{"id":8734,"date":"2026-10-27T07:34:53","date_gmt":"2026-10-27T05:34:53","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=8734"},"modified":"2026-10-27T07:34:53","modified_gmt":"2026-10-27T05:34:53","slug":"27-octombrie-constanta-kustendjie-in-anul-1857-memoriul-lui-thomas-forester","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/27-octombrie-constanta-kustendjie-in-anul-1857-memoriul-lui-thomas-forester\/","title":{"rendered":"27 octombrie – Constan\u021ba (Kustendjie) \u00een anul 1857 – Memoriul lui Thomas Forester"},"content":{"rendered":"

\u00cen anul 1857 consor\u021biul britanic DBSR (Danube Black Sea Railway and Kustendjie Harbour<\/em>) a ob\u021binut de la Imperiul Otoman o dubl\u0103 concesiune: construc\u021bia c\u0103ii ferate Kustendjie  Bogazchioi (Cernavoda) \u0219i exploatarea portului Kustendjie. Aceste concesiuni \u0219i crearea unei comunit\u0103\u021bii britanice la Kustendjie (comunitate ce a existat 25 de ani, p\u00e2n\u0103 \u00een 1882) au fost precedate de rapoarte, studii, analize, articole \u0219i dezbateri efectuate de c\u0103tre speciali\u0219ti britanici, ingineri, militari, diploma\u021bi sau oameni de afaceri. \u00cen urma cercet\u0103rilor efectuate de to\u021bi ace\u0219tia s-a concluzionat c\u0103 aceste \u00eentreprinderi propuse (construirea c\u0103ii ferate \u0219i exploatarea portului) vor fi profitabile, drept pentru care ideile au fost puse \u00een practic\u0103 \u0219i au condus la constituirea “coloniei”.<\/p>\n\n\n\n

Dintre to\u021bi cei care au efectuat cercet\u0103ri (\u00eenainte, \u00een timpul, \u0219i imediat dup\u0103 R\u0103zboiul Crimeei) un merit deosebit \u00eei apar\u021bine lui Thomas Forester, cel care \u00een anul 1857, \u00eenainte ca DBSR s\u0103 perfecteze concesiunile cu Imperiul Otoman, a publicat excelentul raport “The Danube and the Black Sea – Memoir of their junction by a Railway between Tchernavoda and the Free Port at Kustendjie” (t.n Dun\u0103rea \u0219i Marea Neagr\u0103 – Memoriu asupra jonc\u021biunii lor printr-o cale ferat\u0103 \u00eentre Cernavoda \u0219i portul liber Constan\u021ba)<\/em> . Aici sunt prezentate avantajele pe care le ofer\u0103 micul Kustendjie, prin pozi\u021bia sa georgrafic\u0103 . Este un studiu al unui inginer \u0219i antreprenor experimentat, dar nu doar at\u00e2t: el con\u021bine informa\u021bii deosebite despre a\u0219ezare, despre situa\u021bia ei la acea dat\u0103, despre patrimoniul s\u0103u istoric, ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem aspecte importante privind contextul istoric al vremii.<\/p>\n\n\n\n

Pentru \u00eenceput, afl\u0103m de la Thomas Forester urm\u0103toarele: “O nou\u0103 er\u0103 a \u00eenceput dup\u0103 ratificarea Tratatului de la Paris, securizarea lui promite deschiderea unei noi canale de comer\u0163, posibilitatea de a ne ar\u0103ta aptitudinile inginere\u015fti… Orice privire asupra unei h\u0103r\u0163i a teritoriului dintre Dun\u0103re \u015fi Mare arat\u0103 c\u0103 toate condi\u0163iile sunt \u00eentrunite, pe de o parte, de portul din Kustendjie, situat cam la 30 de leghe sud de Gura Sulina, \u015fi pe de alt\u0103 parte, de portul Tchernavoda, de l\u00e2ng\u0103 Rassova, pe Dun\u0103re, cu o cale ferat\u0103 care s\u0103 uneasc\u0103 cele dou\u0103 puncte \u015fi urm\u00e2nd, \u00een mare parte, limitele lacurilor Karasu”<\/em> . Autorul nume\u015fte Dun\u0103rea “nobila arter\u0103 din Centrul Europei” , men\u0163ion\u00e2nd: “Produsele din districtele fertile pot fi transferate \u00een porturi de unde se pot \u00eembarca pentru Mediterana sau Atlantic … Principalul nostru interes este Dun\u0103rea de Jos, \u00een antichitate numit\u0103 Istru \u0219i care urmeaz\u0103 grani\u021ba Imperiului Roman, la frontera sa de Nord-Est.” .<\/em><\/p>\n\n\n\n

Despre mica a\u0219ezare Kustendjie el scrie, mai \u00eent\u00e2i, urm\u0103toarele: \u201e …ocup\u0103 locul \u015fi p\u0103streaz\u0103 cu o u\u015foar\u0103 alterare numele anticului ora\u015f numit Constantina, de pe timpul \u00eemp\u0103ra\u0163ilor bizantini. Fosta sa importan\u0163\u0103 este demonstrat\u0103 de extinsele ruine, blocuri de marmur\u0103, coloane \u015fi frize ce \u00eempodobesc p\u0103m\u00e2ntul pe o distan\u0163\u0103 considerabil\u0103, dar \u015fi de molul vechi<\/em> (n.a. dig de piatr\u0103 \u0219i \u00een acela\u0219i timp dan\u0103 de acostare) \u015fi de cheiurile bunului s\u0103u port\u201d<\/em> .<\/p>\n\n\n\n

La acea vreme, nu era foarte clar c\u0103 micul Kustendjie se suprapune peste Tomisul exilatului poet Ovidiu \u0219i de aceea, el consider\u0103 c\u0103 majoritatea vestigiilor sunt romano-bizantine. Forester b\u0103nuie\u0219te \u00eens\u0103 c\u0103 ar putea fi vorba despre acela\u0219i ora\u0219 antic pentru c\u0103 aminte\u0219te o moned\u0103 de la Caracalla (unic \u00eemp\u0103rat \u00eentre 211-217 p.Chr.), unde, \u00een legend\u0103 apare o inscrip\u021bie cu Tomos, \u201eeroul fondator\u201d  \u0219i reia ideea identific\u0103rii Kustendjie-ului cu Tomisul antic, afirm\u00e2nd c\u0103 c\u0103 \u201eKustendje este fie l\u00e2ng\u0103, fie chiar identic cu Tomi\u201d .<\/em><\/p>\n\n\n\n

O idee interesant\u0103, care apare pentru prima dat\u0103, este cea legat\u0103 de \u00eenfiin\u021barea, la Kustendjie, a unui muzeu care s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 toate antichit\u0103\u021bile descoperite \u00een Dobrogea. Astfel, el consider\u0103 c\u0103 \u201e…aceste vestigii, precum \u0219i altele ce ar putea fi descoperite de cercet\u0103rile \u00een ruinele coloniilor grece\u0219ti \u0219i romane din Estul Bulgariei, ar putea g\u0103si un potrivit loc de depozitare \u00eentr-un muzeu ce ar putea fi \u00eenfiin\u021bat la Kustendjie\u201d .<\/em><\/p>\n\n\n\n

          Thomas Forester se dovede\u0219te a fi chiar un om \u00eenaintea timpului s\u0103u. Printre r\u00e2ndurile scrise de el se reg\u0103sesc concepte care ghideaz\u0103 ast\u0103zi cercetarea arheologic\u0103 \u0219i muzeologic\u0103, idei transpuse \u00een practic\u0103 la nivel european abia dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial. El sugereaz\u0103 \u201eca supraveghetorii viitoarelor lucr\u0103ri din acest loc s\u0103 aib\u0103 ca linii directoare prezervarea cu grij\u0103 a tuturor acestor vestigii antice, sculpturi, monede, urne, geme ce ar putea fi g\u0103site \u00een lucr\u0103rile de s\u0103pare \u0219i excavare, ca ele s\u0103 formeze nucleul unei colec\u021bii a acestui \u021binut \u00een vremurile antice\u201d .<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1857, Kustendjie se afla \u00eentr-o stare deplorabil\u0103: \u201eTeritoriul a fost mereu atacat de ru\u015fi \u00een r\u0103zboaiele lor cu turcii. \u00cen una dintre invazii, Kiustendjie a fost demolat \u015fi acum are o popula\u0163ie de numai 40 de locuitori (n.a. sic!). Chiar \u015fi a\u015fa, Portul \u00eenc\u0103 atrage o parte din comer\u0163ul din teritoriu. Planul de a dezvolta ora\u015ful \u015fi de a extinde portul, de a ridica Kustendjie din ruinele sale p\u00e2n\u0103 la importan\u0163a pe care o merit\u0103 datorit\u0103 avantajelor sale naturale, acesta ar fi un mare obiectiv pentru Danube and Black Sea Railway Company…\u201d .<\/em>Autorul este a\u0219adar optimist: “Nu este deloc improbabil ca ora\u0219ul, cu scurta sa linie ferat\u0103, s\u0103 formeze \u00een cur\u00e2nd leg\u0103tura central\u0103 dintr-un lan\u021b de comunicare a vaselor cu aburi, \u00eentre \u021b\u0103rile din inima Europei \u0219i coasta sud-vestic\u0103 a Asiei, \u0219i unde Viena, respectiv Trebizon, ar fi punctele terminus” .<\/em><\/p>\n\n\n\n

Forester consider\u0103 c\u0103 dezvoltarea portului \u0219i crearea liniei ferate vor conduce \u0219i la dezvoltarea turismului, mai ales c\u0103 Dobrogea este extrem de bogat\u0103 \u00een obiective, siturile antice grece\u0219ti \u0219i romane : “Kustendjie poate deveni atractiv, colonia englez\u0103 poate deveni un pl\u0103cut loc de odihn\u0103, \u00een care c\u0103l\u0103torul s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 reface puterile dup\u0103 un drum lung \u0219i s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 de urm\u0103toarea aventur\u0103. \u00cen cur\u00e2nd, avem curajul de a prezice, aici vor fi pante \u00eensorite pline de gr\u0103dini \u0219i de vi\u021b\u0103 de vie, \u00eemprejurul ora\u0219ului se vor g\u0103si livezi cu pomi fructiferi iar colibele (de ast\u0103zi) vor fi \u00eenlocuite de casele curate ale angaja\u021bilor companiei, case confortabile pentru cei din conduceree \u0219i cl\u0103diri publice, cerute petru traficul de orice natur\u0103 (de persoane \u0219i de m\u0103rfuri) . Unii vizitatori de la Kustendjie, odat\u0103 \u00eentor\u0219i acas\u0103, ar putea duce cu ei informa\u021bii \u0219i le-ar putea induce prietenilor \u0219i cunoscu\u021bilor ideea de a face parte din aceast\u0103 colonie englez\u0103 \u0219i chiar de a-\u0219i investi capitalul \u00een porumb sau \u00een cre\u0219terea oilor, pe aceste locuri, pe s\u0103n\u0103toasele p\u0103m\u00e2nturi ale Dobrogei; acesta ar fi un rezultat foarte dorit pentru beneficiul comun al tuturor celor interesa\u021bi…\u201d .  “\u00cen \u00eencheiere, s\u0103 fie bine \u0219tiut, dup\u0103 tot ce s-a adunat \u00een paginile acestui raport, faptul c\u0103 ora\u0219ul Kustendjie nu a fost nici \u00een trecut \u0219i nici nu este destinat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un “loc uitat de Dumnezeu” …<\/em><\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei \u2013 A. Tranulis, pictor de firme, Litere Plastice, Epitafe pentru biserici, drapele pemntru societ\u0103\u021bi, strada Tomis no.7, Constan\u021ba.<\/em><\/strong> (1924)<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Surs\u0103 foto \u2013 Thomas Forester – “The Danube and the Black Sea – Memoir of their junction by a Railway between Tchernavoda and the Free Port at Kustendjie”<\/em> (Londra, 1857)<\/p>\n\n\n\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen anul 1857 consor\u021biul britanic DBSR (Danube Black Sea Railway and Kustendjie Harbour) a ob\u021binut de la Imperiul Otoman o dubl\u0103 concesiune: construc\u021bia c\u0103ii ferate Kustendjie  Bogazchioi (Cernavoda) \u0219i exploatarea portului Kustendjie. Aceste concesiuni \u0219i crearea unei comunit\u0103\u021bii britanice la Kustendjie (comunitate ce a existat 25 de ani, p\u00e2n\u0103 \u00een 1882) au fost precedate de […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8731,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8734","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8734","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8734"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8734\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8735,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8734\/revisions\/8735"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8731"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8734"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8734"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8734"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}