1 ianuarie 1926 – Constanța devine, oficial, municipiu
În urmă cu exact un secol, pe 1 ianuarie 1926, a intrat în vigoare Legea nr.95 pentru unificarea administrativă a statului român. Norma a fost emisă de Parlament în baza Decretului 1972 din 13 iunie 1925 și publicată o zi mai târziu, pe 14 iunie. În urma acestei legi, Constanța a devenit municipiu, un înalt rang pe care Tomisul antic îl deținuse în urmă cu aproape 18 secole, pe vremea stăpânirii romane. Statutul de municipiu se acorda la începutul secolului XX numai orașelor care, prin numărul de locuitori și importanța lor economică sau culturală, aveau o mai mare înrâurire asupra dezvoltării generale a Statului. Marele oraș-port Constanța, aflat în plină dezvoltare după încheierea Primului Război Mondial, îndeplinea cu vârf și îndesat aceste criterii.
Legea intrată în vigoare la 1 ianuarie 1926 împărțea teritoriul României, din punct de vedere administrativ, în județe, iar acestea, la rândul lor, aveau în componență comune rurale și urbane. Astfel, municipiul Constanța era, în același timp, și comună urbană reședință de județ. Utilizarea termenului de „comună” a condus la apariția unor denumiri de clădiri păstrate până astăzi și care, uneori, pot ridica semne de întrebare: Cazinoul Comunal sau Palatul Comunal (fosta Primărie a orașului, astăzi sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, din Piața Ovidiu nr. 12).
Până la adoptarea Legii pentru unificare administrativă, regiunile istorice ale României Mari erau împărțite în diviziuni diferite, după modelul imperiilor sau regatelor care le-au stăpânit: județe – în Regatul României (Vechiul Regat, compus din Moldova, Muntenia, Oltenia și Dobrogea), zemstve – în Basarabia, comune politice – în Bucovina și comitate – în Transilvania. Din 1926, toate aceste diviziuni capătă statutul de județe, iar România număra nu mai puțin de 71. Provincia Dobrogea era alcătuită din patru județe: Constanța, Tulcea, Caliacra și Durostor, ultimele două făcând parte din Dobrogea de Sud, Cadrilaterul, care intrase în componența statului român încă din 1913.
În anul în care a devenit oficial municipiu, orașul Constanța avea o populație de peste 50.000 de locuitori (recensământul oficial din 1930 va consemna 59.164 de locuitori). Populația întregului județ era de aproximativ 250.000 de locuitori (253.093 la recensământul din 1930).
Odată cu dobândirea statutului de municipiu, Constanța va prelua conducerea administrativă a localităților învecinate, Brătianu și Anadolchioi, care în următorii ani vor fi integrate și transformate în cartiere ale urbei pontice.
În acel moment, primarul urbei era doctorul Nicolae Mărgărint, membru al Partidului Liberal, aflat la întâiul său mandat de edil.
Alte evenimente
Pe 1 ianuarie 1926, Regatul României se confrunta cu o problemă deosebită: criza dinastică. Chiar în această primă zi a anului, regele Ferdinand a convocat la Sinaia Consiliul de Coroană și a anunțat că acceptă renunțarea la tron a principelui moștenitor Carol, numindu-l urmaș pe principele Mihai. Ferdinand avea să moară în 1927, iar nepotul său, micul Mihai I, a devenit rege, țara fiind guvernată de un Consiliu de Regență. Carol s-a întors în România în 1930, și-a detronat propriul fiu și a devenit regele Carol al II-lea (1930-1940).
Pe 1 ianuarie 1940, în ultimul său an de domnie, Carol al II-lea s-a aflat la Constanța. Ziarul local „Dacia” a consemnat următoarele: „Primul ostaș al Țării a petrecut Anul Nou în mijlocul soldaților din Regimentul de Călărași”. Venit la Constanța în ajunul Revelionului, monarhul a fost primit cu pâine și sare și a petrecut câteva ore la Primărie (actualul Muzeu), în Piața Ovidiu.
Pentru prima dată în istoria Constanței, în noaptea de 31 decembrie1930/1 ianuarie 1931, un restaurant din oraș, Luther, situat în Piața Independenței nr.7, a organizat o Seară de Revelion care s-a bucurat de mare succes. În presa vremii, localul condus de Iancu D. Mungiuri își făcea reclamă astfel: „cel mai mare și elegant local familiar”, care a organizat „marele eveniment al Constanței pe anul 1930. (Trecutul Revelion) a rămas o amintire plăcută participanților, cât și felul cum direcțiunea a știut să administreze, realizând în permanență și până la sfârșit o atmosferă plăcută și veselă. Deci, luând în considerație succesul avut, anunțăm cu plăcere că Revelionul anului 1931 va avea un formidabil succes. Va fi frumos, plăcut și amuzant”.
Cei de la Luther s-au decis deci să repete isprava și de Revelionul 1931/1932: „Unde se poate petrece ca în fiecare an bine și eftin? La Restaurant Luther! Două Muzici – Militară și Jazz Bandul Pasărea Albă din Timișoara. La orele 12 noaptea se servește publicului Șampanie gratis. Dans, Tombolă, Confetti, Cotillon”.
Persoanele care au serbat la Luther trecerea dintre anii 1931/1932 au mai avut parte de o surpriză. După miezul nopții, a avut loc recitalul celebrilor actori danezi Pat și Patachon, pe numele lor reale Harald Madsen și Carl Schenstrom. Nu știm cât a costat reprezentația celor doi comedianți, dar cu siguranță suma a fost considerabilă. Cele două vedete ale filmului mut i-au încântat pe constănțeni cu glumele lor, iar publicul i-a răsplătit cu ropote de aplauze. Expresia „Pat și Patachon” este folosită și astăzi pentru a descrie un cuplu cu fizic și temperament contrastante.
Reclama zilei – „Britania – Variete familiar – Jarz Danzing – Cu începere de astăzi și în fiecare seară vor debuta următoarele numere aduse cu mari sacrificii din străinătate și din Capitală. Pentru prima oară în orașul Constanța – Teatru de păpuși (Marionette) de la Teatrul Olimpia din Paris, care au obținut cele mai mari succese în toată lumea: 150 de păpuși și 300 de costume. Renumita soprană Gloria, adusă cu mari sacrificii din Italia, Duo Selitti – Regele Mandoliniștilor și alte 15 numere noi. După program – Dans Tabarin. Începutul la ora 9 jum, fix. Intrare liberă”. (1924)
