Istoria \u0163inutului dintre Dun\u0103re \u015fi Mare poate fi reconstituit\u0103 \u015fi gra\u0163ie izvoarelor scrise bizantine, care s-au p\u0103strat p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Acestea con\u0163in informa\u0163ii extrem de interesante legate de Scythia Minor (numele antic al Dobrogei) \u015fi de Pontul Euxin, Marea Neagr\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, cronicarii Imperiului Bizantin ne ofer\u0103 date privind istoria voievodatelor \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Moldova, \u00een fila de ast\u0103zi fiind alese \u00een principal informa\u0163iile care au leg\u0103tur\u0103, direct\u0103 sau indirect\u0103, cu \u0163\u0103rmul vest-pontic.<\/p>\n\n\n\n
Scriitorii bizantini ne ofer\u0103 detalii inedite, iar cronicile lor, chiar dac\u0103 uneori con\u0163in \u015fi erori, ne ajut\u0103 s\u0103 reconstituim povestea Dobrogei, milenarul t\u0103r\u00e2m vest-pontic at\u00e2t de bogat gra\u0163ie istoriei sale tumultoase. Izvoarele prezentate \u00een aceast\u0103 serie dateaz\u0103 \u00eencep\u00e2nd din ultimele secole ale antichit\u0103\u0163ii (sec. IV-VII d.H) \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een sec. XV. Cronicile din aceast\u0103 perioad\u0103 sunt numite bizantine, \u00een condi\u0163iile \u00een care, dup\u0103 cum se \u015ftie, Imperiul Bizantin \u015fi-a \u00eencetat oficial existen\u0163a \u00een anul 1453, odat\u0103 cu cucerirea capitalei Constantinopole de c\u0103tre otomanii condu\u015fi de Mahomed al II-lea Cuceritorul (Fatih).<\/p>\n\n\n\n
Un prim izvor este \u201eCronica anonim\u0103 din Monemvasia\u201d (Chronicon Monembasiae), scris\u0103 \u00een veacul al XII-lea \u015fi unde \u00eent\u00e2lnim date interesante legate de istoria Dobrogei din sec.VI d.H. Necunoscutul cronicar relateaz\u0103 despre venirea \u00een provinciile Imperiului Roman de R\u0103s\u0103rit (Bizan\u0163ul) a migratorilor avari. Ace\u015fti nomazi for\u0163eaz\u0103 grani\u0163ele imperiului chiar \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului Iustinian (527-565 d.H). \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, Scythia Minor este \u00eenc\u0103 provincie romano-bizantin\u0103, dar se confrunt\u0103 tot mai des cu devastatoare atacuri ale triburilor migratoare.<\/p>\n\n\n\n
Iat\u0103 ce men\u0163ioneaz\u0103 cronicarul anonim: “\u00cen anul 6014 de la facerea lumii (n.a.559 d.H), adic\u0103 \u00een anul al 32-lea din domnia lui Iustinian cel Mare au venit la Constantinopol soli din partea unui neam ciudat, numit al avarilor… Purtau plete lungi de tot, \u00eempletite \u015fi legate \u00een smocuri, iar \u00eembr\u0103c\u0103mintea lor era la fel ca a celorlal\u0163i huni… Au trimis soli la Iustinian, cer\u00e2nd s\u0103 fie primi\u0163i \u00een imperiu. \u00cemp\u0103ratul i-a \u00eent\u00e2mpinat cu omenie \u015fi le-a \u00eeng\u0103duit s\u0103 locuiasc\u0103 \u00een Moesia (n.a. Moesia Inferior, compus\u0103 din Dobrogea \u015fi N-E Bulgariei), \u00een cetatea Durostolon, numit\u0103 ast\u0103zi Dristra (n.a. Silistra de ast\u0103zi)”.<\/em><\/p>\n\n\n\n Ace\u015fti avari erau nomazi ce tr\u0103iau \u00een c\u0103ru\u0163e \u015fi care p\u00e2n\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a sec.VI locuiser\u0103 \u00een c\u00e2mpiile de dincolo de Caucaz. Ei plecaser\u0103 de acolo, alunga\u0163i de neamuri turcice, ajung\u00e2nd astfel \u00een Europa \u015fi la grani\u0163ele Imperiului Romano-Bizantin. Primi\u0163i de Iustinian \u00een imperiu \u015fi a\u015feza\u0163i la Durostolon (Silistra), avarilor le merge foarte bine, dar ei nu sunt obi\u015fnui\u0163i cu via\u0163a sedentar\u0103 \u015fi cu pacea. A\u015fa se face c\u0103 ei declan\u015feaz\u0103 ac\u0163iuni de jaf chiar \u00een provinciile pe care se juraser\u0103 s\u0103 le protejeze. Ei pustiesc p\u0103m\u00e2nturile Dobrogei antice, cuceresc cet\u0103\u0163i \u015fi sunt imposibil de oprit, fiind mai numero\u015fi dec\u00e2t solda\u0163ii imperiului.<\/p>\n\n\n\n Romano-bizantinii sunt obliga\u0163i a\u015fadar s\u0103 \u00eencheie o pace ru\u015finoas\u0103 cu ei, oblig\u00e2ndu-se s\u0103 le dea avarilor un tribut anual de 80.000 de monede de aur, pentru a nu mai face acte de r\u0103zboi. Avarii nu se vor mul\u0163umi cu at\u00e2t: \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului Mauricius (582-602), ei vor cere \u015fi vor primi (timp de doi ani la r\u00e2nd) un tribut anual de 100.000 de monede de aur. \u00cen cele din urm\u0103, Bizan\u0163ul nu va mai pl\u0103ti tribut avarilor, ale c\u0103ror cerin\u0163e deveneau tot mai exagerate.<\/p>\n\n\n\n Avarii au f\u0103cut ravagii \u00een Dobrogea sec.VI. Dup\u0103 ce au fost ref\u0103cute \u00een timpul lui Iustinian, cet\u0103\u0163ile vest-pontice au avut apoi multe de \u00eendurat de pe urma migratorilor. Au suferit astfel distrugeri avaro-slave cet\u0103\u0163i precum Tropaeum, Ulmetum, Callatis, Histria iar Tomisul a fost la r\u00e2ndul s\u0103u scena unor atacuri \u015fi a unor b\u0103t\u0103lii importante.<\/p>\n\n\n\n Cronicile bizantine ne ofer\u0103 informa\u0163ii interesante legate \u015fi de geografia vest-pontic\u0103. Ioannes Zonaras, de exemplu, ne vorbe\u015fte \u00eentr-un lexicon despre insula pe care ast\u0103zi o cunoa\u015ftem ca \u015fi Insula \u0218erpilor. Din antichitate ea \u00eens\u0103 apare \u00een izvoare ca Leuce (Insula Alb\u0103). Scrie Zonaras: “Leuce este numele unei insule din Pont. E numit\u0103 Leuce pentru c\u0103 \u00een ea tr\u0103iesc o mul\u0163ime de p\u0103s\u0103ri albe” (<\/em>n.a. probabil pesc\u0103ru\u015fi). Interesant este c\u0103 Zonaras \u015fi to\u0163i ceilal\u0163i cronicari bizantini ce fac referire la Leuce nu scriu niciodat\u0103 nimic despre a\u015fa-zi\u015fii \u015ferpi care ar b\u00e2ntui insula. Numele de Insula \u0218erpilor a ap\u0103rut mai ales \u00een epoca modern\u0103. P\u00e2n\u0103 atunci, Leuce (Leuke) a fost cunoscut\u0103 mai mult drept Insula lui Ahile, pentru c\u0103 potrivit legendei, aici \u015fi-ar tr\u0103i nemurirea marele erou al r\u0103zboiului troian.<\/p>\n\n\n\n O referire extrem de interesant\u0103 legat\u0103 de Delt\u0103 \u00eei apar\u0163ine lui Nicephoros Blemmydes, monah, geograf \u015fi istoric bizantin ce a tr\u0103it \u00een sec.XIII: “L\u00e2ng\u0103 fluviul Rin izvor\u0103\u015fte marele Istru, care se \u00eendreapt\u0103 spre r\u0103s\u0103rit spre Pontul Euxin. El se nume\u015fte \u015fi Danubis (n.a. Danubius) iar unde \u00ee\u015fi vars\u0103 toate apele \u00eenconjoar\u0103 cu fel de fel insula Peuce”.<\/em> Aceast\u0103 Peuke, “frumoas\u0103” insul\u0103 a fost men\u0163ionat\u0103 \u015fi \u00een antichitate de scriitori precum Apollonios din Rhodos sau Strabon \u015fi era, cel mai probabil, un grind uria\u015f aflat \u00eentre bra\u0163ele Sf\u00e2ntul Gheorghe \u015fi Sulina.<\/p>\n\n\n\n Potrivit legendelor, Peuce \u015fi Leuce au fost dou\u0103 dintre cele trei insule pe care zeul Poseidon le-a d\u0103ruit nimfei Thetis, amam eroului troian Ahile. De asemenea, izvoarele istorice men\u0163ioneaz\u0103 insula Peuce ca posibil loc de na\u015ftere a r\u0103zboinicului got Alaric, cel care a cucerit Roma \u00een anul 410 d.H.<\/p>\n\n\n\n Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 Pesc\u0103rie totdeauna proasp\u0103t\u0103 se g\u0103se\u0219te numai la Restaurantul Capato, proprietar C. Schiaradessis, strada Tomis no.11.<\/em> (1924)<\/strong><\/p>\n\n\n\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Istoria \u0163inutului dintre Dun\u0103re \u015fi Mare poate fi reconstituit\u0103 \u015fi gra\u0163ie izvoarelor scrise bizantine, care s-au p\u0103strat p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Acestea con\u0163in informa\u0163ii extrem de interesante legate de Scythia Minor (numele antic al Dobrogei) \u015fi de Pontul Euxin, Marea Neagr\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, cronicarii Imperiului Bizantin ne ofer\u0103 date privind istoria voievodatelor \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8685,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8690","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8690","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8690"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8690\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8692,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8690\/revisions\/8692"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8685"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8690"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8690"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8690"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}