{"id":8802,"date":"2026-11-11T08:49:16","date_gmt":"2026-11-11T06:49:16","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=8802"},"modified":"2026-11-11T08:49:17","modified_gmt":"2026-11-11T06:49:17","slug":"11-noiembrie-farmacii-si-farmacisti-in-dobrogea-1860-1930-i-inceputurile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/11-noiembrie-farmacii-si-farmacisti-in-dobrogea-1860-1930-i-inceputurile\/","title":{"rendered":"11 noiembrie. Farmacii \u0219i farmaci\u0219ti \u00een Dobrogea (1860-1930) (I) \u2013 \u00cenceputurile"},"content":{"rendered":"

Ast\u0103zi, \u00een cel de al XXI-lea veac de dup\u0103 Hristos, termeni  precum \u201efarmacie\u201d sau \u201efarmacist\u201d ne sunt foarte familiari \u0219i \u00eei folosim aproape zilnic. Potrivit oric\u0103rui dic\u021bionar online, accesibil ast\u0103zi cu ajutorul internetului, farmacia este \u201e\u0219tiin\u021ba \u0219i tehnica prepar\u0103rii \u0219i distribuirii medicamentelor\u201d.<\/em> Noi ne g\u00e2ndim \u00eens\u0103 mai degrab\u0103 la locul unde se prepar\u0103 \u0219i unde se v\u00e2nd medicamentele, la farmacii comunitare sau de spital, la farmacii publice sau private… Aici pot fi achizi\u021bionate mediacamentele prescrise de c\u0103tre speciali\u0219ti, (prin re\u021bete) pentru diversele afec\u021biuni de care pacientul sufer\u0103. Farmacistul este specialistul care cunoa\u0219te foarte bine produsele \u0219i are datoria de a explica fiec\u0103rui cump\u0103r\u0103tor care sunt efectele principale \u0219i secundare ale medicamentului cerut… Farmacistul trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 detalii legate de modul de administrare, s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 unele aspecte, oferind scurte consulta\u021bii \u0219i sfaturi.<\/p>\n\n\n\n

Cuv\u00e2ntul “farmacie” are la origine vechiul termen grecesc “pharmakeia”, care \u00eenseamn\u0103 “medicament”, “leac”. “Pharmakeia” provine la r\u00e2ndul s\u0103u din “pharmakon”, care ini\u021bial se traducea at\u00e2t  ca “medicament”, c\u00e2t \u0219i “otrav\u0103” sau chiar “vraj\u0103”.<\/p>\n\n\n\n

Istoria farmaceuticii este multimilenar\u0103, dar noi ne vom referi \u00een urm\u0103toarele file de calendar strict la povestea farmaciilor \u0219i farmaci\u0219tilor din Dobrogea modern\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu a doua jum\u0103tate a sec.XIX \u0219i \u00eencheind cu izbucnirea Celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial. De aceea, nu ne vom referi la aspecte legate de arheologie \u0219i istorie antic\u0103, la medici greci din Scythia Minor din epoca elenistic\u0103 sau la instrumente medicale din perioada roman\u0103.<\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 1878, Dobrogea a fost o provincie a Imperiului Otoman. \u00cenalta Poart\u0103 \u0219i-a avut speciali\u0219tii s\u0103i \u00een tratarea bolilor, av\u00e2nd \u00een spate \u0219coala \u0219i tradi\u021bia arab\u0103. Nu se cunosc \u00eens\u0103 informa\u021bii legate de farmacii sau farmaci\u0219ti otomani \u00een Dobrogea Evului Mediu. T\u0103m\u0103duitori existau, f\u0103r\u0103 doar \u0219i poate, \u0219i chiar \u00een fiecare comunitate, dar nu profesioni\u0219ti (dec\u00e2t doar cei itineran\u021bi,  ce \u00eenso\u021beau armatele). Profesioni\u0219tii civili activau la Constantinopole sau \u00een alte mari ora\u0219e ale Imperiului Semilunei. \u0218i chiar \u0219i aici trebuie f\u0103cut\u0103 o men\u021biune extrem de important\u0103. Marii medici, farmaci\u0219ti sau t\u0103m\u0103duitori ai Imperiului Otoman nu erau neap\u0103rat turci, ci str\u0103ini de toate na\u021biile, de la arabi la europeni, fie ace\u0219tia greci, nem\u021bi, italieni etc.<\/p>\n\n\n\n

Din ceea ce se cunoa\u0219te ast\u0103zi, prima farmacie particular\u0103 care a func\u021bionat \u00een Dobrogea sec.XIX a fost cea de la Tulcea, \u00eentre anii 1830-1835, a spi\u021berului I. Weicum, neam\u021b din Wurttemberg (n.a. S-V Germaniei, regiunea \u0218vabia), care se a\u0219ezase \u00een ora\u0219ul de la Dun\u0103re dup\u0103 mai mul\u021bi ani petrecu\u021bi \u00een Moldova. Spi\u021ber este termenul vechi, sinonim al farmacistului. Are la origine termenul neogrec “spetsieris”, dar \u0219i italicul “speziale”, care la r\u00e2ndul s\u0103u \u00ee\u0219i are ca baz\u0103 cuv\u00e2ntul “specie”, \u00een sensul de specie vegetal\u0103. Dup\u0103 spi\u021berul Weicum, \u00een 1845, autorit\u0103\u021bile otomane deschid la Tulcea o Farmacie Or\u0103\u0219eneasc\u0103, condus\u0103 de E. Gansel, de\u021bin\u0103tor al unei diplome de farmacist ob\u021binut\u0103 la Viena. Din 1851, locul lui Gansel este luat de un alt farmacist, I.Voici. La acea vreme, Tulcea era cel mai important ora\u0219 al Dobrogei.<\/p>\n\n\n\n

Distrus\u0103 de r\u0103zboaiele ruso-turce, fort\u0103rea\u021b\u0103 demantelat\u0103 dup\u0103 1828-1829, Constan\u021ba (la acea vreme numit\u0103 Kiustenge) ajunsese la jum\u0103tatea sec.XIX un sat de p\u0103stori musulmani, tr\u0103itori printre ruinele glorioase ale anticului Tomis. Constan\u021ba (Kiustenge) a suferit apoi mult \u0219i \u00een timpul R\u0103zboiului Crimeii (1853-1856), fiind \u0219i teatru de opera\u021biuni militare dar \u0219i scena unei epidemii groaznice de holer\u0103 (1854), care a decimat sau a alungat popula\u021bia \u0219i care a f\u0103cut ravagii printre militarii cantona\u021bi \u00een zon\u0103 (francezi \u0219i englezi mai ales, alia\u021bi ai Turciei contra Rusiei \u021aariste).<\/p>\n\n\n\n

La finalul R\u0103zboiului Crimeii, Kiustenge era a\u0219adar un sat de p\u0103stori, \u0219i nu se punea problema existen\u021bei unor medici sau farmaci\u0219ti. Situa\u021bia se schimb\u0103 \u00eens\u0103 \u00een 1857: firma englez\u0103 DBSR (Danube Black Sea Railway) ob\u021bine de la Imperiul Otoman concesiunea pentru construirea c\u0103ii ferate Kiustenge (Constan\u021ba) – Bogazchioi (Cernavoda). DBSR ob\u021bine \u0219i concesiunea Portului Kiustenge (cu ruinele portului genovez din sec.XIII). \u00cen acest mic port, englezii \u00eenc\u0103rcau pe nave cu destina\u021bia Albion, mii de tone de cereale aduse cu vasele \u0219i apoi cu trenul de peste Dun\u0103re. Britanicii vin \u0219i se stabilesc a\u0219adar la Kiustenge. DBSR trimite aici \u0219i un medic, un anume William Henry Cullen. Biograful Marin Ionescu-Dobrogianu ne spune \u00een monografia sa “Tomi-Constan\u021ba” c\u0103 \u201cdoctorul Colen\u201d \u00ee\u0219i f\u0103cuse \u0219i o mic\u0103 farmacie. \u00cen 1860, al\u0103turi de Cullen, este angajat la  DBSR \u0219i medicul irlandez Abraham Irin Bolton, fost agent sanitar pe vasul “Cockatrice”, absolvent al unei \u0219coli de chirurgie din Dublin. Bolton va fi cel care va fonda a\u0219a-numita Farmacie Englez\u0103 a Constan\u021bei<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1878, pe 14 noiembrie, Dobrogea intr\u0103 sub administra\u021bie rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen urm\u0103torul an, statul prin reprezentan\u021bii s\u0103i \u00eentocme\u0219te numeroase rapoarte \u0219i studii, consemn\u00e2nd problemele existente \u00een diverse domenii de activitate \u0219i \u00eencerc\u00e2nd rezolvarea acestora, \u00eentr-un timp c\u00e2t mai scurt. Sectorul sanitar era unul foarte deficitar: nu existau medici destui, nici spa\u021bii suficiente pentru tratarea bolnavilor iar farmaciile puteau fi num\u0103rate pe degete. Tot felul de epidemii \u0219i de boli f\u0103ceau ravagii printre locuitorii dobrogeni, de etnii \u0219i confesiuni religioase diferite.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-un studiu statistic publicat \u00een Analele Dobrogei \u00een anul 1928 ni se ofer\u0103 detalii pre\u021bioase legate de situa\u021bia consemnat\u0103 \u00een anul 1878. Astfel, \u00een Dobrogea format\u0103 din jude\u021bele Tulcea \u0219i Constan\u021ba func\u021bionau doar zece farmacii, r\u0103mase din timpul vechii st\u0103p\u00e2niri otomane.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ora\u0219ul Constan\u021ba func\u021bionau patru dintre cele 10 farmacii ale jude\u021bului. Cea mai veche era cea a lui Abraham Irwin Bolton, “Farmacia Englez\u0103”. Britanicul de origine irlandez\u0103 \u00ee\u0219i mutase biroul din port \u00een ora\u0219 iar acolo \u00ee\u0219i crease \u0219i o farmacie, unde oferea medicamente, adesea pe pre\u021buri ridicol de mici. Constan\u021ba avea la acea vreme vreo 4000 de locuitori, care beneficiau de serviciile a patru medici – farmaci\u0219ti. Concuren\u021ba era a\u0219adar una acerb\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Celelalte trei farmacii din ora\u0219 erau ale unor greci \u0219i fuseser\u0103 ridicate \u00eentre anii 1860 \u0219i 1872. Una era a lui Vallindas, originar din insula greceasc\u0103 Andros. A doua era cea a lui Nicolas Cicillianopoulos, medic venit din Volos. Ini\u021bial, el a avut o farmacie \u00eempreun\u0103 cu Trasivulos Kefala, dar dup\u0103 o perioad\u0103, cei doi au decis s\u0103 continue separat, \u0219i \u0219i-au \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een mod egal instrumentele, medicamentele, rafturile \u0219i toate celelalte bunuri. Cicillianopoulos a r\u0103mas cu farmacia din Pia\u021ba Ovidiu, numit\u0103 la acea vreme Pia\u021ba Independen\u021bei. Cel de-al treilea farmacist grec, Trasivoulos Kefala, \u0219i-a f\u0103cut \u0219i el farmacie, “Minerva”. pe strada Carol, la num\u0103rul 5, pe locul \u00een care, ani buni mai t\u00e2rziu, avea s\u0103 fie construit\u0103 Farmacia Miga. Trasivulos Kefala nu \u00ee\u0219i conducea singur afacerea: avea doi fii care \u00eel ajutau, iar cel mai mic, Dimitrie, era absolvent de studii de farmacie la Constantinopol.<\/p>\n\n\n\n

Izvoare de la \u00eenceputul secolului al XX-lea mai men\u021bioneaz\u0103 existen\u021ba la Constan\u021ba a unui specialist, care se pare c\u0103 oferea \u0219i produse farmaceutice. Era medicul italian Lorenzoni, fost revolu\u021bionar, care \u00een 1865 avea un mic spital pe Strada Englez\u0103. Lorenzoni a stat c\u00e2\u021biva ani la Constan\u021ba dup\u0103 care a p\u0103r\u0103sit Dobrogea. Unitatea italianului nu este \u00eens\u0103 considerat\u0103 \u00een mod oficial o farmacie…<\/p>\n\n\n\n

Am men\u021bionat mai sus c\u0103 la instaurarea administra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een Dobrogea existau doar zece farmacii. Situa\u021bia se schimb\u0103 \u00een anii urm\u0103tori \u0219i \u00eencep s\u0103 apar\u0103 farmacii \u0219i \u00een localit\u0103\u021bi mai mici. \u00cen 1881, prin Decretul Regal 1607 se acord\u0103 o concesiune de farmacie la Cernavoda. O c\u00e2\u0219tig\u0103 specialistul Atanasie R\u0103dulescu, care a avut norocul s\u0103 o ob\u021bin\u0103 f\u0103r\u0103 concurs, pentru c\u0103 el a fost singurul \u00eenscris.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a putea crea mai multe farmacii \u00een Dobrogea, statul rom\u00e2n a fost nevoit s\u0103 fac\u0103 unele modific\u0103ri \u0219i complet\u0103ri (efectuate \u00een 1885 \u0219i1893) la Legea Sanitar\u0103 din 1874.  A trebuit astfel ca farmaciile cu drept personal de proprietate s\u0103 fie transformate \u00een concesiuni cu drept transmisibil de proprietate. P\u00e2n\u0103 la aceste modific\u0103ri, \u00een Dobrogea, acest lucru nu fusese posibil. Concesiunea de farmacie cu drept transmisibil a schimbat \u00een bine situa\u021bia, \u00eencuraj\u00e2nd tot mai mul\u021bi speciali\u0219ti s\u0103 fac\u0103 un astfel de pas. Noile legi aveau s\u0103 permit\u0103 ulterior rev\u00e2nz\u0103ri succesive ale unit\u0103\u021bilor de farmacie…<\/p>\n\n\n\n

Va urma<\/em><\/p>\n\n\n\n

Reclama zillei \u2013 Aron Alterescu. Magazin de piel\u0103rie \u2013 En gros \u0219i en detail \u2013 Fondat \u00een 1866. Mare asortiment de talp\u0103 str\u0103in\u0103 \u0219i iindigen\u0103. Boxuri \u2013 Chevreaux Antilope. Lacuri din cele mai superioare calit\u0103\u021bi precum \u0219i oice alte articole din bran\u0219a piel\u0103riei. Orice articol se vinde cu o reducere de 10& fa\u021b\u0103 de alte magazine. Str. Scarlat V\u00e2rnav.<\/em> (1923)<\/p>\n\n\n\n

Sursa foto – arhiv\u0103 arhitect G.R.St\u0103nculescu<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ast\u0103zi, \u00een cel de al XXI-lea veac de dup\u0103 Hristos, termeni  precum \u201efarmacie\u201d sau \u201efarmacist\u201d ne sunt foarte familiari \u0219i \u00eei folosim aproape zilnic. Potrivit oric\u0103rui dic\u021bionar online, accesibil ast\u0103zi cu ajutorul internetului, farmacia este \u201e\u0219tiin\u021ba \u0219i tehnica prepar\u0103rii \u0219i distribuirii medicamentelor\u201d. Noi ne g\u00e2ndim \u00eens\u0103 mai degrab\u0103 la locul unde se prepar\u0103 \u0219i unde […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8801,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8802","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8802","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8802"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8802\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8803,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8802\/revisions\/8803"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8801"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8802"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8802"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8802"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}