{"id":8799,"date":"2026-11-10T08:55:39","date_gmt":"2026-11-10T06:55:39","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=8799"},"modified":"2026-11-10T08:55:40","modified_gmt":"2026-11-10T06:55:40","slug":"10-noiembrie-constanta-in-insemnarile-de-calatorie-ale-etnografului-teodor-filipescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/10-noiembrie-constanta-in-insemnarile-de-calatorie-ale-etnografului-teodor-filipescu\/","title":{"rendered":"10 noiembrie – Constan\u021ba, \u00een \u00eensemn\u0103rile de c\u0103l\u0103torie ale etnografului Teodor Filipescu"},"content":{"rendered":"

\u00cen paginile ziarului Tribuna<\/em>, publica\u021bie care ap\u0103rea la Arad, cititorii anului 1906 au putut urm\u0103ri amplul jurnal de c\u0103l\u0103torie \u201eDin c\u0103l\u0103toria mea la Bucure\u0219ti \u0219i la Constantinopole\u201d<\/em>. Foiletonul a fost redactat de etnograful \u0219i publicistul Teodor Filipescu, dup\u0103 o c\u0103l\u0103torie \u00eentreprins\u0103 \u00een septembrie 1906, \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia \u0219i fiica sa \u0219i cuprinde \u0219i o descriere a drumului spre Constan\u021ba, precum \u0219i impresiile autorului despre ora\u0219ul-port.<\/p>\n\n\n\n

Trecerea prin Dobrogea \u00eei prilejuie\u0219te c\u00e2teva observa\u021bii asupra peisajului \u0219i a a\u0219ez\u0103rilor \u00eent\u00e2lnite. Astfel, \u00eentre Medgidia \u0219i Constan\u021ba, c\u0103l\u0103torul remarc\u0103 lipsa planta\u021biilor \u0219i locuin\u021bele modeste, pled\u00e2nd pentru dezvoltarea silviculturii \u0219i cultivarea pomilor. \u00cen opinia sa, pepinierele ar fi putut \u00eencuraja popula\u021bia s\u0103 se \u00eendeletniceasc\u0103 cu pomicultura, cu beneficii at\u00e2t pentru gospod\u0103rii, c\u00e2t \u0219i pentru \u00eentreaga regiune.<\/p>\n\n\n\n

Ajuns \u00een Constan\u021ba, Teodor Filipescu compar\u0103 mijloacele de transport din capital\u0103 cu cele \u00eent\u00e2lnite \u00een ora\u0219ul de la malul m\u0103rii. Contrastul nu este \u00een favoarea acestuia din urm\u0103: \u201eLa Constan\u021ba am ajuns la o or\u0103 \u0219i 45 minute \u0219i am constatat imediat c\u0103 acele birje frumoase din Bucure\u0219ti sunt un privilej al capitalei. \u00cen Constan\u021ba se v\u0103d \u0219i birje, cari fac ru\u0219ine neamului rom\u00e2nesc. Dac\u0103 s-ar controla din partea prefecturei birjele numai la fiecare trei luni odat\u0103, ar fi cu neputin\u021b\u0103 s\u0103 circule astfel de vechicule prin str\u0103zile portului mare rom\u00e2nesc.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Nici aspectul ora\u0219ului nu \u00eel mul\u021bume\u0219te pe c\u0103l\u0103tor. Despre cur\u0103\u021benie scrie c\u0103 \u201elas\u0103 de dorit\u201d, iar gr\u0103dina de l\u00e2ng\u0103 Biserica Sfin\u021bii Apostoli, aflat\u0103 \u00een apropierea portului, i se pare \u201ede tot neglijat\u0103\u201d. Observ\u0103, de asemenea, c\u0103 ceasornicul din turn nu func\u021bioneaz\u0103 \u0219i c\u0103 st\u00e2lpii de marmur\u0103 sunt deteriora\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de aceste critici, portul \u00eei ofer\u0103 o imagine cu totul diferit\u0103. Aici \u00eent\u00e2lne\u0219te nave comerciale rom\u00e2ne\u0219ti, \u00eentre care vaporul \u201e\u00cemp\u0103ratul Traian\u201d<\/em>, despre care noteaz\u0103 c\u0103 era destinat liniei maritime Constan\u021ba-Alexandria. Inaugurat\u0103 la 4 octombrie 1906, cursa urma s\u0103 faciliteze exportul c\u0103tre Egipt al cerealelor, f\u0103inii, produselor animale, petrolului, s\u0103punului \u0219i lemnului de construc\u021bie. Prezen\u021ba vasului este pentru autor un motiv de optimism: \u201ene bucur\u0103 mult, c\u0103 vasele comerciale rom\u00e2ne s-au \u00eenmul\u021bit \u00eentr-un timp relativ scurt\u201d<\/em>: \u201ePrin liniile maritime rom\u00e2ne a luat comerciul Rom\u00e2niei un drum prin Constan\u021ba, produsele p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2n se duc prin acest port, asigur\u00e2nd Rom\u00e2niei un viitor economic\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Autorul mai noteaz\u0103 \u0219i prezen\u021ba vaporului \u201eMelania Grodel\u201d<\/em>, care \u00eembarca lemn de construc\u021bie adus din Ungaria. De aici porne\u0219te o alt\u0103 reflec\u021bie economic\u0103: \u201eDac\u0103 s-ar ridica silvicultura \u00een Rom\u00e2nia, \u0219i mai cu seam\u0103 \u00een Dobrudja, \u021bara ar dob\u00e2ndi mult \u00een c\u00e2teva decenii din exportul lemnelor \u00een Orient, mai cu seam\u0103 pe pie\u021bele Egiptului\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Relatarea se \u00eencheie cu \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea faptului c\u0103 etnograful \u0219i familia lui s-au \u00eembarcat la bordul vaporului \u201eRom\u00e2nia\u201d, cu care au luat drumul spre Constantinopol.<\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei: \u201eCeasornic\u0103ria P.\u0218apira \u2013 Furnizor al Cur\u021bei Regale \u2013 Pia\u021ba Independen\u021bei \u2013 Nu face reclam\u0103 pentru c\u0103 toat\u0103 lumea \u0219tie c\u0103 numai \u00een acest magazin de \u00eencredere se g\u0103sesc verighete de logodn\u0103, ceasornice, bijuterii \u0219i cadouri la pre\u021buri de reclam\u0103\u201d (Dobrogea Jun\u0103, 1924)<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Surs\u0103 foto: MNIR, nr. Inventar 358483,<\/strong> www.imagoromaniae.ro<\/strong><\/a><\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen paginile ziarului Tribuna, publica\u021bie care ap\u0103rea la Arad, cititorii anului 1906 au putut urm\u0103ri amplul jurnal de c\u0103l\u0103torie \u201eDin c\u0103l\u0103toria mea la Bucure\u0219ti \u0219i la Constantinopole\u201d. Foiletonul a fost redactat de etnograful \u0219i publicistul Teodor Filipescu, dup\u0103 o c\u0103l\u0103torie \u00eentreprins\u0103 \u00een septembrie 1906, \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia \u0219i fiica sa \u0219i cuprinde \u0219i o descriere […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8798,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8799","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8799","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8799"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8799\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8800,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8799\/revisions\/8800"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8798"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8799"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8799"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8799"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}