Biblioteca Județeană ”Ioan N Roman” Constanța împreună cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța invită publicul iubitor de istorie și cartografie să viziteze, în perioada 18 decembrie 2023 – 15 ianuarie 2024, expoziția Mapping the Black Sea. Marea Neagră în cartografia europeană, la sediul bibliotecii, de pe str. Mircea cel Bătrân, nr. 104A, la etajul al II-lea. Expoziția, cu intrare liberă, este organizată în cadrul planului de sustenabilitate al proiectului Black Sea Archaeology, History and Culture Portal – ARHICUP (BSB867), care a fost finanțat prin programul „Joint Operational Programme for Cross-Border Cooperation under the European Neighborhood Instrument Black Sea Basin 2014-2020”, Axa prioritară 1.1. „Jointly promote of business and entrepreneurship in the tourism and cultural sectors”. Proiectul a avut ca parteneri Municipiul Nessebar, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Expoziția prezintă hărți și descrieri geografice care relevă modul în care a fost înțeleasă și înregistrată zona Mării Negre, din antichitate până în perioada modernă. Cea mai veche dovadă cartografică aparține antichității și este o hartă realizată pe piele, care se referă la perioada anilor 230-240 p.Chr., descoperită în timpul săpăturilor arheologice de la cetatea Dura Europos, din Siria. Ea este anterioară așa-numitei Tabula Peutingeriana (secolul al IV-lea p.CHr.), un itinerar sau ghid produs de inginerii romani.

Ulterior, dezvoltarea comerțului și a navigației în bazinul mediteraneean și extinderea acestora spre est, practicate în principal de orașele-state italiene Veneția, Genova, Ancona și Amalfi, a necesitat crearea portulanelor, care au descris porturile, distanțele dintre acestea și cele mai ușoare căi de acces. Cei mai renumiți maeștri ai hărților de navigație au fost Petrus Vesconte din Genova, Angelino de Delorto și Guillelmo Soleri din Mallorca. Prin urmare, atelierele producătorilor de hărți din Veneția, Genova, Pisa, Amalfi și Mallorca au stabilit bazele cartografiei europene moderne.

Concepte ale coastei Mării Negre în secolele XVI-XVIII au apărut în lucrările multor cartografi europeni, în bresle de cartografi și ateliere. Printre producătorii de hărți, renumiți pentru realizările lor, se numără Abraham Ortelius, Nicolas și Guillaume Sanson, Johann Baptist Homann, Isaak Tirion și Johann van der Bruggen.

Expoziția evidențiază că de-a lungul veacurilor au existat oameni cu spirit economic și științific – oameni de știință, marinari, ecleziaști, negustori și militari – care au depășit toate obstacolele și interdicțiile de dragul colectării, analizei și furnizării informațiilor și a cunoașterii, orientate mai puțin către credința umană și mai mult spre mintea umanistă. Obiectivul proiectului ARHICUP a fost promovarea turismului arheologic, istoric și cultural în regiunea de vest a Mării Negre, prin prezentarea bogatelor comori ale patrimoniului. În acest scop, a fost creat web portalul www.arhicup.net, care conține date bibliografice, modele 3D de artefacte și situri arheologice, o colecție digitală de hărți vechi ale regiunii Mării Negre și un Web-GIS pentru georeferențierea obiectelor prezentate, pe care vă invităm să îl accesați.

Începând cu ora 13:00, se poate vizita la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța expoziția temporară „Tomis Redivivus: Frescă și mozaic în spațiul tomitan în epocă romană”.

Într-o sală dedicată, sunt prezentate informații structurate și imagini ale monumentelor, laice sau religioase, cu frescă și mozaic descoperite, până în prezent, în vechiul Tomis.

În sala care găzduiește expoziția se poate consulta și un mic volum cu informații referitoare la descoperirea și analiza unor fragmente de frescă găsite în cercetări arheologice din anii 2017-2019 efectuate în zona peninsulară a Constanței („Tomis Redivivus: Ghid de bune practici în cercetarea, conservarea, restaurarea și valorificarea frescei antice”).

De asemenea, în sală este montat și un touch screen, unde vizitatorii pot recompune pe un ecran tactil imagini ale unor monumente și artefacte aflate în administrarea MINAC.

Expoziția constituie un ultim produs al proiectului cultural derulat de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța cu co-finanțarea nerambursabilă din partea Administrației Fondului Cultural Național nr. P0198/07.02.2023, „Tomis Redivivus: conservarea, restaurarea și valorificarea patrimoniului tomitan”, aria tematică Patrimoniul Cultural Național.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a derulat în cursul anului 2023 proiectul cu co-finanțarea Administrației Fondului Cultural Național Interferențe culturale româno-turce în Dobrogea, aria tematică: Patrimoniu Cultural Material.

Desfășurat sub semnul împlinirii a 145 de ani de relații româno-turce și a centenarului Republicii Turcia, proiectul a avut o puternică componentă științifică, reprezentată de organizarea la Constanța, în perioada 12-14 octombrie 2023, a Simpozionului Internațional Moștenirea culturală turcă în Balcani: De la Imperiu la Republica Turcă, la care au participat specialiști din țară și străinătate.

Lucrările susținute în cadrul sesiunii au fost strânse și publicate într-un volumul editat în limba engleză, în parteneriat cu Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității “Ovidius” din Constanța.

Subiectele acestui volum sunt variate, demonstrând preocuparea constantă pentru moștenirea sau influența otomană/turcească, de-a lungul secolelor. Putem identifica subiecte precum: soarta familiilor creștine conducătoare în Macedonia de astăzi după cucerirea otomană; urmele prezenței tătare din secolul al XVI-lea în Bulgaria contemporană; carantina, daruri și mită la frontiera otomano-austriacă în mijlocul secolului al XVIII-lea; influențele culturale otomane în Principatele Române, în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, mărturii austriece despre Bulgaria din secolul al XIX-lea; competiția ruso-otomană pentru Dobrogea și sudul Basarabiei și rolul României; producția de animale și cereale aparținând posesiunilor musulmane, în Dobrogea secolului al XIX-lea; obiceiuri orientale și persistența lor în societatea românească, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului următor; moștenirea sistemului juridic otoman în România; studii privind istoria unor clădiri civile sau religiose musulmane din spațiul dobrogean; modernizarea Turciei (cazul emancipării femeilor); percepția militară românească despre Turcia la începutul Războiului Rece, influența non-politică a Turciei în Balcani în zilele noastre ș.a.

Vă așteptăm joi, 14 decembrie, ora 13.00 pentru a participa la manifestarea de lansare a volumului „Turkish Cultural Legacy in the Balkans: From Empire to the Republic of Türkiye”, editori Delia Roxana Cornea, Metin Omer, Emanuel Plopeanu, la sediul central al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța din Piața Ovidiu nr. 12 (etaj I, Sala Pictată).