{"id":8810,"date":"2026-11-12T08:14:38","date_gmt":"2026-11-12T06:14:38","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=8810"},"modified":"2026-11-12T08:14:38","modified_gmt":"2026-11-12T06:14:38","slug":"12-noiembrie-farmacii-si-farmacisti-in-dobrogea-1860-1930-ii-vremuri-tulburi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/12-noiembrie-farmacii-si-farmacisti-in-dobrogea-1860-1930-ii-vremuri-tulburi\/","title":{"rendered":"12 noiembrie. Farmacii \u0219i farmaci\u0219ti \u00een Dobrogea (1860-1930) (II) \u2013 Vremuri tulburi"},"content":{"rendered":"<p class=\"wp-block-paragraph\">Dup\u0103 un deceniu de la instaurarea administra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i aplicarea noilor legi sanitare, \u00een ora\u0219ul Constan\u021ba, vechile farmacii, create \u00eenainte de 1878, \u0219i-au pierdut dreptul de concesiune odat\u0103 cu decesul proprietarilor lor fondatori (care nu aveau cet\u0103\u021benie rom\u00e2n\u0103). Concesiunile acestora au trecut \u00een proprietatea statului rom\u00e2n, care le-a scos la concurs \u0219i le-a concesionat cu drept transmisibil unor farmaci\u0219ti rom\u00e2ni. Singura excep\u021bie de la aceast\u0103 regul\u0103 a fost cazul Farmaciei lui Bolton (Englez\u0103), care a r\u0103mas \u00een proprietatea v\u0103duvei sale, care a putut s\u0103 o arendeze ulterior.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u021ainutul dintre Dun\u0103re \u0219i Pont avea s\u0103 cunoasc\u0103 cele mai dificile momente ale sale, din vremurile moderne, \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial. Dup\u0103 doi ani de neutralitate, Rom\u00e2nia intrase \u00een marea conflagra\u021bie (pe 12\/27 august 1916), al\u0103turi de Antant\u0103 (Alia\u021bi &#8211; Fran\u021ba, Marea Britanie, Rusia etc &#8211; \u00een prima etap\u0103) \u0219i \u00eempotriva Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman \u0219i Bulgaria). \u00cenfr\u00e2ngerile suferite pe frontul sud-dobrogean au \u00eenceput cu dezastrul de la Turtucaia, de la \u00eenceputul lunii septembrie \u0219i au continuat cu luptele s\u00e2ngeroase desf\u0103\u0219urate pe linia frontului, la Oltina, Cobadin, Topraisar etc. Toate ora\u0219ele importante ale provinciei au suferit distrugeri iar popula\u021bia r\u0103mas\u0103 locului a \u00eendurat chinuri nenum\u0103rate din cauza ocupa\u021biei germano-bulgare. Evident, Constan\u021ba a fost urbea \u00een care s-au \u00eenregistrat cele mai multe drame \u0219i unde s-au consumat cele mai multe distrugeri, nedrept\u0103\u021bi, abuzuri, infrac\u021biuni de tot felul, crime \u0219i violuri&#8230;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">La 22 octombrie 1916, trupele de ocupa\u021bie germano-bulgare intrau \u00eentr-o Constan\u021ba care deja fusese asiduu bombardat\u0103 din largul m\u0103rii de c\u0103tre cruci\u0219\u0103toarele inamice sau din avioane. Mai bine de jum\u0103tate din popula\u021bia ora\u0219ului fugise peste Dun\u0103re, stabilindu-se fie \u00een Muntenia, fie \u00een Moldova. Pe 2 decembrie 1916 la Sofia s-a hot\u0103r\u00e2t ca administrarea ora\u0219ului s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 de trupele ambelor armate, german\u0103, respectiv bulgar\u0103. Abuzurile \u0219i infrac\u021biunile comise \u00een urm\u0103toarele luni de c\u0103tre bulgari aveau \u00eens\u0103 s\u0103 conduc\u0103 la schimbarea deciziei, astfel c\u0103 din februarie 1917 de administrarea ora\u0219ului urmau a se ocupa germanii. Se \u0219tie foarte bine c\u0103 imediat ce au intrat \u00een Constan\u021ba, bulgarii au d\u0103r\u00e2mat monumentul Av\u00e2ntul \u021a\u0103rii, amplasat \u00een fa\u021ba Palatului Regal \u0219i care \u00eei comemora pe solda\u021bii Rom\u00e2niei din Al Doilea R\u0103zboi Balcanic. Tot bulgarii au fost cei care au d\u0103r\u00e2mat de pe soclu Statuia lui Ovidiu \u0219i doar interven\u021bia germanilor a f\u0103cut ca aceasta s\u0103 nu fie distrus\u0103 total.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Ocupa\u021bia str\u0103in\u0103 a dat peste cap total via\u021ba unui ora\u0219 care \u00eenainte de r\u0103zboi intrase pe un drum ascendent al dezvolt\u0103rii. Toate domeniile de activitate au avut de suferit, inclusiv cel sanitar. Farmaciile din Dobrogea, \u00eenfiin\u021bate \u00een a\u0219ez\u0103rile mai importante, au fost devastate \u0219i jefuite. \u00cen Cadrilater au fost jefuite doar cele ale rom\u00e2nilor, nu \u0219i cele de\u021binute de c\u0103tre bulgari.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Toate farmaciile ale Constan\u021bei au fost supuse aceluia\u0219i regim, fiind pr\u0103date. \u00cen locul Farmaciei Bolton (Englez\u0103), armata german\u0103 a \u00eenfiin\u021bat o Farmacie de Stat. Situa\u021bia a fost extrem de dificil\u0103, \u00eens\u0103 popula\u021bia Constan\u021bei, at\u00e2t c\u00e2t\u0103 mai era, a reu\u0219it s\u0103 reziste. \u00cen cele din urm\u0103, r\u0103zboiul s-a \u00eencheiat iar Dobrogea a sc\u0103pat de ocupa\u021bia str\u0103in\u0103. \u00cen urma acesteia r\u0103m\u00e2nea \u00eens\u0103 un ora\u0219 aproape distrus&#8230;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Unul dintre cei mai importan\u021bi farmaci\u0219ti rom\u00e2ni ai acelor vremuri, Pompei Ciupercescu descrie perfect situa\u021bia \u00eenregistrat\u0103 dup\u0103 r\u0103zboi, la Constan\u021ba. Toate bunurile, medicamentele, instrumentele materialele din farmacii disp\u0103ruser\u0103 iar cl\u0103dirile suferiser\u0103 distrugeri, \u00een unele cazuri, totale.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cit\u0103m c\u00e2teva fragmente din m\u0103rturisirile sale, publicate ani buni mai t\u00e2rziu, \u00een Analele Dobrogei (n.a. &#8220;A.N&#8221;. 1928 &#8211; &#8220;Cincizeci de ani de viea\u021b\u0103 rom\u00e2neasc\u0103&#8230;&#8221;:<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>&#8220;Dup\u0103 \u00eencheierea p\u0103cii, la revenirea noastr\u0103 a trebuit s\u0103 depunem o munc\u0103 greu de imaginat azi.. s\u0103 ne rug\u0103m pe la diferi\u021bi colegi spre a ne procura c\u00e2te un c\u00e2ntar, o patent\u0103, un mojar, etc, ca s\u0103 re\u00eencepem. F\u0103r\u0103 bani, f\u0103r\u0103 credit, mul\u021bi f\u0103r\u0103 for\u021ba moral\u0103 \u0219i \u00eencrederea necesar\u0103 oric\u0103rui \u00eenceput, lipsindu-ne o c\u00e2t de mic\u0103 \u00eencurajare din partea guvernan\u021bilor \u0219i a guvernului, am b\u0103tut la multe u\u0219i \u0219i pe c\u00e2nd Guvernul amnistia pe to\u021bi v\u00e2ndu\u021bii \u0219i dezertorii, noi b\u0103team drumurile \u00een c\u0103utarea unei existen\u021be ce o perdusem pe altarul iubirei de \u021bar\u0103. Ba \u00eenc\u0103, la procesele de desp\u0103gubiri din anii 20-21, ni s-au precupe\u021bit p\u00e2n\u0103 \u00eentr-at\u00e2ta pagubele, \u00eenc\u00e2t sumele derizorii ce ni s-au recunoscut nu reprezentau nici plata rafturilor ce le-am f\u0103cut \u00een urm\u0103. \u0218i dac\u0103 cel pu\u021bin ne-ar fi dat un leu&#8230; Dar, \u00een fine, cu munc\u0103, cu st\u0103ruin\u021b\u0103, am parvenit a ne aranja din nou farmaciile \u0219i la \u00eenceput timide, prind treptat a se asorta, a se aranja, a se \u00eenfrumuse\u021ba chiar, de\u0219i azi nu sunt nici pe departe ce erau odat\u0103&#8230;&#8221;.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pompei Ciupercescu s-a n\u0103scut \u00een 1875 \u00een comuna br\u0103ilean\u0103 Silistraru \u0219i a urmat \u0218coala Superioar\u0103 de Farmacie din Bucure\u0219ti. Ca elev \u0219i-a f\u0103cut stagiul la Calafat, S\u0103veni \u0219i apoi la Tulcea, iar ca asistent s-a preg\u0103tit la Craiova \u0219i Buz\u0103u. A ob\u021binut apoi licen\u021ba \u0219i dreptul de liber\u0103 practic\u0103 \u0219i a lucrat un timp la Br\u0103ila. \u00cen 1906 c\u00e2\u0219tig\u0103 la Constan\u021ba un concurs de concesiune de farmacie \u0219i deschide farmacia &#8220;Victoria&#8221;, exact pe locul \u00een care, \u00een trecut func\u021bionase unitatea grecului Cicillianopoulos. \u00cen perioada 1908-1911 de\u021bine o filial\u0103 \u0219i \u00een sta\u021biunea Techirghiol Movil\u0103 (viitoarea Carmen Sylva, azi Eforie Sud). Ciupercescu a fost membru \u00een Consiliul Comunal al Constan\u021bei, ofi\u021ber de stare civil\u0103, membru \u00een comisia Interimar\u0103 a ora\u0219ului, \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri (1913, 1922).&nbsp; S-a preocupat de \u00eenfiin\u021barea \u00een porturile Dobrogei a unor posturi de prim ajutor. A activat ca specialist farmacist \u00een al Doilea R\u0103zboi Balcanic \u0219i \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. La insisten\u021bele sale, \u00een 1921 a fost creat Cercul Farmaci\u0219tilor Constan\u021ba, pe care l-a condus mai bine de un deceniu. A editat revista lunar\u0103 a Cercului, a fost vicepre\u0219edinte ale Societ\u0103\u021bii Studen\u021bilor de Farmacie \u0219i membru \u0219i pre\u0219edinte ale Camerei de Comer\u021b \u0219i Industrie Constan\u021ba. De asemenea, a activat ca profesor suplinitor de chimie la Liceul Mircea. Pentru activitatea depus\u0103 \u00een timpul Marelui R\u0103zboi a fost multi-decorat \u0219i ridicat la gradul de colonel \u00een rezerv\u0103. Este autorul a numeroase studii \u0219i articole, dedicate farmaciei \u00een Dobrogea. A decedat pe 24 ianuarie 1957, la Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><em>(Va urma)<\/em><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong><u>Reclama zilei<\/u><\/strong> <strong>&#8211;<em>Cazinoul Comunal. \u00cen vederea sezonului de iarn\u0103, \u00een sala de dans special amenajat\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103lzit\u0103, vor avea loc \u00een fiece duminic\u0103 SERATE DANSANTE.<\/em> (1924)<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dup\u0103 un deceniu de la instaurarea administra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i aplicarea noilor legi sanitare, \u00een ora\u0219ul Constan\u021ba, vechile farmacii, create \u00eenainte de 1878, \u0219i-au pierdut dreptul de concesiune odat\u0103 cu decesul proprietarilor lor fondatori (care nu aveau cet\u0103\u021benie rom\u00e2n\u0103). Concesiunile acestora au trecut \u00een proprietatea statului rom\u00e2n, care le-a scos la concurs \u0219i le-a concesionat cu [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8809,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8810","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8810","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8810"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8810\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8811,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8810\/revisions\/8811"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8809"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8810"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8810"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8810"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}