{"id":8780,"date":"2026-11-04T08:18:41","date_gmt":"2026-11-04T06:18:41","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=8780"},"modified":"2026-11-04T08:18:41","modified_gmt":"2026-11-04T06:18:41","slug":"4-noiembrie-edward-harris-al-iii-lea-ultimul-manager-britanic-al-portului-iii-rascumpararea-concesiunilor-si-sfarsitul-povestii-dobrogene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/4-noiembrie-edward-harris-al-iii-lea-ultimul-manager-britanic-al-portului-iii-rascumpararea-concesiunilor-si-sfarsitul-povestii-dobrogene\/","title":{"rendered":"4 noiembrie – Edward Harris al III-lea, ultimul manager britanic al portului (III) – R\u0103scump\u0103rarea concesiunilor \u0219i sf\u00e2r\u0219itul pove\u0219tii dobrogene"},"content":{"rendered":"

Vizita lui I Carol la Constan\u021ba a avut un efect deosebit, conduc\u00e2nd la decizia statului rom\u00e2n de a r\u0103scump\u0103ra cu orice pre\u021b concesiunile de\u021binute de DBSR, calea ferat\u0103 Constan\u021ba \u2013 Cernavoda \u0219i exploatarea portului Constan\u021ba. \u00cen scrisoarea trimis\u0103 mamei sale dup\u0103 vizita princiar\u0103 din octombrie 1879, Harris declara c\u0103 \u00eentre\u021binerea princepelui Rom\u00e2niei l-a costat 100 de lire sterline, dar, a\u0219a cum el afirm\u0103: “nu am niciun dubiu c\u0103 societatea<\/em> (n.a. DBSR) mi-i va deconta, pentru c\u0103 ei<\/em> (n.a. ac\u021bionarii companiei), \u0219i nu eu, vor beneficia de pe urma acestei vizite… Opinia favorabil\u0103 format\u0103 despre Kustendjie va m\u0103ri dorin\u021ba Prin\u021bului \u0219i Guvernului s\u0103u s\u0103 cumpere aceast\u0103 linie ferat\u0103 \u0219i \u00een felul acesta s\u0103 fie gr\u0103bit\u0103 tranzac\u021bia. Guvernul<\/em> (n.a. rom\u00e2n) este pe cale s\u0103 cumpere toate liniile ferate din \u021bar\u0103, care mai sunt \u00een m\u00e2inile str\u0103inilor, \u0219i probabil c\u0103 \u0219i a noastr\u0103 va fi inclus\u0103 \u00een aceast\u0103 opera\u021biune. Nimic nu este \u00eens\u0103 definitiv stabilit, dar nu m-ar surprinde dac\u0103 linia se va vinde \u00een viitoarele \u0219ase luni” .<\/em><\/p>\n\n\n\n

Din r\u00e2ndurile de mai sus reiese clar disponibilitatea celor de la DBSR de a vinde pe bani buni concesiunile, c\u0103tre statul rom\u00e2n. De asemenea, este, de asemenea, limpede c\u0103 guvernul rom\u00e2n tatona problema prelu\u0103rii portului Kustendjie. Vizita \u00een port a lui Carol, efectuat\u0103 desigur sub ghidajul lui Harris, a m\u0103rit interesul principelui pentru preluarea \u0219i transformarea bazinului \u00eentr-o amenajare modern\u0103 \u0219i de mare viitor. Practic, deciziile ulterioare ale statului rom\u00e2n s-au \u00eentemeiat mult pe impresia creat\u0103 de starea ora\u0219ului-port asupra principelui, \u00een acele zile de toamn\u0103 din anul 1879. La c\u00e2teva zile dup\u0103 plecarea lui Carol, Harris a primit o scrisoare de la un membru al Consiliului de Administra\u021bie al DBSR, William Tipping, care \u00ee\u0219i manifesta \u00eenc\u00e2ntarea fa\u021b\u0103 de modul \u00een care Harris a gestionat evenimentul (scrisoarea a fost primit\u0103 de arhitectul St\u0103nculescu de la familia Midgett).<\/p>\n\n\n\n

Harris credea c\u0103 o posibil\u0103 r\u0103scump\u0103rare a concesiuni c\u0103ii ferate ar putea avea loc chiar \u0219i \u00een prima jum\u0103tate a anului 1880. Lucrurile nu au stat chiar a\u0219a, iar termenul a fost unul mai larg, birocra\u021bia \u0219i negocierile repetate av\u00e2nd s\u0103 aduc\u0103 r\u0103scump\u0103rarea abia dup\u0103 aproape trei ani de la vizita lui Carol.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen timpul Congresului de la Berlin (iunie-iulie 1878), inginerul Johnn Trevor Barkley, prezent ca reprezentant al DBSR, \u00eel contactase pe I.C. Br\u0103tianu propun\u00e2ndu-i ca statul rom\u00e2n s\u0103 cumpere calea ferat\u0103 \u00een schimbul uria\u0219ei sume de 25 de milioane de franci, \u00eens\u0103 prim ministrul spusese c\u0103 va \u00eenainta propunerea Guvernului, pentru analiz\u0103. A\u0219adar, principele Rom\u00e2niei \u0219i Guvernul s\u0103u luaser\u0103 \u00een calcul preluarea c\u0103ii ferate \u0219i a portului Kustendjie, cu mult timp \u00eenaintea vizitei din 1879 \u0219i chiar \u00eenainte de instaurarea oficial\u0103 a administra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een noua provincie. Astfel, la 4 august, \u00een ziarul ie\u0219ean Steaua Rom\u00e2niei<\/em> era publicat un  Mesaj Domnesc adresat sesiunii ordinare a Corpurilor Legislative, \u00een care se stipula: “Grabnica unire a sistemului c\u0103ilor noastre ferate cu calea ferat\u0103 Cernavoda – Kustendjie este imperios reclamat\u0103 de interesele noastre politice \u0219i comerciale. Ministerul va supune maturei dumneavoastr\u0103 chibzuiri cuvenitul proiect de lege \u00eentru aceasta”.<\/em><\/p>\n\n\n\n

La finele anului 1878, pe 4 decembrie, Adunarea Legislativ\u0103 admite un proiect de lege privind unirea c\u0103ilor ferate din Rom\u00e2nia, proiect de lege care ulterior este adoptat \u0219i de c\u0103tre Senat. Un prim obiectiv era alegerea unui loc unde s\u0103 se construiasc\u0103 podul peste Dun\u0103re \u0219i exista deja \u00een acest sens, propunerea Cernavoda, \u00een timp ce al doilea obiectiv era cump\u0103rarea liniei ferate britanice. Presa autohton\u0103, \u00een special ziare precum Rom\u00e2nia Liber\u0103, Curentul, Rom\u00e2nul<\/em>, erau de partea ini\u021biativei Guvernului, milit\u00e2nd pentru r\u0103scump\u0103rarea concesiunilor din Dobrogea .<\/p>\n\n\n\n

La \u00eenceputul anului 1880 era publicat argumentul primului ministru Br\u0103tianu, \u00een care se punea accentul \u0219i pe cump\u0103rarea concesiunii portului: “Portul Constan\u021ba este pl\u0103m\u00e2nul Rom\u00e2niei, gura prin care Rom\u00e2nia respir\u0103. Prin el vom stabili o leg\u0103tur\u0103 cu \u00eentreaga lume \u0219i vom securiza cea mai important\u0103 rut\u0103 de comunicare pentru comer\u021bul nostru. Vom cheltui 16, 20 sau \u00eenc\u0103 25 de milioane, oric\u00e2t cost\u0103 pentru a construi necesarul port maritim \u0219i podul peste Dun\u0103re, dar asta va fi cea mai bun\u0103 dovad\u0103 c\u0103 suntem o na\u021biune puternic\u0103 \u0219i c\u0103 de noi depinde viitorul \u00eentregului Orient”.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Pe 21 mai \/ 2 iunie 1882, Adunarea Deputa\u021bilor adopt\u0103 (47 de voturi pentru, 23 contra) Legea privind r\u0103scump\u0103rarea de c\u0103tre statul rom\u00e2n a c\u0103ii ferate Cernavoda – Constan\u021ba \u0219i a lucr\u0103rilor din Portul Constan\u021ba, concesionate \u00een 1857 companiei Danube&Black Sea Railway Company Limited.<\/p>\n\n\n\n

Articolul 1 prevedea c\u0103 “Rom\u00e2nia cump\u0103r\u0103 liber\u0103 de orice sarcini calea ferat\u0103 Cernavoda – Constan\u021ba, cu toate dependin\u021bele \u0219i atenan\u021bele sale de orice natur\u0103, toate drepturile \u0219i privilegiile acordate companiei de c\u0103tre Guvernul Otoman, at\u00e2t pentru calea ferat\u0103 c\u00e2t \u0219i pentru port”<\/em> . \u00cen articolul urm\u0103tor, art.2, se men\u021biona faptul c\u0103 statul rom\u00e2n intra \u00een proprietate deplin\u0103 \u0219i absolut\u0103 a obiectivelor, dup\u0103 achitarea sumei de 16.800 lei aur.<\/p>\n\n\n\n

La data de 9 noiembrie 1882, Edward Harris, reprezentant DBSR, \u0219i colonelul Nicolae Dabija, reprezentantul statului rom\u00e2n, semnau contractul de r\u0103scump\u0103rare a concesiunilor iar managerul britanic preda conven\u021biile cu Imperiul Otoman din 1857 \u0219i 1870 \u0219i firmanele imperiale de confirmare a acestora.<\/p>\n\n\n\n

La 10 decembrie 1882 era declarat\u0103 oficial r\u0103scump\u0103rarea liniei ferate \u00een lungime de 65,237 km, precum \u0219i a materialului rulant: 9 locomotive, 1 vagon salon, 2 vagoane clasa a I-a, 3 vagoane clasa a II-a, 5 magoane clasa a III-a, 1 vagon mixt (cls. II-III), 312 vagoane de marf\u0103, 10 furgoane, 1 vagon pentru cai, 2 pluguri pentru z\u0103pad\u0103. Odat\u0103 cu acestea trecea \u00een proprietatea statului rom\u00e2n \u0219i Portul Constan\u021ba, iar pentru ambele concesiuni DBSR urma s\u0103 \u00eencaseze suma de 16,8 milioane franci. \u00cen aceast\u0103 sum\u0103 era inclus\u0103 preluarea “cl\u0103direa de c\u0103l\u0103tori” din Kustendjie \u0219i a celor cinci g\u0103ri construite de britanici, \u00een spe\u021b\u0103 Constan\u021ba Ora\u0219 (Gara Veche), Constan\u021ba Port, Murfatlar, Medgidia \u0219i Cernavoda Port.<\/p>\n\n\n\n

Edward Harris a negociat r\u0103scump\u0103rarea concesiunilor \u0219i a f\u0103cut-o cu succes, profit\u00e2nd \u0219i de faptul c\u0103 statul rom\u00e2n nu s-a uitat la bani, consider\u00e2nd c\u0103 tranzac\u021bia merit\u0103 cu prisosin\u021b\u0103 \u0219i pl\u0103tind \u00eentreaga sum\u0103 aproape imediat. A\u0219a cum ne indic\u0103 arh. Gheorghe Radu St\u0103nculescu, dup\u0103 v\u00e2nzare, fostul manager general a fost recompensat de c\u0103tre DBSR, el primind pe 14 februarie 1883 o scrisoare din partea secretarului companiei, Richard Kiduer, care scria urm\u0103toarele: “Drag\u0103 domnule. Am fost rugat de c\u0103tre Administratori s\u0103 v\u0103 trimit al\u0103turat un CEC de 5000 de lire sterline reprezent\u00e2nd partea dvs. din compensa\u021bia votat\u0103 pentru personalul Companiei, la Adunarea General\u0103 a Ac\u021bionarilor, de pe 8, luna curent\u0103. \u0219i am fost, \u00een acela\u0219i timp, rugat s\u0103 v\u0103 exprim marea satisfac\u021bie pe care au resim\u021bit-o Administratorii pentru modul \u00een care a\u021bi \u00eendeplinit func\u021bia de Director General al Companiei…” .<\/em><\/p>\n\n\n\n

Edward Harris a mai venit la Kustendjie cel pu\u021bin o dat\u0103, dup\u0103 finalizarea r\u0103scump\u0103r\u0103rii, pentru rezolvarea unor probleme administrative. De aceast\u0103 dat\u0103 nu mai era rezident al or\u0103\u0219elului turcesc pentru c\u0103 se mutase deja, \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga familie, acas\u0103, \u00een Anglia. A r\u0103mas pentru tot restul vie\u021bii \u00een Regatul Unit. Edward Harris al III-lea a decedat pe 15 decembrie 1916, la locuin\u021ba sa din Carshalton, Surrey, la onorabila v\u00e2rst\u0103 de 81 de ani \u0219i a fost incinerat . A l\u0103sat o so\u021bie \u0219i \u0219apte copii, \u0219i o avere de 2419, 2 lire sterline . Consoarta Anne Tattershal (Dunning) Harris l-a urmat \u00een 1927, c\u00e2nd a decedat la v\u00e2rsta de 85 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 Ocaziune Rar\u0103! 298 de lei un costum b\u0103rb\u0103tesc de postav pentru iarn\u0103. Mosorele de orice calitate marca Ackerman. La depozitul din strada Scarlat V\u00e2rnav no.11 (fost\u0103 Doroban\u021bi).<\/em> (1923)<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vizita lui I Carol la Constan\u021ba a avut un efect deosebit, conduc\u00e2nd la decizia statului rom\u00e2n de a r\u0103scump\u0103ra cu orice pre\u021b concesiunile de\u021binute de DBSR, calea ferat\u0103 Constan\u021ba \u2013 Cernavoda \u0219i exploatarea portului Constan\u021ba. \u00cen scrisoarea trimis\u0103 mamei sale dup\u0103 vizita princiar\u0103 din octombrie 1879, Harris declara c\u0103 \u00eentre\u021binerea princepelui Rom\u00e2niei l-a costat 100 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8766,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8780","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8780","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8780"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8780\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8781,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8780\/revisions\/8781"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8766"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8780"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8780"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8780"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}