{"id":8728,"date":"2026-10-25T09:47:43","date_gmt":"2026-10-25T07:47:43","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=8728"},"modified":"2026-10-25T09:47:44","modified_gmt":"2026-10-25T07:47:44","slug":"25-octombrie-colectia-william-philip-price-sase-monumente-de-la-tomis-aflate-astazi-la-british-museum","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/25-octombrie-colectia-william-philip-price-sase-monumente-de-la-tomis-aflate-astazi-la-british-museum\/","title":{"rendered":"25 octombrie. Colec\u021bia William Philip Price \u2013 \u0218ase monumente de la Tomis, aflate ast\u0103zi la British Museum"},"content":{"rendered":"\n

Fila de ast\u0103zi este dedicat\u0103 unor antichit\u0103\u021bi tomitane aflate \u0219i \u00een prezent \u00een patrimoniul unei mari institu\u021bii de cultur\u0103 din lume, British Museum. Sunt \u0219ase monumente cu inscrip\u021bii, descoperite \u00een anul 1860 la Constan\u021ba (Kustendjie la acea vreme), pe vremea \u00een care britanicii de la DBSR (compania Danube Black Sea Railway and Kustendjie Harbour<\/em>) construiau linia ferat\u0103 Constan\u021ba-Cernavoda (Kustendjie \u2013 Bogazchioi). \u00cen timpul lucr\u0103rilor la tronsonul feroviar Kustendjie Port \u2013 Kustendjie Ora\u0219, muncitorii au descoperit artefactele iar cu ocazia inaugur\u0103rii liniei ferate (4 octombrie 1860) ele au intrat \u00een proprietatea vice-pre\u0219edintelui DBSR, William Philip Price, venit \u00een ora\u0219ul dobrogean pentru a participa la eveniment. Monumentele au fost apoi urcate pe un vas cu aburi (steamer<\/em>) \u0219i duse \u00een Regatul Unit. Price le-a de\u021binut p\u00e2n\u0103 \u00een 1865, c\u00e2nd le-a donat prestigiosului British Museum. Cele \u0219ase artefacte sunt extrem de importante \u00eentruc\u00e2t ne ofer\u0103 detalii deosebite despre oamenii \u0219i via\u021ba de la Tomis, de acum aproximativ 1800 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Primul monument este decretul \u00eenchinat unui mare demnitar al cet\u0103\u021bii, Aurelius Priscius Isidorus. \u00cen cursul secolului trecut, textul \u00een cauz\u0103 a fost identificat, tradus \u0219i publicat \u0219i de c\u0103tre arheologii rom\u00e2ni. \u00cen sursa ISM II (Inscrip\u021biile din Scythia Minor grece\u0219ti \u0219i latine, vol.II, Tomis \u0219i teritoriul s\u0103u<\/em>) editorul Iorgu Stoian oferea detalii legate de monument, precum \u0219i traducerea textului. Astfel, \u00een lucrarea publicat\u0103 \u00een 1987 se men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 textul se afl\u0103 pe un bloc de marmur\u0103 \u00eenalt de 1,168 m \u0219i lat de 0,953 m, \u0219i c\u0103 monumentul g\u0103sit \u00een Portul Constan\u021ba pe 4 octombrie 1860 se g\u0103se\u0219te \u00een inventarul celebrului British Museum . Editorul ofer\u0103 urm\u0103toarea traducere a inscrip\u021biei pe 16 r\u00e2nduri: “Noroc bun! Potrivit cu cele hot\u0103r\u00e2te de prea ilustrul Sfat \u0219i de prea str\u0103lucitul Popor al prea str\u0103lucitei metropole Tomis – lui Aurelius Priscius Isidorus, \u00een calitate de pontarch \u0219i ca unul care a exercitat prima magistratur\u0103 f\u0103r\u0103 pat\u0103 \u0219i irepro\u0219abil, precum \u0219i demnitatea de archiereu, [cu care ocazie] nu a neglijat sarcina de a da cu larghe\u021be lupte de gladiatori \u0219i fiare, timp de \u0219ase zile \u00een \u0219ir, de asemenea, \u0219i marii preotese, so\u021bia sa Ulpia Matrona, ca semn de cinstire \u00eentreag\u0103 pentru merit; [de asemenea lui] ca unuia care este consilier \u0219i printre frunta\u0219ii din prea str\u0103lucita Flavia Neapolis \u0219i Antipatris”<\/em> . Decretul \u00een cinstea lui Isidorus a fost datat \u00een timpul dinastiei imperiale romane a Severilor (193-235 p.Chr.). Artefactul, scris \u00een limba greac\u0103, se reg\u0103se\u0219te ast\u0103zi \u00een proprietatea British Museum, la num\u0103rul nr. de inventar 1864,0331.1 .<\/p>\n\n\n\n

Cea de-a doua pies\u0103 din colec\u021bia Price este tot o stel\u0103 de marmur\u0103 (nr.inv. 1864, 0331.6), cu text \u00een limba greac\u0103, datat\u0103 sec.III p.Chr. \u0219i este, de asemenea, un decret emis de Sfatul \u0219i Poporul Tomisului . Monumentul are o \u00een\u0103l\u021bime de 101,60 cm \u0219i l\u0103\u021bimea de 83,82 cm . Red\u0103m traducerea textului, a\u0219a cum a fost el publicat de editorul britanic B.F. Cook . Traducerea din limba englez\u0103 ne apar\u021bine: “\u00cen numele bunei Tyche, \u00een concordan\u021b\u0103 cu decretul \u00cenaltului Consiliu \u0219i al prea-ilustrului popor al Tomisului, prea ilustra metropol\u0103 \u0219i \u00eent\u00e2iul ora\u0219 din Vestul Pontului Euxin. Toate onorurile pontarhului Aurelius Priscius Annianus, ce a de\u021binut cu distinc\u021bie \u00eenaltul oficiu al Confedera\u021biei Elenice \u0219i al Metropolei, ce a servit ca Mare Preot, (cel care) cu noble\u021be nu a ignorat nicio o oportunitate de a oferi spectacole cu oameni \u00eenarma\u021bi \u0219i v\u00e2n\u0103tori de animale s\u0103lbatice, fiind \u00een plus Membru al Consiliului \u0219i unul dintre nobilii lideri cet\u0103\u021beni ai ora\u0219ului Flavia Neapolis; \u0219i Marii Preotese, so\u021bia sa Julia Apolauste”<\/em> .<\/p>\n\n\n\n

Informa\u021biile din stela de marmur\u0103 sunt aproape identice cu cele din decretul lui Isidorus iar numele indic\u0103 o posibil\u0103 apartenen\u021b\u0103 familial\u0103 cu Annianus. Cei doi sunt membri ai familiei Priscius \u0219i foarte probabil, tat\u0103 (Isidorus) \u0219i fiu (Annianus). Ambii sunt \u0219i cet\u0103\u021beni ai ora\u0219ului Flavia Neapolis (ast\u0103zi Nablus, Cisiordania), dar \u0219i pontarhi ai Tomisului. Potrivit lui B.F. Cook, cuv\u00e2ntul pontarchon se traduce ca \u0219i “conduc\u0103torul m\u0103rii”<\/em> \u0219i ar putea s\u0103 \u00ee\u0219i aib\u0103 originea \u00een cultul zeului Achilles Pontarchos. Ca \u0219i Isidorus, Annianus este \u0219i Mare Preot al Cultului Imperial , iar so\u021bia sa de\u021bine rangul de mare preoteas\u0103. Inscrip\u021bia este adresat\u0103 zei\u021bei norocului Agathe Tyche\/Fortuna. Epigrafistul rom\u00e2n Iorgu Stoian men\u021bioneaz\u0103 \u00een ISM II c\u0103 decretul \u00een cinstea lui Annianus a fost descoperit pe 7 iulie 1860 (\u00eenaintea celui al lui Isidorus) “cu ocazia s\u0103p\u0103turilor din port”<\/em>  .<\/p>\n\n\n\n

Tot \u00een data de 7 iulie 1860 a fost descoperit\u0103 \u0219i cea de a treia pies\u0103 din colec\u021bia William Price. Este o stel\u0103 funerar\u0103 de calcar, \u00eenalt\u0103 de 2,51 m \u0219i lat\u0103 de 85 cm. \u00cenregistrat\u0103 la British Museum sub num\u0103rul de inventar 1864.0331.4, piesa poart\u0103 o inscrip\u021bie \u00een limba greac\u0103, pe \u0219ase r\u00e2nduri, datat\u0103 de c\u0103tre speciali\u0219tii britanici \u00een sec.I p.Chr . Potrivit lui Iorgu Stoian, stela a fost descoperit\u0103 \u00een partea de apus a zidului de incint\u0103. Traducerea rom\u00e2neasc\u0103 a inscrip\u021biei este urm\u0103toarea: “Chrestos, (fiu) al lui Holocalos, binef\u0103c\u0103tor din tribul Aicoreis (Aigicoreis), care a tr\u0103it, \u00een mod onorabil, 63 de ani. Salutare, trec\u0103torule!” .<\/em><\/p>\n\n\n\n

A patra pies\u0103 a colec\u021biei Price (nr. inv.1864.0331.2) este, potrivit sursei British Museum, baza de marmur\u0103 a unei statui \u00eenchinate \u00eemp\u0103r\u0103tesei Iulia Mammaea, mama \u00eemp\u0103ratului Severus Alexander. Monumentul are o \u00een\u0103l\u021bime de 1,486 m \u0219i o l\u0103\u021bime de 0,714 metri. \u0218i aceast\u0103 pies\u0103 a fost descoperit\u0103 \u00een anul 1860, dar pe 25 octombrie, \u00een apropierea portului Kustendjie, \u00een timpul lucr\u0103rilor la calea ferat\u0103. Textul inscrip\u021biei a fost tradus astfel: “Noroc bun! Pentru Iulia Mammaea, Augusta, mam\u0103 a Imperatorului Caesar M Aurelius Severus Alexander Pius Felix Augustus, \u0219i a prea bravelor sale armate – Sfatul \u0219i Poporul prea str\u0103lucitei metropole \u0219i capitale a Pontului St\u00e2ng, Tomis” .<\/em> Inscrip\u021bia a fost datat\u0103 \u00eentre anii 222 p.Chr (anul \u00eentron\u0103rii lui Severus Alexander) \u0219i 235 p.Chr, anul \u00een care t\u00e2n\u0103rul Caesar \u0219i mama sa sunt asasina\u021bi. De altfel, trebuie men\u021bionat c\u0103 pe inscrip\u021bia de la Tomis, numele celor doi au fost, la un moment dat \u0219i dup\u0103 asasinare, martelate (distruse cu ciocanul).<\/p>\n\n\n\n

          Cel de al cincilea artefact este un monument funerar din calcar, \u00eenalt de 2,13 m \u0219i lat de 0,82 m, \u00eenregistrat la British Museum sub num\u0103rul 1864.0331.3. Relieful \u00eel are \u00een prim plan pe tomitanul Teimocrates (Timocrates), un b\u0103rbat cu barb\u0103, care \u00een cadrul unui banchet funerar, este servit la mas\u0103 de un servitor, inten\u021bionat prezentat subdimensionat . \u00cen aceea\u0219i scen\u0103, \u00een fa\u021ba lui Teimocrates, se afl\u0103 o femeie cu v\u0103l. Sub inscrip\u021bia \u00een greac\u0103 se afl\u0103 imaginea unui r\u0103zboinic c\u0103lare, cel mai probabil Cavalerul Trac, divinitate extrem de popular\u0103 la acea vreme (sec.II-III p.Chr), \u00een Moesia Inferior. Textul a fost tradus astfel (ISM II, 256 (92)): “Teimocrates, (fiu) al lui Alexandros, de fel din Nicomedia, zis \u0219i Tomitanul, din tribul romanilor, care a tr\u0103it cu cinste la Tomis, fiind \u00eenc\u0103 \u00een via\u021b\u0103 \u0219i \u00een deplin\u0103tatea facult\u0103\u021bilor, a amenajat, pentru el \u00eensu\u0219i \u0219i pentru so\u021bia sa Ulpia Casta, \u0219i pentru fiul s\u0103u Ulpius Martinus, din tribul romanilor \u0219i dintre binef\u0103c\u0103torii ora\u0219ului, acest modest monument, \u00eempreun\u0103 cu locul \u00eenconjur\u0103tor pe care \u00eel am \u00een comun cu Kaleinicos, fiu al lui Strophes. Salutare, trec\u0103torule!” <\/em><\/p>\n\n\n\n

          Ultima pies\u0103 din colec\u021bia William Price este piatra funerar\u0103 a Ulpiei Aurelia Valeria (nr.inv. 1864,03331.5), care con\u021bine un epitaf \u00een limba latin\u0103 \u0219i un relief ce reprezint\u0103 scena banchetului funerar. Ulpia este \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at\u0103 al\u0103turi de doi adul\u021bi \u0219i este figurat\u0103 la acelea\u0219i dimensiuni cu ace\u0219tia, de\u0219i textul ne relev\u0103 faptul c\u0103 ea a fost o copil\u0103 decedat\u0103 la numai trei ani. \u00cen contrast cu membrii familiei, servitorii sunt subdimensiona\u021bi, artistul anonim vr\u00e2nd astfel s\u0103 scoat\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103 \u00eenalta pozi\u021bie social\u0103 a familiei. Monumentul \u00eenalt de 2,13 m \u0219i lat de 0,91 m, a fost datat undeva \u00een ultimele trei decenii ale sec.III p.Chr (aprox.275-300 p.Chr.) . Traducerea textului este urm\u0103toarea: “Spiritelor Mor\u021bii (Zeilor Mani), Ulpius Valerius Aurelianus, vir egregius \u0219i centenarius, \u0219i Titinia Mansueta matroana, au ridicat pentru Ulpia Aurelia Valeria, fecioara din dreapta, care a tr\u0103it 3 ani, 9 luni \u0219i 17 zile, fiic\u0103 a lui Aurelius Hercules, vir egregius \u0219i ducenarius, care a tr\u0103it 13 ani, 8 luni \u0219i 16 zile. Mult devotatei str\u0103nepoate. C\u0103l\u0103torule, opre\u0219te \u0219i cite\u0219te asta, pentru ca s\u0103 vezi c\u0103 nimic nu este mai crud dec\u00e2t acest monument”<\/em> . Inscrip\u021bia con\u021bine cel pu\u021bin o eroare a pietrarului, \u00een sensul c\u0103 Aurelius Hercules – tat\u0103l fetei, cavaler de rang mic \u0219i ofi\u021ber de rang mediu, nu avea cum s\u0103 fi tr\u0103it doar 13 ani \u0219i c\u00e2teva luni.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i acum, c\u00e2teva informa\u021bii despre donator… William Philip Price (1817-1891) a fost un politician britanic \u0219i un foarte potent om de afaceri, specializat ini\u021bial \u00een exploatarea de cherestea \u0219i apoi implicat puternic \u00een industria feroviar\u0103, fiind printre conduc\u0103torii companiei Midland Railway (ac\u021bionar\u0103 DBSR). El a de\u021binut \u00eentre iulie 1852-august 1859 func\u021bia de parlamentar, fiind membru \u00een Camera Comunelor . \u00cen calitate de vice-pre\u0219edinte al companiei feroviare Midland el ajunge s\u0103 fac\u0103 parte \u0219i din conducerea consor\u021biului DBSR, al\u0103turi de al\u021bi mari afaceri\u0219ti englezi .<\/p>\n\n\n\n

Pe data de 4 octombrie 1860 la Kustendjie William Philip Price \u021bine discursul de inaugurare al drumului de fier din Dobrogea. Evenimentul coincide cu data descoperirii decretului lui Aurelius Priscius Isidorus, a\u0219a cum este ea prezentat\u0103 pe site-ul oficial al British Museum. C\u00e2teva piese din viitoarea colec\u021bie Price fuseser\u0103 deja g\u0103site \u0219i depozitate, dar restul urmau s\u0103 fie descoperite p\u00e2n\u0103 la finele acelei toamne.<\/p>\n\n\n\n

Cele \u0219ase monumente din colec\u021bia Price con\u021bin informa\u021bii deosebite, ce ne pot ajuta s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine via\u021ba oamenilor care au tr\u0103it \u00een urm\u0103 cu aporximativ 1800 de ani, la Tomis, actualul ora\u0219 modern Constan\u021ba…<\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei<\/u><\/strong> – Se \u00eenchiriaz\u0103 pentru baluri, matineuri, ceaiuri dansante, banchete concerte festivaluri, conferin\u021be \u00eentruniri nun\u021bi etc. Sioanele Hotelului Regina MATINEURI DANSANTE in fiecare Dumnic\u0103 de la ora 58. Muzic\u0103 JAZZ BAND<\/em> (1926)<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Explica\u021bie foto – Decretele \u00een cinstea lui Aurelius Priscius Isidorus \u0219i Aurelius Priscius Annianus (https:\/\/www.britishmuseum.org\/collection\/ object\/G_1864-0331-1; https:\/\/www.britishmuseum.org\/collection\/ object\/G_1864-0331-6.)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fila de ast\u0103zi este dedicat\u0103 unor antichit\u0103\u021bi tomitane aflate \u0219i \u00een prezent \u00een patrimoniul unei mari institu\u021bii de cultur\u0103 din lume, British Museum. Sunt \u0219ase monumente cu inscrip\u021bii, descoperite \u00een anul 1860 la Constan\u021ba (Kustendjie la acea vreme), pe vremea \u00een care britanicii de la DBSR (compania Danube Black Sea Railway and Kustendjie Harbour) construiau […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8727,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8728","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8728","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8728"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8728\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8729,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8728\/revisions\/8729"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8727"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8728"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8728"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8728"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}