23 Noiembrie 1878 – zi de sărbătoare pentru Dobrogea și Constanța
Ziua de 23 Noiembrie 1878 marchează începutul unei noi etape în istoria Dobrogei, încununată de recunoștință și entuziasm: instaurarea administrației românești în provincie și în Constanța. Acest moment istoric a fost descris de Remus Opreanu, primul prefect al Constanței, drept o zi care „va rămâne înscrisă pentru viitor, în cartea istoriei, ca o zi de fericire, pentru această nouă Românie”.
Primele unități ale armatei române au pășit în Dobrogea începând cu 14 Noiembrie 1878, fiind întâmpinate cu bucurie de locuitorii de diferite etnii ai provinciei. După cum consemnează istoricii Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu în volumul „Istoria Dobrogei” (Ed. Ex Ponto, 1998), „starea sufletească de care era animată marea majoritate a populației de cele mai diverse naționalități era definită printr-un sentiment de ușurare și satisfacție”. Pregătirile pentru primirea autorităților române începuseră cu săptămâni înainte în toate localitățile dobrogene. La Cernavoda, spre exemplu, reprezentanții comunităților locale și conducerea căii ferate au organizat un banchet festiv, în semn de susținere față de actul integrării Dobrogei în granițele regatului român.
Pe 23 Noiembrie, la sosirea în Constanța, reprezentanții administrației românești și trupele militare au avut parte de o „primire entuziastă” și de o atmosferă de veritabilă sărbătoare. Presa vremii consemnează iluminatul nocturn spectaculos, steagurile și lampioanele care împodobeau străzile, dar mai ales manifestările publice, scandările entuziaste și momentul impresionant oferit de comunitatea elenă: un „Te Deum” pentru eliberare, oficiat la singura biserică creștin-ortodoxă de la acea vreme, Biserica „Metamorphosis” (cunoscută astăzi drept Biserica Greacă).
„Orașul era împodobit, ca pretutindeni, cu tricolorul românesc, iar în port sute de drapele ale marelui pavoaz erau arborate pe catargele vapoarelor diferitelor state. Potrivit telegramelor vremii, peste 5000 de persoane, care au manifestat cu însuflețire pentru statul român, au luat parte la festivitățile prilejuite de acest eveniment istoric. (…)
În manifestările publice solemne organizate de români și reprezentanții celorlalte naționalități, înaintea instalării administrației românești și în afara prezenței sale se pot identifica forme de exprimare ale autodeterminării și dreptul de opțiune la apartenența cetățenească. Faptul că după unire mii de locuitori de diverse naționalități s-au întors în Dobrogea devenind, fără constrângeri, cetățeni ai României confirmă cum nu se poate mai bine acest fapt.
Pe de altă parte, în imaginea arcurilor de triumf încărcate cu ultimele flori ale toamnei dobrogene, în tablourile alegorice cu subiecte ale istoriei românești, în steagurile tricolore împodobite de cununi, în uralele poporului venit de pretutindeni, se pot regăsi, tulburător de apropiat, semnificațiile marilor adunări populare care, peste patru decenii, au aprobat cu sentința voinței naționale desăvârșirea unității de stat” – extras din „Istoria Dobrogei”, semnată de Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța evocă astăzi, cu respect și recunoștință, ziua de 23 Noiembrie 1878 care rămâne un simbol al solidarității, al opțiunii pentru un destin comun și al valorilor care definesc locul Dobrogei în familia României moderne.














































