente din municipiul și județul Constanța vor funcționa după următorul program:

• Edificiul Roman cu Mozaic:  în perioada 24.12.2025 – 07.01.2026 – închis

• Mormântul Pictat Hypogeu: în perioada 24.12.2025 – 07.01.2026 – închis

• Complexul Muzeal Tropaeum Traiani – Adamclisi: în perioada 24.12.2025 – 05.01.2026 – închis

• Cetatea Capidava: în perioada 24.12.2025 – 07.01.2026 – închis

• Cetatea Carsium – Hârșova:    în perioada 24.12.2025 – 05.01.2026 – închis

• Complexul Muzeal Histria:     în perioada 24.12.2025 – 07.01.2026 – închis

• Muzeul „Axiopolis” Cernavodă  – Centrul Hamangia: în perioada 24.12.2025 – 07.01.2026 – închis

• Sediul administrativ MINA Constanța:

         ▪ 25 – 28 decembrie 2025 – închis

                   ▪ 29 – 31 decembrie 2025 – program  normal

                   ▪ 01 – 04  ianuarie 2026 – închis

                   ▪ 05 ianuarie  2026 – program  normal

                   ▪ 06 – 07 ianuarie 2026 – închis

                   ▪ 08 ianuarie 2026 – reluarea programului de lucru.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, împreună cu Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța, a organizat vineri, 19 decembrie 2025, un eveniment cultural de marcă, dedicat uneia dintre cele mai remarcabile realizări inginerești din istoria României moderne: Podul peste Dunăre de la Cernavodă, construit sub coordonarea lui Anghel Saligny.

Cu această ocazie, a fost vernisată expoziția „Podul de la Cernavodă – 130 de ani peste Dunăre și timp”, care aduce în atenția publicului o selecție de litografii de o valoare documentară și estetică deosebită, provenite din colecțiile membrilor Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța. Totodată, a fost lansat albumul „Podurile lui Anghel Saligny în imagini”, ce reunește aproximativ 150 de ilustrații ce documentează istoricul zonei Cernavodă, precum și procesul de construcție, inaugurarea și etapele de funcționare ale complexului de poduri de peste Dunăre proiectat de Anghel Saligny.

La manifestarea culturală au susținut alocuțiuni autorii volumului, respectiv dr. Delia Roxana Cornea, manager al muzeului, ing. Gheorghe Stănescu, ing. George Grigore și ing. Constantin Șișman, membri ai Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța, alături de prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, reputat istoric.

Acest demers cultural are loc în contextul celebrării mai multor momente semnificative legate de Anghel Saligny: 130 de ani de la finalizarea construcției Podului peste Dunăre de la Cernavodă, 135 de ani de la începerea respectivelor lucrări și 100 de ani de la trecerea în neființă a marelui inginer.

Albumul „Podurile lui Anghel Saligny în imagini” beneficiază de sprijinul și recunoașterea Academiei de Științe Tehnice din România și al Asociației Generale a Inginerilor din România și oferă cititorilor o perspectivă accesibilă și documentată asupra unui simbol al progresului tehnic și al modernizării României la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Muzeul Regional de Istorie Varna marchează o jumătate de secol de parteneriat cultural și științific, o colaborare care în timp a devenit o punte solidă între două comunități muzeale cu bogate tradiții.

În perioada 16 – 17 decembrie 2025, o delegație a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, condusă de managerul instituției, dr. Delia Roxana Cornea, participă la un eveniment special organizat la Varna pentru celebrarea îndelungatei colaborări. Primul protocol a fost semnat în anul 1975, când în fruntea instituției muzeale constănțene se afla prof. Adrian Rădulescu, și a stat la baza unei cooperări active, continuate de trei generații de specialiști.

La evenimentul festiv au participat arheologul dr. Valeri Yotov, fost director al instituției muzeale bulgare, precum și arheologul dr. Alexander Minchev, care a rememorat cu nostalgie momentele de la semnarea primului protocol de colaborare dintre cele două muzee, la care a fost de față.

Marți, 16 decembrie 2025, un nou protocol de colaborare a fost semnat de dr. Delia Roxana Cornea și de dr. Igor Lazarenko, directorul Muzeului Regional de Istorie Varna, menit să consolideze parteneriatul dintre cele două instituții în domeniul muzeologiei, precum și în ceea ce privește conservarea, cercetarea și promovarea patrimoniului cultural.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța împreună cu Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța organizează vineri, 19 decembrie 2025, începând cu ora 17:00, la sediul din strada Arhiepiscopiei numărul 7, un eveniment cultural dedicat împlinirii a 130 de ani de la inaugurarea Podului peste Dunăre de la Cernavodă.

Cu acest prilej va fi vernisată expoziția „Podul de la Cernavodă – 130 de ani peste Dunăre și timp”, urmată de lansarea volumului de prezentare destinat publicului larg, intitulat „Podurile lui Anghel Saligny în imagini”.  Lucrarea poartă semnătura a trei membri ai Asociației Filateliștilor „Tomis” Constanța, respectiv Gheorghe Stănescu, George Grigore și Constantin Șișman, alături de Delia Roxana Cornea, specialist al muzeului.  

Volumul cuprinde aproximativ 150 de imagini de epocă și oferă o succintă trecere în revistă a istoricului zonei Cernavodă, prezentând diferite aspecte legate de demararea procesului constructiv, de inaugurarea și funcționarea de-a lungul timpului a impunătorului pod de la Cernavodă, creație a marelui inginer Anghel Saligny.

Vă așteptăm cu drag!

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a găzduit miercuri, 10 decembrie 2025, o dublă lansare editorială remarcabilă, semnată de cercetătorul constănțean dr. Constantin Cheramidoglu. Cele două volume, „Pe teme din istoria politicii externe a României și „Pe teme din istoria economiei românești”, cuprind studii realizate de reputatul cercetător pe parcursul a peste două decenii și reflectă principalele direcții de interes ale autorului: politica externă a României și evoluțiile economice ale statului român.

În cadrul evenimentului au luat cuvântul dr. Delia Roxana Cornea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, conf. univ. dr. Daniel Citirigă, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” Constanța, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, precum și autorul volumelor, dr. Constantin Cheramidoglu.

Volumele aduse în fața publicului cititor includ elemente inedite legate de istoria Dobrogei și implicit a Constanței.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța va găzdui un eveniment cultural de excepție: lansarea a două volume semnate de reputatul cercetător constănțean dr. Constantin Cheramidoglu. Volumele, intitulate „Pe teme din istoria politicii externe a României” și „Pe teme din istoria economiei românești”, sunt rodul unei cercetări riguroase, reflectând direcțiile majore de interes ale autorului. 

Evenimentul va avea loc miercuri, 10 decembrie 2025, începând cu ora 14:00, la sediul muzeului din strada Arhiepiscopiei nr. 7, municipiul Constanța.

De-a lungul carierei, dr. Constantin Cheramidoglu a desfășurat ample cercetări în domenii precum istoria petrolului românesc, comerțul exterior, politica externă și imaginea internațională a României, istoria orașului Constanța și a Dobrogei, precum și teoria arhivistică. Aceste teme s-au materializat în numeroase studii, articole, recenzii și volume publicate atât în țară, cât și peste hotare. Dintre volumele publicate, se remarcă: „Comerțul maritim al României în perioada interbelică”, „Teme arhivistice I”, „Grecii Constanței vechi”, ș.a.

Dr. Constantin Cheramidoglu a colaborat cu Institutul pentru Studierea Totalitarismului, a fost arhivist la Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale, între 1990 și 2016, instituție în fruntea căreia s-a aflat în perioada 2016 – 2018. Cercetătorul este membru fondator și președinte al Asociației Arhiviștilor și Prietenilor Arhivelor „Ovidius” din Constanța, membru al Comitetului Român pentru Istoria și Filozofia Științei (subcomitetul Constanța) și al Societății de Științe Istorice din România, filiala Constanța.

Vă așteptăm cu drag!

Luni, 8 decembrie 2025, la Campusul Universității „Ovidius” Constanța, a fost vernisată expoziția documentară „Retrospectiva anului 1989”, organizată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, alături de Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius” Constanța și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.  

Expoziția marchează 36 de ani de la prăbușirea regimului comunist și oferă celor interesați o incursiune vizual-documentară în contextul anului 1989, considerat punct de răscruce în evoluția societății românești. Cele 12 panouri tematice aduse în atenția publicului conțin documente din arhiva fostei Securități și din presa vremii, ilustrând atmosfera socială, politică și instituțională din lunile premergătoare schimbărilor majore ale acelui an.

În cadrul evenimentului, a avut loc o masă rotundă la care au participat studenți și cadre didactice ale Facultății de Istorie și Științe Politice, precum și alți invitați interesați. Specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Delia Roxana Cornea și Florentina Bozîntan, au susținut o prezentare dedicată rolului presei scrise în reflectarea evenimentelor din 1989, cât și transformărilor profunde prin care a trecut mass-media în contextul schimbărilor politice.

Expoziția va fi deschisă publicului până pe 19 decembrie 2025.