La doar c\u00e2\u0163iva ani dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul Primului R\u0103zboi Mondial, ora\u015ful-port Constan\u0163a reu\u015fea s\u0103 alunge umbrele conflagra\u0163iei ce \u00eel afectase grav \u015fi redevenea treptat o urbe cosmopolit\u0103 care \u00eenflorea din punct de vedere economic. Nu era un ora\u015f foarte mare, \u00een 1924, de exemplu, avea pu\u0163in peste 50.000 de locuitori, dar deja se putea l\u0103uda cu o via\u0163\u0103 tumultoas\u0103. Cazinoul din Constan\u0163a atr\u0103gea vizitatori din \u00eentreaga \u0163ar\u0103 \u015fi nu numai, iar via\u0163a cultural\u0103 cuno\u015ftea, la r\u00e2ndul ei, un adev\u0103rat boom…<\/p>\n\n\n\n
C\u00e2nd vedem ast\u0103zi fotografii din perioada interbelic\u0103, ne \u00eendr\u0103gostim de aceast\u0103 aparen\u0163\u0103 a unei vie\u0163i luxoase \u015fi parc\u0103 f\u0103r\u0103 de griji. Cu ochii min\u0163ii, vedem doar balurile de la Cazino sau Palace, petrecerile protipendadei… Imaginile vechi nu spun \u00eens\u0103 \u00eentregul adev\u0103r. Dincolo de fotografie se reg\u0103sesc adesea realit\u0103\u0163i mai pu\u0163in comode. Via\u0163a \u00een perioada interbelic\u0103 era marcat\u0103 \u015fi de lipsuri materiale \u015fi mai ales de o s\u0103n\u0103tate precar\u0103 a majorit\u0103\u0163ii popula\u0163iei. Epidemii \u015fi boli de tot felul f\u0103ceau adesea ravagii, cu prec\u0103dere \u00een mediul rural, dar \u0219i \u00een cel urban…<\/p>\n\n\n\n
Speran\u0163a de via\u0163\u0103 nu era prea mare, de maximum 40-45 de ani, iar rata mortalit\u0103\u0163ii era \u00eenc\u0103 la prag maxim, de cca 20%. Se \u00eent\u00e2mpla acest lucru \u00eentruc\u00e2t medicina modern\u0103 era \u00eenc\u0103 la \u00eenceput, iar speciali\u015ftii nu g\u0103siser\u0103 \u00eenc\u0103 remedii \u015fi vaccinuri pentru multe dintre epidemiile \u015fi bolile acelor timpuri. Tifosul exantematic, scarlatina, difteria, febra tifoid\u0103, tusea convulsiv\u0103, rujeola \u015fi dizenteria f\u0103ceau ravagii \u00een \u00eentreaga \u0163ar\u0103, adesea f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 seama de v\u00e2rst\u0103 sau stare social\u0103…<\/p>\n\n\n\n
Constan\u0163a era, la r\u00e2ndul ei, afectat\u0103, dar medicina dobrogean\u0103 se afla pe un drum bun, iar grija fa\u0163\u0103 de popula\u0163ia \u201ecomunei urbane\u201c era printre primele locuri \u00een topul priorit\u0103\u0163ilor autorit\u0103\u0163ilor. Dup\u0103 1878, la Constan\u0163a au func\u0163ionat diverse unit\u0103\u0163i medicale. P\u00e2n\u0103 \u00een 1911 a func\u0163ionat un spital al ora\u015fului \u00een cl\u0103direa care ast\u0103zi ad\u0103poste\u015fte Colegiul \u201eConstantin Br\u0103tescu\u201c, fostul Liceu Pedagogic. Din 1920, vechea urbe tomitan\u0103 dispunea \u015fi de Spitalul Militar, \u00eenfiin\u0163at printr-un ordin al Ministerului de R\u0103zboi, emis \u00een august 1919.<\/p>\n\n\n\n
Cel mai important centru medical al ora\u015fului era \u00eens\u0103, la acea vreme, \u00een perioada interbelic\u0103, Spitalul Comunal din Constan\u0163a Dr.Vasile Sion, care se afla \u00een cap\u0103tul str\u0103zii \u015etefan Cel Mare, la nr. 133, pe locul viitorului Spital de Boli Infec\u021bioase, de mai t\u00e2rziu. Directorul general al institu\u0163iei medicale era doctorul Gheorghe B\u0103rz\u0103nescu, cel care \u00eendeplinea \u015fi func\u0163ia de medic-\u015fef al Serviciului Boalelor Contagioase. Br\u0103ilean dup\u0103 na\u015ftere \u015fi cu doctorat luat la Bucure\u015fti, B\u0103rz\u0103nescu a fost medic militar, a navigat cu bricul \u201eMircea\u201c, a trecut \u00een civilie, a fost medic-\u015fef la H\u00e2r\u015fova, apoi, timp de peste 20 de ani, a activat la Spitalul Comunal Constan\u0163a. Presa vremii scria despre el: \u201eSe bucur\u0103 de reputa\u0163ie str\u0103lucit\u0103 \u00een ora\u015ful nostru \u015fi este unul din cei mai c\u0103uta\u0163i doctori\u201c.<\/em><\/p>\n\n\n\n Cei din familia B\u0103rz\u0103nescu au ridicat la Constan\u0163a un edificiu care mai exist\u0103 \u015fi ast\u0103zi \u015fi care este monument istoric. Vorbim despre Casa B\u0103rz\u0103nescu, de pe bulevardul Elisabeta nr. 5, construit\u0103 dup\u0103 1903, \u00een stil Art Nouveau (constructorul se numea Ion B\u0103rz\u0103nescu). De locuit nu au locuit aici, casa fiind mai mult \u00eenchiriat\u0103 inginerului Zahariade, dirigintele lucr\u0103rilor \u00een Portul Constan\u0163a. Revenind \u00eens\u0103 la medicul Gheorghe B\u0103rz\u0103nescu, trebuie remarcat faptul c\u0103 acesta era un personaj emblem\u0103 al medicinei const\u0103n\u0163ene din anii ’20. Nu era \u00eens\u0103 nici pe departe singurul specialist.<\/p>\n\n\n\n Din Ghidul Turistic Ilustrat al anului 1924 \u015ftim c\u0103 la Spitalul Comunal, la Serviciul Chirurgical, activau trei medici: doctorul Iorgulescu \u015fi so\u0163ii Roseti, \u00een timp ce Laboratorul de Chimie al Statului (tot la Comunal) era condus de chimistul Frangopol, iar Laboratorul de Bacteriologie, de doctorul Dimitriu. Spitalul Militar, func\u0163ional din 1920 \u015fi la care am f\u0103cut referire mai devreme, era condus de medicul-\u015fef colonel Marosin.<\/p>\n\n\n\n Medicii particulari de succes ai anilor ’20 erau numero\u015fi. \u00cen primul r\u00e2nd, vorbim despre Aristide Karatzali, foarte popular, care avea cabinet la adresa Lahovari nr. 2. Era medic de copii \u015fi trata \u201eboale de piept\u201c. Ast\u0103zi, \u015ftim foarte bine c\u0103 o strad\u0103 din vechiul cartier grecesc din peninsul\u0103 \u00eei poart\u0103 numele. Izvoarele vremii ni-i indic\u0103 \u015fi pe Anerbach (strada Mircea nr. 62), W. Goldenberg (Remus Opreanu nr. 9) I. Theodorescu (Decebal 20), A. Wanew (D.A. Sturdza nr. 9), George Vasilescu (str. Vladimirescu nr. 11) \u015fi B. Tatarsky (Virgiliu nr. 1). Acesta din urm\u0103, Tatarsky, era fost medic al Clinicii Universitare \u015fi \u00ee\u015fi f\u0103cea reclam\u0103 astfel: \u201eBoli Interne \u015fi Sifilis. Boli \u015fi Opera\u0163iuni de Nas G\u00e2t \u015fi Urechi. Electriza\u0163iuni, injec\u0163iuni intravenoase cu Neo \u015fi Silbersalvarsan, Cyeanur de Mercur \u015fi Iod. Consulta\u0163ii 8-10 dim. \u015ei 2-7 pm str. Virgiliu 1, vis-a-vis de Cazino\u201c.<\/p>\n\n\n\n \u00cen Constan\u0163a anului 1924 func\u0163ionau nou\u0103 farmacii mari, care f\u0103ceau \u015fi ture de noapte, cu schimbul. Vorbim despre farmaciile numite dup\u0103 proprietarii lor: Constantinidi, Ciomu, Miga, Mih\u0103ilescu, Zuchi, Berbereanu, St\u0103ncescu, Cristescu \u015fi Ciupercescu.<\/p>\n\n\n\n La \u00eenceputul anilor ’30, Rom\u00e2nia Mare avea pu\u0163in peste 18 milioane de locuitori, iar Dobrogea, cu ale sale patru jude\u0163e la acea vreme (Constan\u0163a, Tulcea, Durostor \u015fi Caliacra), era cea mai mic\u0103 regiune ca popula\u0163ie, cu 811.000 de locuitori. Jude\u0163ul Constan\u0163a num\u0103ra \u00een 1930 249.914 locuitori, iar jude\u0163ul Tulcea, 183.391 de locuitori.<\/p>\n\n\n\n Rata mortalit\u0103\u0163ii era extrem de ridicat\u0103. S\u0103 lu\u0103m ca exemplu anul 1934. Se \u00eenregistrau doi copii n\u0103scu\u0163i mor\u0163i la 1.000 de locuitori, dar al\u0163i 21 din 1.000 mureau p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de un an. Speran\u0163a de via\u0163\u0103 cre\u015ftea cu adev\u0103rat abia dup\u0103 \u00eemplinirea v\u00e2rstei de patru ani, c\u00e2nd corpul copilului \u00eencepea s\u0103 se obi\u015fnuiasc\u0103 \u015fi s\u0103 fie mai rezistent la bolile acelor vremuri. \u00cen 1934, \u00een cele patru jude\u0163e ale Dobrogei s-au \u00eenregistrat 20.561 de decese, din care peste 16.000 \u00een mediul rural! Cele mai multe dintre aceste decese au fost din cauze naturale. Procentul mor\u0163ilor pricinuite de diverse boli este \u00eens\u0103 unul uria\u015f, dac\u0103 \u00eel compar\u0103m cu cifrele prezentului nostru. Astfel, s-au \u00eenregistrat urm\u0103toarele cifre, \u00eemp\u0103r\u0163ite pe cauzele medicale ale deceselor: 1.260 de cazuri – tuberculoz\u0103 a aparatului respirator, 561 – rujeol\u0103, 60 – scarlatin\u0103, 59 – febr\u0103 tifoid\u0103, 107 – tuse convulsiv\u0103, 92 – sifilis, 204 – cancer \u015fi alte tumori maligne, alcoolism – 7.<\/p>\n\n\n\n Grija fa\u0163\u0103 de popula\u0163ie va deveni \u00eens\u0103, treptat, o prioritate \u00een perioada interbelic\u0103. Cu timpul, descoperirile \u015fi inven\u0163iile de pe plan mondial vor contribui la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea condi\u0163iilor de trai \u015fi la sc\u0103derea procentelor de mortalitate. Eforturile f\u0103cute \u00een domeniul medicinei \u015fi al s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u00een perioada interbelic\u0103 au \u00eenceput s\u0103 dea roade. Din nefericire \u00eens\u0103, Rom\u00e2nia \u015fi Dobrogea, deopotriv\u0103, aveau s\u0103 sufere iar\u0103\u015fi, de data aceasta prinse \u00een v\u00e2ltoarea unei noi conflagra\u0163ii mondiale.<\/p>\n\n\n\n Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 C\u0103r\u021bi didactice, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar \u0219i secundar. Requisite \u0219colare, calitate superioar\u0103, Pre\u021buri de concuren\u021b\u0103. La Libr\u0103ria Albania, Strada Carol no. 30.<\/em><\/strong> (1929)<\/strong><\/p>\n\n\n\n Sursa foto: Constan\u021ba \u0219i Tekirghiolul ghid ilustrat 1924<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" La doar c\u00e2\u0163iva ani dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul Primului R\u0103zboi Mondial, ora\u015ful-port Constan\u0163a reu\u015fea s\u0103 alunge umbrele conflagra\u0163iei ce \u00eel afectase grav \u015fi redevenea treptat o urbe cosmopolit\u0103 care \u00eenflorea din punct de vedere economic. Nu era un ora\u015f foarte mare, \u00een 1924, de exemplu, avea pu\u0163in peste 50.000 de locuitori, dar deja se putea l\u0103uda cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8708,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8709","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8709","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8709"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8709\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8710,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8709\/revisions\/8710"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8708"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8709"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8709"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8709"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}