\u00cen 1878, ca urmare a Tratatelor de Pace de la San Stefano \u0219i apoi Berlin (care au consfin\u021bit victoria ruso-rom\u00e2n\u0103 \u00een fa\u021ba Imperiului Otoman), harta politic\u0103 a Europei a fost din nou redesenat\u0103 de c\u0103tre marile puteri. Principatul Rom\u00e2niei \u0219i-a ob\u021binut independen\u021ba mult dorit\u0103 \u0219i mai ales recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 de care avea at\u00e2ta nevoie. \u00cen urma Tratatului de la Berlin, Rom\u00e2nia a preluat Dobrogea, ca o compensa\u021bie pentru pierderea celor trei jude\u021be din sudul Basarabiei (Ismail, Cahul, Bolgrad).<\/p>\n\n\n\n
La pu\u021bin timp dup\u0103 \u00eencheierea Tratatului de la Berlin (13 iulie, stil vechi) principele Carol I \u00eei scria, pe 23 iulie\/4 august 1878, tat\u0103lui s\u0103u, principele Carol Anton de Hohenzollern, descriind sudul Dobrogei (din cele spuse de apropia\u021bii s\u0103i sau citite \u00een rapoarte) \u0219i poten\u021bialul acesteia: \u201eOra\u0219ele de pe Dun\u0103re le cunosc, cu c\u00e2\u021biva ani \u00eenainte<\/em> (n.a. iunie 1867) am fost primit la Tulcea \u0219i Sulina cu mari demonstra\u021biuni. Constan\u021ba este un port frumos, \u00eentemeiat ca \u0219i calea ferat\u0103 la Cernavoda de o societate englez\u0103. Acolo se afl\u0103 instala\u021biuni de b\u0103i de mare \u0219i c\u00e2teva hoteluri bune, pozi\u021bia este s\u0103n\u0103toas\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n Pe 14 noiembrie 1878 a fost declarat\u0103 oficial instaurarea administra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een teritoriul dintre Dun\u0103re \u0219i Mare, cu aceast\u0103 ocazie principele Carol emi\u021b\u00e2nd la Br\u0103ila celebrele sale proclama\u021bii, c\u0103tre dobrogeni \u0219i c\u0103tre armat\u0103 , ac\u021biuni care au f\u0103cut ca schimbarea administrativ\u0103 s\u0103 aib\u0103 loc f\u0103r\u0103 nicio problem\u0103. Dobrogea a devenit, a\u0219adar, rom\u00e2neasc\u0103, \u00eens\u0103 acest lucru avea s\u0103 produc\u0103 efecte deosebite asupra afacerilor derulate de c\u0103tre DBSR la Kustendjie. Britanicii ob\u021binuser\u0103 \u00een 1857 dou\u0103 concesiuni, pe o perioad\u0103 de 99 de ani, dar partenerul care i le \u00eencredin\u021base, Imperiul Otoman, nu mai avea acum niciun drept asupra acestor propriet\u0103\u021bi. Edward Harris, ca manager general al companiei, se confrunta a\u0219adar cu probleme serioase iar pentru rezolvarea situa\u021biei, avea nevoie de o mare abilitate diplomatic\u0103. \u00centre timp, ora\u0219ul (\u00eenc\u0103 numit \u00een actele rom\u00e2ne\u0219ti Kiustenge \u0219i \u00een cele britanice Kustendjie) se afla, de pe 23 noiembrie 1878, sub administrarea unui prim prefect rom\u00e2n, Remus Opreanu. Trupele ruse\u0219ti predaser\u0103 cheile urbei, dar nu au plecat imediat \u0219i aveau s\u0103 o fac\u0103 definitiv abia \u00een prim\u0103vara anului 1879.<\/p>\n\n\n\n \u00centre timp, britanicii \u00eencercau s\u0103 \u00ee\u0219i vad\u0103 de activitate. Edward Harris locuia \u00eempreun\u0103 cu familia sa \u00eentr-o cas\u0103 frumoas\u0103 de pe malul m\u0103rii, de pe strada care din 1879 cap\u0103t\u0103 numele de Bulevardul Elisabeta (\u00een cinstea Elisabethei de Wied, principes\u0103, so\u021bie a lui Carol I \u0219i viitoare prim\u0103 regin\u0103 a statului). Imobilul familiei Harris se afla chiar pe locul unde, ulterior, a fost construit\u0103 Casa Pariano \u0219i care ast\u0103zi este sediul Muzeului de Sculptur\u0103 Ion Jalea. Aceast\u0103 locuin\u021b\u0103 este cea \u00een care a fost cazat principele Carol I al Rom\u00e2niei, timp de dou\u0103 nop\u021bi, \u00een perioada 18\/30 octombrie – 20 oct\/1 noiembrie 1879, la prima sa vizit\u0103 la Kustendjie, o vizit\u0103 care va produce efecte deosebite pe viitor.<\/p>\n\n\n\n Amintirile lui Edward G. Harris, din care cit\u0103m ample fragmente, sunt preluate din materialele publicate \u00een ultimele decenii de regretatul cercet\u0103tor arhitect Gheorghe Radu St\u0103nculescu \u00een reviste de specialitate precum Analele Dobrogei<\/em>. Ele sunt parte dintr-o scrisoare trimis\u0103 de Harris, mamei sale, acas\u0103 \u00een Anglia, \u0219i \u00een posesia c\u0103reia Gheorghe Radu St\u0103nculescu a reu\u0219it s\u0103 intre dup\u0103 o coresponden\u021b\u0103 avut\u0103 cu mo\u0219tenitorii managerului DBSR (familia Rosemary \u0219i Paul Madgett). Scrisoarea este datat\u0103 “K. 6 nov. 1879”, iar fragmentele din ea ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine contextul acelei vizite:<\/p>\n\n\n\n \u201eScumpa mea mam\u0103. Am acum deja de r\u0103spuns \u00een dou\u0103 scrisori de la dumneata, dar, dac\u0103 \u00ee\u021bi spun, cum probabil ai v\u0103zut din ziare, c\u0103 am g\u0103zduit pe Prin\u021bul Rom\u00e2niei, nu vei fi suprins\u0103 c\u0103 \u00een ultima vreme n-am mai avut timp de scrisori. Alte\u021ba Sa Regal\u0103 a ajuns la Cernavoda devreme \u00een diminea\u021ba de joi, 30 octombrie. M-am dus s\u0103 \u00eei ies \u00een cale \u0219i de acolo l-am adus aici cu un tren special. El s-a instalat \u00een casa mea p\u00e2n\u0103 s\u00e2mb\u0103t\u0103, 1 noiembrie, c\u00e2nd, din nou, l-am escortat \u00eenapoi la Cernavoda… La un moment dat, venise vorba s\u0103 fiu solicitat pentru casa mea, dar ideea c\u0103zuse \u0219i autorit\u0103\u021bile locale au decis s\u0103 \u00eel g\u0103zduiasc\u0103 pe A.S.R., la casa unui grec<\/em> (n.a. Macri, c\u0103pitan al portului); dar se pare c\u0103 mini\u0219trii din Bucure\u0219ti, care cuno\u0219teau Kustendjie, nu au fost de acord \u0219i consider\u00e2nd-o pe a mea ca fiind singura cas\u0103 potrivit\u0103 s\u0103 \u00eel g\u0103zduiasc\u0103 pe prin\u021b, au decis s\u0103 m\u0103 roage \u00een acest scop, numai c\u0103 nu mi s-a solicitat numai casa, ci m-au rugat s\u0103 primesc Prin\u021bul \u0219i suita sa, \u0219i s\u0103 le asigur o pensiune complet\u0103 \u00een timpul \u0219ederii lor aici… . Asta a fost o misiune formidabil\u0103, dar nu exista cale de ie\u0219ire, deoarece suveranii domnitori (chiar dac\u0103 \u0219i numai un prin\u021b al Rom\u00e2niei) nu sunt obi\u0219nui\u021bi cu refuzurile\u201d .<\/em><\/p>\n\n\n\n Familia Harris s-a mobilizat exemplar pentru a-l primi pe principe a\u0219a cum se cuvenea. \u0218ase dintre cei \u0219apte copii ai familiei se n\u0103scuser\u0103 deja (cel mai mic dintre ei, Jack Dunning Harris avea pu\u021bin peste un an) \u0219i se aflau cu to\u021bii la Kustendjie. Managerul i-a trimis s\u0103 locuiasc\u0103 c\u00e2teva zile \u00een casele altor britanici iar el \u0219i so\u021bia sa Annie au reamenajat locuin\u021ba, au cur\u0103\u021bat-o, remobilat-o par\u021bial \u0219i au cump\u0103rat covoare noi . Au fost achizi\u021bionate vinuri scumpe iar Harris a angajat un foarte bun buc\u0103tar francez din Bucure\u0219ti, precum \u0219i c\u00e2\u021biva chelneri pentru a servi la masa principelui. Annie Harris s-a ocupat personal de amenajarea camerei de dormit a prin\u021bului \u0219i de cea de toalet\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00censo\u021bit de Mihail Kog\u0103lniceanu, principele Carol I a plecat din capital\u0103 pe 17 \/ 29 oct. 1879, urm\u00e2nd ruta Br\u0103ila – Gala\u021bi – Isaccea – Tulcea – Ghecet – M\u0103cin – Cernavoda . De aici, el a fost luat cu un tren special (condus chiar de Harris) \u0219i care a ajuns \u00een gara Kustendjie la ora 10.00, iar principele a fost \u00eent\u00e2mpinat de o gard\u0103 de onoare format\u0103 din ro\u0219iori.<\/p>\n\n\n\n \u00cen scrisoarea adresat\u0103 mamei sale, managerul DBSR scrie: \u201eC\u00e2nd am ajuns la gar\u0103, el a mers la biseric\u0103 (n.a. biserica greac\u0103) pentru un Te Deum iar eu am fugit acas\u0103 s\u0103 v\u0103d dac\u0103 totul este gata pentru micul dejun, care fusese comandat pentru ora 12.00. Pu\u021bin \u00eenainte de aceast\u0103 or\u0103 el a sosit iar Annie \u0219i cu mine l-am \u00eent\u00e2mpinat la u\u0219\u0103 \u0219i i-am urat bun venit. Apoi l-am condus \u00een dormitorul lui, Annie rezem\u00e2ndu-se de bra\u021bul lui pe tot parcursul. Eticheta nu permite gazdelor s\u0103 se a\u0219eze la masa persoanelor de rang regal, f\u0103r\u0103 o invita\u021bie. Aceasta a venit sub forma unei rug\u0103min\u021bi de a lua mereu masa \u00eempreun\u0103, la micul dejun \u0219i la cin\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n Cina din prima sear\u0103 a fost una festiv\u0103, cu participarea mai multor consuli str\u0103ini printre care \u0219i Harry Guarracino, vice-consulul de la Kustendjie \u0219i John Green, consulul general britanic de la Bucure\u0219ti, care ulterior i-a f\u0103cut un raport foarte bun lui Harris, c\u0103tre Consiliul de Administra\u021bie al DBSR. La cin\u0103, Carol i-a mul\u021bumit lui Harris pentru amabilitate \u0219i l-a decorat cu Ordinul Steaua Rom\u00e2niei iar managerul a luat masa purt\u00e2nd la g\u00e2t aceast\u0103 medalie.<\/p>\n\n\n\n Programul lui Carol I \u00een cele dou\u0103 zile (pline) 30 \u0219i 31 octombrie, a fost unul \u00eenc\u0103rcat de evenimente. Pe l\u00e2ng\u0103 Te Deum-ul din prima zi, de la Biserica Greac\u0103 Metamorphosis (singurul l\u0103ca\u0219 cre\u0219tin ortodox al ora\u0219ului, la acea vreme), principele a participat \u0219i la o rug\u0103ciune la Moschee, unde a fost \u00eent\u00e2mpinat cu bucurie \u0219i bun\u0103voin\u021b\u0103 de c\u0103tre supu\u0219ii musulmani . Moscheea \u00een care a intrat Carol I se numea Sultan Mahmud, fusese construit\u0103 \u00een 1822-1825 de c\u0103tre guvernatorul Hafuz Hussein Pa\u0219a \u0219i se afla foarte aproape de locul unde \u00eentre 1910-1913 avea s\u0103 se construiasc\u0103 Marea Moschee (Moscheea Carol I, sau Moscheea Regelui), bine-cunoscut\u0103 \u0219i ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n \u00cen prima zi, dup\u0103 slujba de la Biserica Greac\u0103, prefectul Remus Opreanu a \u021binut \u0219i el o scurt\u0103 alocu\u021biune \u00een prezen\u021ba suveranului. Programul excursiei dobrogene a mai inclus \u00een acele zile \u0219i alte numeroase activit\u0103\u021bi: dejunuri cu oficialit\u0103\u021bi, o vizit\u0103 \u00een port (unde Carol se convinge de necesitatea construirii unui port mai mare \u0219i mai modern), inspec\u021bii la \u0219coli \u0219i la pia\u021ba din ora\u0219, vizitarea caz\u0103rmii \u0219i a escadronului de ro\u0219iori de l\u00e2ng\u0103 Anadolchioi. De asemenea principele, a pus piatra de temelie a viitorului hotel Carol I\/Charles I, pe care ini\u021bial DBSR dorise s\u0103 \u00eel construiasc\u0103 sub numele de Terminus. Serile \u0219i le-a petrecut plimb\u00e2ndu-se pe bd. Carol (actual Tomis) sau pe bd. Elisabeta, unde \u00een c\u00e2ntec de fanfar\u0103 militar\u0103, a asistat la iluminarea str\u0103zii .<\/p>\n\n\n\n Pe 20 oct\/1 noiembrie, \u00een diminea\u021ba celei de a treia zi, a p\u0103r\u0103sit Kustendjie, tot cu trenul, p\u00e2n\u0103 la Cernavoda, garnitura fiind condus\u0103 tot de c\u0103tre Harris. De la Cernavoda, Carol s-a oprit \u0219i a vizitat H\u00e2r\u0219ova, a mers apoi la Br\u0103ila iar seara a ajuns \u00een Bucure\u0219ti, la Palatul Cotroceni.<\/p>\n\n\n\n (Va urma)<\/em><\/p>\n\n\n\n Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 R\u00e2ia de oi se vindec\u0103 cu Le\u0219ia Electro-Creolinizat\u0103, 80 de lei kilogramul. Singurul deposit: Nestor Stefanos, str. Carol no. 29<\/em> (1923)<\/strong><\/p>\n\n\n\n Surs\u0103 foto – Familia Harris \u00een anul 1910,<\/strong> (surs\u0103 foto – https:\/\/www.wikitree.com\/photo.php\/7\/7b\/Harris-5731-2.jpg_)<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen 1878, ca urmare a Tratatelor de Pace de la San Stefano \u0219i apoi Berlin (care au consfin\u021bit victoria ruso-rom\u00e2n\u0103 \u00een fa\u021ba Imperiului Otoman), harta politic\u0103 a Europei a fost din nou redesenat\u0103 de c\u0103tre marile puteri. Principatul Rom\u00e2niei \u0219i-a ob\u021binut independen\u021ba mult dorit\u0103 \u0219i mai ales recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 de care avea at\u00e2ta nevoie. \u00cen […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8765,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8778","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8778","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8778"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8778\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8779,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8778\/revisions\/8779"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8765"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8778"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8778"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8778"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}