Muzeul de la Hârşova a fost organizat de învăţătorul Vasile Cotovu, fiul lui Ioan Cotovu, întemeietorul şcolii de stat din oraş, în primii ani ai secolului al XX-lea, în clădirea vechii şcoli. A reprezentat strădania dascălului, a copiilor şi locuitorilor oraşului, care au adunat de-a lungul timpului fragmente de inscripţii, vase întregi şi fragmentare, monede, tablouri, roci, costume populare, toate reunite în cadrul muzeului.
La 1 mai 1904, aflată într-un voiaj pe Dunăre, Familia Regală a vizitat şcoala şi cu acest prilej a avut loc şi inaugurarea muzeului. Semnăturile Regelui Carol I şi ale Reginei Elisabeta stau marturie în Cartea de Aur.
La 1 august 1911 ziarul Dobrogea nouă nota că acesta se dezvoltă şi tinde să devină treptat un bogat muzău al întregei Dobroge. Repede atrage atenţia specialiştilor. Aici găseşte Vasile Pârvan fragmentul din piatra de fundare a castrului împreună cu alte inscripţii pe care le publică, iar geologul I. Simionescu, preşedinte al Academiei Române semnalează, tot în muzeu, o valoroasă colecţie de roci. În anii primului război mondial muzeul este distrus în cea mai mare parte.
În ianuarie 1921 „Muzeul Regional Hârşova”, cum a fost cunoscut în documentele vremii, este redeschis în locuinţa proprie a fondatorului dar adevărata inaugurare se va face, după cum reiese din placa de marmură pusă cu această ocazie, la 29 mai 1926 în prezenţa Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria.
Pragul său a fost trecut de personalităţi ale vieţii culturale şi politice româneşti interbelice. Continuă să fiinţeze şi după pensionarea lui V. Cotovu în anul 1928. La moartea sa, în primii ani ai regimului comunist, soţia acestuia donează Muzeului din Constanţa restul exponatelor care au mai rămas.
După anul 1975 a început acţiunea de redeschidere a muzeului. La Casa pionierilor s-a organizat, în acest timp, o vitrină arheologică şi s-a creat un mare fond de material recuperat în cadrul activităţilor cu elevii din oraş şi împrejurimi.
Din anul 1987, ca urmare a creşterii fondului de materiale adunate și pentru că în oraş, s-au desfăşurat ample cercetări arheologice pe locul unde urma să se construiască Intreprinderea de Sârme şi Cabluri, cu rezultate spectaculoase, s-a organizat „Expoziţia arheologică a oraşului”.
În anul 1993 regretatul Adrian Rădulescu demarează iniţiativa redeschiderii unui muzeu modern la Hârşova.
În aprilie 2000, Consiliul local pune la dispoziţia MINA Constanţa imobilul actual. După ample lucrări de reparaţii, clădirea a fost gata în anul 2005. Aici s-a amenajat expoziția care ilustreaza istoria localității în ultimile șapte milenii (din neolitic pana la începutul epocii moderne).
La 23 aprilie 2006 Regele Mihai și Regina Ana au inaugurat Muzeul „Carsium” Hârșova.
Carsium
Expoziție arheologică
,,Viața pe malul Dunării în mileniile V-IV a. Chr,,
Cetatea de la Hârşova reprezintă un ansamblu de resturi de ziduri raspândite pe o bună parte din teritoriul actual al localităţii datând din antichitate pănă la începutul epocii moderne.
Cetatea antică este cunoscută în izvoarele epocii cu numele Καρσουμ, Καρσος, Καρσω în textele grecești, și Carso, Carsio, Carsion, Carsium în documentele latine. Nu se cunosc limitele fortificaţiei din perioada romană şi romano-bizantină. Aproape de centrul oraşului a fost descoperită poarta de nord a cetăţii de la sfârşitul secolului al III-lea şi primii ani ai secolului al IV-lea. Fortificaţia construită de împăratul Iustinian se află pe Dealul cetăţii. Pe malul Dunării, la baza portului medieval se află ziduri ale instalaţiei portuare antice.
Cercetări importante s-au facut în necropolele antice în anii 1987-1989, şi din 1993 în cetate.
Cetatea medievală este cunoscută în izvoarele otomane, austriece, germane cu numele Karsova, Kersova, Chirschova, Hirsow, Hîrșova. Multă vreme fortificatia medievală a fost confundată cu cea antică. Cercetări recente au arătat că aşezarea din epoca otomană a fost înconjurată de o incintă monumentală, cu ziduri groase, care închide o suprafaţă de cca 30 ha, aşa cum este descrisă de călătorul Evlia Celebi la 1651, sau cum apare în planul gen. Von Moltke la 1826.
Continuitatea de 19 veacuri, vizibilitatea unor parţi componente, oferă cetăţii de la Hârşova unicitate. Se păstrează, instalaţia portuară, folosită, pe acelaşi amplasament, din secolele II-III până în secolul al XIX-lea, resturi ale incintelor medievale, din ultima perioada de funcţionare (sec. XVII-XIX) pe ,,platoul cetaţii”. ,,Turnul Comandantului” domină întregul sistem de fortificaţii, poarta de nord a cetăţii romano-bizantine (intersecţia str. Carsium - str. Unirii), turnurile de NE şi NV ale cetăţii medievale (de-a lungul străzii Carsium) și fortificaţia din Dealul Belciug (care închide oraşul medieval la Dunăre).
Întregul ansamblu se plasează la Dunăre pe stânci calcaroase cu statutul de rezervaţie naturală şi peisagistică, fapt ce amplifică imaginea şi valoarea sitului.
Adresa: Str. Revoluției nr. 27,
Hârșova.
Persoană de contact:
Dr. Constantin Nicolae
Tel.: +4 0740 233 060
MINAC anunță deschiderea expoziției arheologice:
,,Viața pe malul Dunării în mileniile V-IV a. Chr,,
găzduită la Muzeul Carsium
Zilnic, 900 - 1700
Adresa: Piața Ovidiu nr. 12,
900745, Constanța.
Tel./Fax: +4 0241 618 763
E-mail: minaconstanta@gmail.com
date de contact
caută în site
Copyright © 2015 Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța