\u00cen 1928, \u00een Dobrogea Mare, cu ale sale patru jude\u021be (celor vechi li se ad\u0103ugaser\u0103 Durostor \u0219i Caliacra), erau consemnate un num\u0103r total de 38 de farmacii. Dintre acestea, 19 erau \u00een jude\u021bul Constan\u021ba, cu 11 dintre ele \u00een ora\u0219ul propriu-zis, declarat oficial municipiu \u00eenc\u0103 din 1926. Cea mai nou\u0103 farmacie a Constan\u021bei era cea deschis\u0103 la periferie, \u00een fostul sat Anadolchioi, devenit cartier al urbei.<\/p>\n\n\n\n
Din cele 38 de farmacii ale provinciei, opt erau \u00een jude\u021bul Tulcea, dintre care patru \u00een urbea de re\u0219edin\u021b\u0103. \u00cen jude\u021bul Caliacra erau \u0219ase farmacii (patru doar \u00een Bazargic), iar \u00een Durostor erau cinci, dintre care trei la Silistra \u0219i dou\u0103 la Turtucaia.<\/p>\n\n\n\n
Cre\u0219terea, chiar dac\u0103 nu era una foarte mare, se datora at\u00e2t transmiterii vechilor unit\u0103\u021bi, c\u00e2t \u0219i cre\u0103rii unora noi. Dreptul de a concesiona vechile farmacii s-a dovedit o ini\u021biativ\u0103 care a asigurat p\u0103strarea tradi\u021biei \u0219i implicit, dezvoltarea activit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
S\u0103 vedem ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu cele patru vechi farmacii din Constan\u021ba \u0219i dac\u0103 ele mai existau dup\u0103 cincizeci de ani. Farmacia familiei grece\u0219ti Kefala a fost condus\u0103, pe r\u00e2nd, de diver\u0219i arendatori (chiria\u0219i s\u0103 le spunem), speciali\u0219ti rom\u00e2ni care au ob\u021binut de la proprietar dreptul de a administra unitatea. Astfel, au lucrat aici farmaci\u0219tii Cerbiceanu, Niculescu, Constantinidi \u0219i Kaufmes, ultimul de\u021bin\u00e2nd-o \u00een 1906. \u00cen acel an, \u00eens\u0103, b\u0103tr\u00e2nul Kefala a decedat, iar pentru c\u0103 el nu ob\u021binuse cet\u0103\u021benie rom\u00e2n\u0103, farmacia i-a fost luat\u0103 de c\u0103tre stat. Concesiunea ei a fost scoas\u0103 la concurs \u0219i c\u00e2\u0219tigat\u0103 de Ion Miga. Farmacia lui Miga func\u021biona la acea vreme tot la intersec\u021bia str\u0103zii Carol cu bulevardul Ferdinand, dar pe col\u021bul opus cl\u0103dirii Miga de ast\u0103zi (unde a fost apoi hotel Continental). Actuala farmacie Miga s-a mutat \u00een cl\u0103direa cunoscut\u0103 ast\u0103zi de noi abia \u00een anii 20, c\u00e2nd a fost construit\u0103 de c\u0103tre familia de evrei Goldenberg.<\/p>\n\n\n\n
Ne \u00eentoarcem \u00eens\u0103 \u00een 1906, \u00een primul an de func\u021bionare al Farmaciei Miga. La inaugurare a luat cuv\u00e2ntul Alexandru Pilescu, medicul ora\u0219ului la vremea aceea, cel care \u00een 1926 avea s\u0103 \u0219i devin\u0103 primar al urbei, chiar dac\u0103 numai pentru c\u00e2teva luni. La evenimentul din 1906, Pilescu a rostit urm\u0103toarele cuvinte: “Ziua de ast\u0103zi este pentru noi, rom\u00e2nii, o \u00eendoit\u0103 s\u0103rb\u0103toare iar eu m\u0103 simt m\u00e2ndru de a o prezida \u00een calitatea mea oficial\u0103. C\u0103ci ast\u0103zi trece \u00eenc\u0103 o ramur\u0103 a activit\u0103\u021bii \u00een m\u00e2inile rom\u00e2nilor \u0219i \u00een al doilea r\u00e2nd, pentru c\u0103 aceast\u0103 inistitu\u021bie, farmacia, intr\u0103 \u0219i aci \u00een legea comun\u0103 rom\u00e2n\u0103.”<\/em><\/p>\n\n\n\n A doua farmacie veche, cea a lui Nicolas Cicilianopoulos, a fost condus\u0103 de-a lungul anilor, pe r\u00e2nd, de farmaci\u0219tii Seltenmeyer, Rigani, Bl\u00e2ndu, Schinabeck \u0219i apoi de Constantinidi, care activa aici \u00een 1906. \u00cen 1906 unitatea a fost preluat\u0103 prin concurs de c\u0103tre Pompei Ciupercescu, specialist prezentat \u00een articolul anterior.<\/p>\n\n\n\n A treia veche farmacie, cea a grecului Valindas, a trecut pe la speciali\u0219tii Boemches, Igel-Deleanu, Berberianu iar \u00een 1906 a fost luat\u0103 prin concurs de Nicorescu, iar apoi (din 1910) de Tomescu.<\/p>\n\n\n\n Cea de a patra veche farmacie a Constan\u021be, cea Englez\u0103 (Bolton) a avut diver\u0219i arendatori (Olteanu, Seltenmeyer, Rigani) iar din 1911 l-a avut proprietar pe Constantinidi, care a de\u021binut-o p\u00e2n\u0103 la r\u0103zboi. \u00cen 1926, statul rom\u00e2n i-a recunoscut v\u0103duvei lui Irwin Bolton (decedat \u00een 1909) dreptul de proprietate asupra farmaciei.<\/p>\n\n\n\n \u00cen prezentarea de mai sus apare adesea numele Constantinidi. Este vorba despre Gheorghe Constantinidi, un farmacist cunoscut \u0219i o personalitate a ora\u0219ului. N\u0103scut \u00een 1864 \u00een comuna Hora, din Tracia (la acea vreme apar\u021bin\u00e2nd Turciei), acesta a absolvit \u0218coala Superioar\u0103 de Farmacie din Bucure\u0219ti. La Constan\u021ba a lucrat ca elev la farmacia “Na\u021bionala”. Dup\u0103 ce a ob\u021binut licen\u021ba de farmacist a fost dirigintele unit\u0103\u021bii din Constan\u021ba “Steaua Rom\u00e2n\u0103” (1902-1906), \u0219i a condus ca diriginte \u0219i o farmacie din Cernavoda. \u00cen 1910 a devenit oficial cet\u0103\u021bean rom\u00e2n \u0219i a ob\u021binut astfel dreptul de a fi proprietar de farmacie, ceea ce a \u0219i fost. A \u00eendeplinit la un moment dat \u0219i func\u021bia de consilier comunal. A decedat pe nea\u0219teptate \u00een anul 1922.<\/p>\n\n\n\n \u00cen 1924, \u00een ghidul “Constan\u021ba \u0219i Techirghiolul” (autori Ionescu\/Duployen) erau consemnate nou\u0103 farmacii \u00een ora\u0219ul Constan\u021ba: Zuchi, Ciomu, Constantinidi, Mih\u0103ilescu, Miga, Berbereanu, St\u0103ncescu, Cristescu \u0219i Ciupercescu. Num\u0103rul lor va cre\u0219te la 11 \u00een 1926, c\u00e2nd ob\u021bin concesii de farmacii A. Vasiliu \u0219i dra. Sofia Petroniu.<\/p>\n\n\n\n \u00cen Dobrogea din primele dou\u0103 decenii ale veacului XX au \u00eenceput s\u0103 se deschid\u0103 treptat farmacii \u0219i \u00een localit\u0103\u021bile mai mici, la Cogealac, la H\u00e2r\u0219ova, la Techirghiol Sat, la Carmen Sylva etc. \u00cen 1914 \u0219i la Murfatlar se deschidea o farmacie nou\u0103. Proprietara acesteia era domni\u0219oara Aurelia Sotirescu, personaj c\u0103ruia merit\u0103 s\u0103 \u00eei acord\u0103m o aten\u021bie deosebit\u0103. \u0218i asta pentru c\u0103 ea este una dintre primele trei farmaciste proprietare din Rom\u00e2nia! Astfel, \u00een 1913, pentru prima oar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, femeile au avut voie s\u0103 participe la concursul de concesiune \u00een farmacie. Printre cei 61 de concuren\u021bi care au reu\u0219it s-au num\u0103rat Teodosia Zenovici, Maria Pantelimon \u0219i… Aurelia Sotirescu!<\/p>\n\n\n\n La mai pu\u021bin de un an de la acest examern, domni\u0219oara Sotirescu deschidea farmacia din Murfatlar. Era tulceanc\u0103, n\u0103scut\u0103 \u00een 1880, absolvent\u0103 a Liceului Clasic din ora\u0219ul natal \u0219i absolvent\u0103 a \u0218colii Superioare de Farmacie din Bucure\u0219ti. Lucrase ca practicant\u0103 \u0219i intern\u0103 la spitale din capital\u0103 (“Colentina”, “Filantropica”, “Pantelimon”). A ob\u021binut licen\u021ba \u00een 1906 \u0219i dreptul de liber\u0103 practic\u0103 \u00een 1908. A mai activat la Spitalul din Sinaia \u0219i apoi la Farmacia din Tulcea (1912-1913). Aurelia Sotirescu a deschis farmacia din Murfatlar pe 1 aprilie 1914, dar nu a apucat s\u0103 se bucure prea mult de aceast\u0103 realizare. Farmacia sa a fost distrus\u0103 total \u00een toamna lui 1916, \u00een timpul r\u0103zboiului. Este for\u021bat\u0103 s\u0103 vin\u0103 la Constan\u021ba, unde este obligat\u0103 s\u0103 lucreze \u00een Farmacia de Stat controlat\u0103 de germani \u0219i \u00eendepline\u0219te aceast\u0103 activitate \u00een perioada 1 noi 1917-1 noi. 1918. Dup\u0103 r\u0103zboi s-a mutat un timp \u00een Basarabia, la Ismail, apoi a ajuns la Bucure\u0219ti. \u00cen capital\u0103 Aurelia Sotirescu a de\u021binut o farmacie pe \u0218oseaua \u0218tefan cel Mare, \u00eencep\u00e2nd cu 1922 \u0219i p\u00e2n\u0103 la na\u021bionalizarea din 1949. \u00cen perioada comunist\u0103 nu i s-a mai acceptat angajarea la farmacii de stat. A decedat pe 29 decembrie 1965, la Bucure\u0219ti”. (n.a. surs\u0103 informa\u021bii – Suliman \/ Lucasciuc “Repere farmaceutice…)Farmaci\u0219tii perioadei 1878-1930 au contribuit din plin la dezvoltarea Dobrogei, o provincie expus\u0103 mult timp paludismului, epidemiilor \u0219i altor boli. Eforturile acestor speciali\u0219ti au ajutat extrem de mult la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea domeniului sanitar, la diminuarea cotelor mortalit\u0103\u021bii \u0219i la ameliorarea condi\u021biilor de via\u021b\u0103. Portretele acestor speciali\u0219ti vin s\u0103 \u00eentregeasc\u0103 povestea adev\u0103rat\u0103 a unui \u021binut multi-etnic \u0219i mereu tulburat de apele agitate ale istoriei…<\/p>\n\n\n\n Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 Fabrica de Mezeluri Oscar Depner, din H\u0103lciu, jude\u021bul Bra\u0219ov , PRODUCE: Salamuri de \u0218unc\u0103 Cracau, Tirolez, \u0219i De Var\u0103, diferite calit\u0103\u021bi; Sl\u0103nin\u0103 alb\u0103, s\u0103rat\u0103 afumat\u0103 \u0219i ardeiat\u0103; Costi\u021be afumate \u0219i carre; C\u00e2rna\u021bi de bere sub\u021biri \u0219i Debre\u021bin \u00een perechi; Jambon afumat, f\u0103r\u0103 os, \u00een roti\u021be; Jambon fier, f\u0103r\u0103 os presat; Limbi de vac\u0103 \u0219i porc, afumate; Tob\u0103 de porc, cu \u0219i f\u0103r\u0103 s\u00e2nge; Parizer \u0219i Crenvi\u0219ti. Rog comenzile a le \u00eencredin\u021ba reprezentan\u021bilor mei Mungiuri& Contos, str C. Negri no.3 din Constan\u021ba.<\/em> (1929)<\/strong><\/p>\n\n\n\n Surs\u0103 foto: Colec\u021bia Gheorghe St\u0103nescu, expozi\u021bia \u201eMamaia – 120 de veri, o singur\u0103 poveste\u201d<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen 1928, \u00een Dobrogea Mare, cu ale sale patru jude\u021be (celor vechi li se ad\u0103ugaser\u0103 Durostor \u0219i Caliacra), erau consemnate un num\u0103r total de 38 de farmacii. Dintre acestea, 19 erau \u00een jude\u021bul Constan\u021ba, cu 11 dintre ele \u00een ora\u0219ul propriu-zis, declarat oficial municipiu \u00eenc\u0103 din 1926. Cea mai nou\u0103 farmacie a Constan\u021bei era cea […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8819,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8820","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8820","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8820"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8820\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8821,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8820\/revisions\/8821"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8819"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8820"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8820"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8820"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}