La 16 octombrie 1896, Constan\u021ba a fost martora unui moment de referin\u021b\u0103 pentru istoria sa modern\u0103: Regele Carol I a pus piatra fundamental\u0103 a lucr\u0103rilor de construire a Portului Constan\u021ba, un proiect menit s\u0103 transforme ora\u0219ul de la malul M\u0103rii Negre \u00eentr-un important punct al comer\u021bului maritim. Evenimentul marca \u00eenceputul unei ample interven\u021bii inginere\u0219ti, g\u00e2ndit\u0103 s\u0103 deschid\u0103 \u021b\u0103rii noastre o cale mai direct\u0103 c\u0103tre marile rute comerciale ale lumii.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen presa vremii, portul era prezentat drept ultima verig\u0103 a unui sistem de comunica\u021bii din care f\u0103ceau parte \u0219oselele \u0219i c\u0103ile ferate, dar mai ales podul peste Dun\u0103re de la Cernavod\u0103, inaugurat \u00een 1895. \u201eZiua de 16 octombrie a fost \u00eenc\u0103 o zi de mare s\u0103rb\u0103toare pentru \u021bara noastr\u0103. \u00cen aceast\u0103 zi, \u00een fa\u021ba unei mul\u021bimi imense, M.S. Regele a pus piatra fundamental\u0103 a portului Constan\u021ba. Portul acesta e ultimul inel dintr-un lan\u021b \u00eentreg, la a c\u0103rui t\u0103inuire \u021bara \u0219i regele lucreaz\u0103 de un \u0219ir lung de ani \u0219i pentru a c\u0103rui des\u0103v\u00e2r\u0219ire am f\u0103cut \u0219i vom mai face multe jertfe \u00eensemnate. Mijlocul cel mai bun pentru a face pe orice \u021bar\u0103 s\u0103 progreseze – dar mai ales pe o \u021bar\u0103 ca a noastr\u0103, r\u0103mas\u0103 cu mult \u00eend\u0103r\u0103t \u2013 e deschiderea c\u0103ilor de comunica\u021biune. Cu c\u00e2t c\u0103ile vor fi mai numeroase, mai lesnicioase, cu c\u00e2t transportul de oameni \u0219i m\u0103rfuri va fi mai repede \u0219i mai ieftin, cu at\u00e2t \u021bara va progresa mai iute \u0219i mai sigur\u201d<\/em>, st\u0103 scris \u00een articolul \u201ePortul Constan\u021ba\u201d<\/em>, publicat \u00een ziarul \u201eUniversul\u201d, edi\u021bia din 20 octombrie 1896. \u00cen perioada urm\u0103toare, \u0219antierul a continuat s\u0103 se dezvolte: au fost construite a doua \u0219i a treia magazie cu silozuri, au fost amenajate noi cheiuri \u0219i platforme portuare \u0219i a fost realizat\u0103 sta\u021bia de petrol. Prin aceste investi\u021bii succesive, Portul Constan\u021ba \u0219i-a consolidat treptat rolul de infrastructur\u0103 esen\u021bial\u0103 pentru transportul \u0219i exportul m\u0103rfurilor Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n Reclama zilei: \u201eTerenul Reconstruc\u021bia Dobrogean\u0103 de pe bulevardul Regina Maria parcel\u00e2ndu-se, se v\u00e2nd loturi pentru construiri de case pe termen de un an. Ratele se pot achita \u0219i lunare. Amatorii pot lua informa\u021bii la birourile d-lui Aristide Iacob unde se pot vedea planurile Reconstruc\u021bia Dobrogean\u0103\u201d (Dobrogea Jun\u0103, 1927)<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" La 16 octombrie 1896, Constan\u021ba a fost martora unui moment de referin\u021b\u0103 pentru istoria sa modern\u0103: Regele Carol I a pus piatra fundamental\u0103 a lucr\u0103rilor de construire a Portului Constan\u021ba, un proiect menit s\u0103 transforme ora\u0219ul de la malul M\u0103rii Negre \u00eentr-un important punct al comer\u021bului maritim. Evenimentul marca \u00eenceputul unei ample interven\u021bii inginere\u0219ti, g\u00e2ndit\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8693,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8694","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8694","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8694"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8694\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8695,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8694\/revisions\/8695"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8693"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8694"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8694"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8694"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
Importan\u021ba proiectului fusese subliniat\u0103 chiar de Regele Carol I cu prilejul inaugur\u0103rii podului peste Dun\u0103re de la Cernavod\u0103. \u00cen edi\u021bia din 16 octombrie 1902, ziarul \u201eVoin\u021ba Na\u021bional\u0103\u201d<\/em> publicat pe prima pagin\u0103 un amplu material dedicat Portului Constan\u021ba, \u00een care erau evocate cuvintele suveranului rostite la inaugurarea podului: \u201eArunc\u0103m acum o privire mai departe pe mare, pe aceast\u0103 nem\u0103rginit\u0103 cale de ap\u0103, unde se \u00eencruci\u0219eaz\u0103 nenum\u0103ratele drumuri ale mi\u0219c\u0103rii \u00eentregii lumi, cari r\u0103sp\u00e2ndesc bog\u0103\u021biile asupra na\u021biunilor; prin portul dela Constan\u021ba, podul peste Dun\u0103re ne deschide aceast\u0103 cale larg\u0103, care va spori \u00eentr-un mod nea\u0219teptat rela\u021biunile noastre comerciale \u0219i va asigura desvoltarea noastr\u0103 maritim\u0103\u201d.<\/em>
\u00centr-un articol publicat la 18 octombrie 1896, ziarul \u201eUniversul\u201d<\/em> descria organizarea festivit\u0103\u021bilor prilejuite de punerea pietrei fundamentale. Trenul regal a sosit la Constan\u021ba \u00een jurul orei 14:30, \u00een gara \u00eempodobit\u0103 pentru primirea suveranilor. Regele Carol I \u0219i Regina Elisabeta, al\u0103turi de principele \u0219i principesa Rom\u00e2niei, au fost \u00eent\u00e2mpina\u021bi de mini\u0219tri \u0219i de autorit\u0103\u021bile locale, iar o companie a Regimentului 33 Constan\u021ba, cu drapel \u0219i muzic\u0103, a prezentat onorul militar.
Cortegiul regal, escortat de dou\u0103 escadroane ale Regimentului 9 C\u0103l\u0103ra\u0219i, s-a \u00eendreptat apoi spre port, unde au fost \u00eent\u00e2mpina\u021bi de Constantin Stoicescu, ministrul Lucr\u0103rilor Publice, de inginerul Anghel Saligny, precum \u0219i de antreprenorul francez Adrien Haller, antreprenorul lucr\u0103rilor portului. \u201e\u00centr-un pavilion f\u0103cut ad-hoc, se oficiaz\u0103 de P.S.S. Episcopul Partenie, \u00een fruntea \u00eenaltului cler, serviciul religios. Se procede apoi la punerea pietrei fundamentale, dup\u0103 ce se cite\u0219te un pergament care a fost isc\u0103lit de Suverani, Principi \u0219i de d-nii mini\u0219tri de fa\u021b\u0103\u201d<\/em>, este descris \u00een articolul de pres\u0103.
Dup\u0103 festivit\u0103\u021bi, a avut loc un banchet. Ulterior, \u00een aceea\u0219i sear\u0103, Regina Elisabeta \u0219i Principesa Maria au plecat la Sinaia, \u00een timp ce Regele Carol I \u0219i Principele Ferdinand s-au suit \u00een vagonul regal de dormit al trenului \u0219i au petrecut noaptea la Cernavod\u0103.
\u00cen anii urm\u0103tori, amploarea proiectului avea s\u0103 devin\u0103 tot mai evident\u0103. \u00cen articolul publicat \u00een \u201eVoin\u021ba Na\u021bional\u0103\u201d<\/em> \u00een 1902 erau prezentate at\u00e2t transform\u0103rile realizate, precum \u0219i dificult\u0103\u021bile tehnice de pe \u0219antier. La \u00eenceput, portul dispunea de un dig de numai 210 metri, de un chei din lemn de 270 de metri \u0219i de o ad\u00e2ncime de aproximativ \u0219ase metri. Noile construc\u021bii urm\u0103reau s\u0103 ofere ad\u0103post navelor \u0219i s\u0103 faciliteze exportul de cereale, inclusiv \u00een perioadele \u00een care Dun\u0103rea era \u00eenghe\u021bat\u0103. Digurile \u0219i cheiurile erau construite cu blocuri masive de piatr\u0103, unele c\u00e2nt\u0103rind \u00eentre 27 \u0219i 40 de tone. P\u00e2n\u0103 \u00een 1902 fuseser\u0103 confec\u021bionate 15.421 de blocuri, dintre care 11.956 utilizate la diguri \u0219i cheiuri, iar restul p\u0103strate pentru continuarea lucr\u0103rilor. Se construia, la acel moment, \u0219i farul destinat s\u0103 indice intrarea \u00een port, iar un tunel de 490 de metri urma s\u0103 permit\u0103 trenurilor de cereale s\u0103 ajung\u0103 direct \u00een zona portuar\u0103. Articolul \u00eei pune \u00een eviden\u021b\u0103 pe inginerul Anghel Saligny, directorul lucr\u0103rilor,\u0219i pe inginerul Petre Zahariade, pentru conducerea \u0219i supravegherea permanent\u0103 a \u0219antierului.
Dup\u0103 mai bine de un deceniu, la 27 septembrie 1909, Regele Carol I a inaugurat oficial cele mai importante amenaj\u0103ri portuare \u0219i instala\u021biile destinate exportului. Cu acest prilej, a fost pus\u0103 \u00een func\u021biune prima magazine prev\u0103zut\u0103 cu silozuri, o realizare esen\u021bial\u0103 pentru eficientizarea manipul\u0103rii cerealelor. Momentul inaugural a fost marcat printr-o demonstra\u021bie a noilor instala\u021bii. Regele Carol I a ap\u0103sat pe un buton \u0219i a pus \u00een func\u021biune mecanismele magaziei, iar cerealele au fost \u00eenc\u0103rcate pe vaporul \u201eIa\u0219i\u201d<\/em>, apar\u021bin\u00e2nd Serviciului Maritim Rom\u00e2n. Vaporul a fost, astfel, primul \u00eenc\u0103rcat cu noile instala\u021bii de export.
Inaugurarea din 1909 nu a \u00eensemnat \u00eens\u0103 \u00eencheierea tuturor lucr\u0103rilor.<\/p>\n\n\n\n