Timp de mai bine de dou\u0103 veacuri, abilii negu\u0163\u0103tori italieni ai Republicii Maritime Genova au fost o prezen\u0163\u0103 vie \u015fi constant\u0103 \u00een Dobrogea Evului Mediu. Au f\u0103cut tranzac\u0163ii extrem de b\u0103noase, au \u00eentemeiat a\u015fez\u0103ri \u015fi chiar au ridicat cet\u0103\u0163i. \u00cencep\u00e2nd din a doua jum\u0103tate a sec. XIII \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een secolul XV, genovezii au beneficiat de monopol comercial \u00een Marea Neagr\u0103 \u015fi mai ales la Gurile Dun\u0103rii, o zon\u0103 extrem de important\u0103, cu un poten\u0163ial economic extraordinar.<\/p>\n\n\n\n
Povestea genovezilor \u00een Dobrogea a \u00eenceput \u00een a doua jum\u0103tate a secolului XIII. Erau deja de 100 de ani \u00een capitala Bizan\u0163ului – Constantinopole, a\u015feza\u0163i \u00een zona Cornului de Aur, \u00een Galata (unde vor construi castelul cu acela\u015fi nume) \u015fi \u00een ora\u015ful Pera (ast\u0103zi cartier al Istanbulului). \u00cen anul 1258, genovezii au primit o mare lovitur\u0103. Marii lor rivali, vene\u0163ienii, le-au distrus principalul port comercial din Mediterana, Saint Jean D’Acre, a\u015fa c\u0103 Genova dorea acum s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o alt\u0103 zon\u0103 de comer\u0163. Ocazia s-a ivit dup\u0103 ce au acordat ajutor militar \u015fi financiar partidei bizantine grece\u0219ti conduse de familia Paleologos, care lupta pentru recucerirea tronului Imperiului. De \u015fase decenii, tronul de la Constantinopole era de\u0163inut de Imperiul Latin, care \u00eei avea ca alia\u0163i pe vene\u0163ieni.<\/p>\n\n\n\n
Bizantinii, alia\u0163i cu Genova, au reu\u015fit s\u0103 recucereasc\u0103 marea capital\u0103 \u015fi s\u0103 reinstaureze imperiul de limb\u0103 greac\u0103. Pe 13 martie 1261, prin Tratatul de la Nymphaeum, \u00eemp\u0103ratul Mihail al VIII-lea Paleologul \u015fi-a ar\u0103tat recuno\u015ftin\u0163a fa\u0163\u0103 de genovezii care-l ajutaser\u0103. El le-a acordat dreptul de a intra cu vasele lor \u00een Marea Neagr\u0103 \u015fi de a face comer\u0163, liber de privilegii. P\u00e2n\u0103 la acea dat\u0103, bazinul pontic fusese inaccesibil republicilor maritime latine. Genova a reu\u015fit astfel s\u0103 primeasc\u0103 monopol pe o zon\u0103 foarte bogat\u0103 \u015fi aproape virgin\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, a sc\u0103pat \u015fi de marea rival\u0103 Vene\u0163ia, c\u0103reia Marea Neagr\u0103 \u00eei era \u00een continuare interzis\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Mai \u00eent\u00e2i, genovezii au \u00eentemeiat \u00een vestul \u015fi \u00een nordul M\u0103rii mici puncte comerciale, emporii, t\u00e2rguri, iar unele dintre acestea s-au dezvoltat ulterior \u00een mari ora\u015fe. \u00cen 1281, ei au fondat Caffa (officium Gazariae), port important din Crimeea \u015fi un ora\u015f impozant, cu turnuri de ap\u0103rare, ziduri maiestuoase \u015fi care avea c\u00e2teva mii de case.Baza de plecare a cor\u0103biilor era casa Pera, iar sosirea era Caffa, \u00eentre aceste dou\u0103 puncte f\u0103c\u00e2ndu-se schimburile de m\u0103rfuri. \u00cen acela\u015fi timp, pe malul vestic, \u00een Dobrogea noastr\u0103, se formau alte mici a\u015fez\u0103ri \u015fi factorii comerciale, pentru tranzac\u0163ii b\u0103noase. \u00cen Dobrogea genovezii aduceau fire de aur, bijuterii, catifea, postav \u015fi p\u00e2nzeturi \u015fi cump\u0103rau \u00een principal cereale, mai ales gr\u00e2u, care era la mare pre\u0163 \u00een \u0163\u0103rile mediteraneene.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen jurul anului 1340, Francesco Balducci Pegolotti scria \u00een opera sa \u201ePractica della Mercantura\u201c c\u0103 gr\u00e2ul din Dobrogea era la fel de bun ca cel din Crimeea. Acest gr\u00e2u era \u00eenc\u0103rcat \u00een portul Lasilo, \u00een apropiere de \u015eabla, ast\u0103zi Bulgaria. De asemenea, din Dobrogea genovezii \u00eenc\u0103rcau sare (adus\u0103 din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103), piei \u015fi mai ales miere \u015fi cear\u0103 din nordul provinciei. Odat\u0103 instala\u0163i la Gurile Dun\u0103rii, genovezii profit\u0103 \u015fi mai mult de bog\u0103\u0163ia zonei. Cele mai multe informa\u0163ii despre ora\u015fele Dobrogei medievale \u015fi despre a\u015fez\u0103rile controlate de genovezi le avem din portulane, h\u0103r\u0163i de naviga\u0163ie costier\u0103. Cel mai vechi portulan de acest gen este cel al lui Petro Visconti (vezi foto), din 1315 (datat de unii \u00een 1318), \u015fi pe care se reg\u0103se\u015fte \u015fi Constanzia, Constan\u0163a de ast\u0103zi. Foarte probabil, Constanzia era \u00een acea perioad\u0103 doar o mic\u0103 baz\u0103 pentru genovezi \u015fi \u00een care se aflau doar c\u00e2teva magazii pentru stocarea m\u0103rfurilor. Pe aceast\u0103 hart\u0103 apare \u015fi Vicina, un ora\u015f foarte important, dar a c\u0103rui identificare treze\u015fte \u015fi ast\u0103zi aprigi controverse printre speciali\u015fti. Potrivit regretatului arheolog Petre Diaconu, Vicina s-ar fi aflat pe insula cunoscut\u0103 azi ca P\u0103cuiul lui Soare, nu departe de Ostrov. Dup\u0103 al\u021bi istorici, Vicina s-ar fi aflat \u00een zona actualei localit\u0103\u021bi tulcene Isaccea sau oricum, \u00een apropiere de Gurile Dun\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n
Pe h\u0103r\u0163ile costiere medievale reg\u0103sim ora\u015fe dobrogene cu nume italiene: Montcastro sau Mauro Castro (Cetatea Alb\u0103), Solina (Sulina) Licostomo (Chilia Veche), Donavici (Dunav\u0103\u0163), Sancti Georgi (Sf\u00e2ntul Gheorghe) \u0219i mai ales Bambola sau Pampolo. Aceasta din urm\u0103 este Enisala, despre care se \u0219tie ast\u0103zi c\u0103 a fost o ctitorie a republicii latine, fost\u0103 cetate \u00eentr-un golf al m\u0103rii, ulterior colmatat. Un alt nume important al istoriei genoveze \u00een Dobrogea este Licostomo, \u00een traducere Gura de Lup. Se \u015ftie cu certitudine c\u0103 acesta a fost un ora\u015f important pentru genovezi, care, foarte probabil, au construit de la zero aceast\u0103 cetate. Ea se afla \u00een zona Chilia Veche, nu departe de Periprava. Se cunoa\u015fte faptul c\u0103 \u00een sec. XIV, la Licostomo, comunitatea genovez\u0103 era condus\u0103 de un consul (guvernator) iar cetatea era ap\u0103rat\u0103 de o garnizoan\u0103. \u00cen afara consulului, ora\u015fele importante aveau un comandant de garnizoan\u0103 (c\u0103pitan) \u015fi, bine\u00een\u0163eles, un aparat administrativ-financiar, format din casieri (massari), care \u0163ineau socotelile, \u015fi maestrali – cei care stabileau pre\u0163urile diverselor m\u0103rfuri. Coloniile de la Marea Neagr\u0103 aduceau bani mul\u0163i republicii. Ele se bucurau de o relativ\u0103 autonomie, pl\u0103teau Republicii o tax\u0103, iar aceasta le trimitea c\u00e2nd era nevoie ajutor militar sau financiar.<\/p>\n\n\n\n
Licostomo a fost cetate a genovezilor p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul sec. XV, c\u00e2nd a trecut \u00een st\u0103p\u00e2nirea Moldovei lui Alexandru cel Bun, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu Cetatea Alb\u0103 \u015fi Chilia (de\u0163inute p\u00e2n\u0103 \u00een 1484, c\u00e2nd turcii le-au cucerit \u015fi au preluat controlul la Gurile Dun\u0103rii).<\/p>\n\n\n\n
Coloniile genoveze aveau monopol comercial, dar se aflau pe teritoriu bizantin. De aceea primeau \u00een concesiune terenuri pentru cartierul de locuit, pentru magazii de depozitare \u015fi cheiurile portuare. Pe alt bra\u0163 al Dun\u0103rii, Sf\u00e2ntul Gheorghe, se afla \u015fi Proslavita. Identificat\u0103 \u00een apropierea comunei tulcene Nuf\u0103ru, aceasta a fost probabil tot o mic\u0103 baz\u0103 genovez\u0103. Italienii au preluat-o de la bizantini, care o ridicaser\u0103 cu secole \u00een urm\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Proteja\u0163i de bizantini, c\u0103rora le pl\u0103teau sume frumoase, genovezii au f\u0103cut afaceri fructuoase \u00een mare parte din cele dou\u0103 secole \u00een care s-au aflat \u00een Dobrogea. La un moment dat \u00eens\u0103, s-au lovit de un adversar nea\u015fteptat: la mijlocul secolului XIV, Dobrogea a devenit parte a unui despotat condus de Dobrotici, care a reu\u015fit s\u0103 ias\u0103 de sub suzeranitatea bizantin\u0103. Dobrotici, \u015fi apoi fiul s\u0103u Ivanco s-au antrenat \u00eentr-un conflict militar cu genovezii, miza fiind Gurile Dun\u0103rii \u015fi porturile litorale. Dobrotici mai ales a atacat \u015fi distrus c\u00e2teva cet\u0103\u0163i. \u00cen 1386, marele despot a murit, iar locul s\u0103u a fost luat de fiul Ivanco, cel supranumit \u201eregi\u015forul Dobrogei\u201d. Un an mai t\u00e2rziu, acesta a \u00eencheiat la Pera un tratat cu genovezii, impun\u00e2ndu-le acestora reguli dure, militare \u0219i comerciale.<\/p>\n\n\n\n
Tratatul era foarte avantajos pentru Ivanco \u015fi \u0163inea sub control activitatea comercian\u0163ilor genovezi. Din p\u0103cate, a avut via\u0163\u0103 scurt\u0103. Domnia lui Ivanco a durat doar \u00eenc\u0103 un an, p\u00e2n\u0103 \u00een 1388, c\u00e2nd a murit \u00een \u00eemprejur\u0103ri \u00eenc\u0103 neelucidate, \u00eentr-un r\u0103zboi contra turcilor. Dobrogea, cea mai mare parte din ea, va fi apoi preluat\u0103 de Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, care o va st\u0103p\u00e2ni timp de aproape trei decenii. Alia\u0163i de \u00eencredere ai Imperiului Bizantin, genovezii au plecat din Dobrogea la sf\u00e2r\u015fit de sec. XV, for\u0163a\u0163i de schimb\u0103rile dramatice ap\u0103rute pe harta politic\u0103 a Europei. \u00cen 1453, Constantinopole a fost cucerit de otomani, iar acest eveniment a marcat, practic, sf\u00e2r\u015fitul Imperiului Bizantin. O mare parte din Dobrogea a c\u0103zut sub control otoman \u00eenc\u0103 din 1421, c\u00e2nd urma\u015fii lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n nu au mai reu\u015fit s\u0103 p\u0103streze acest teritoriu dorit de Semilun\u0103. \u00cen 1484, turcii au pus m\u00e2na \u015fi pe Gurile Dun\u0103rii, iar acest lucru i-a \u00eendep\u0103rtat \u015fi pe ultimii genovezi r\u0103ma\u015fi \u00een zon\u0103. Dobrogea a devenit, \u00een \u00eentregime, provincie otoman\u0103 iar povestea genovez\u0103 s-a \u00eencheiat…<\/p>\n\n\n\n
Reclama zilei<\/u><\/strong> – Cafeneaua Cereali\u0219tilor, proprietar Marcu Dumitru. Pia\u021ba Independen\u021bei, Constan\u021ba. Locul de \u00eent\u00e2lnire al cereali\u0219tilor<\/em>. (1924)<\/strong><\/p>\n\n\n\n Surs\u0103 foto: History Maps, Republic of Genoa<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Timp de mai bine de dou\u0103 veacuri, abilii negu\u0163\u0103tori italieni ai Republicii Maritime Genova au fost o prezen\u0163\u0103 vie \u015fi constant\u0103 \u00een Dobrogea Evului Mediu. Au f\u0103cut tranzac\u0163ii extrem de b\u0103noase, au \u00eentemeiat a\u015fez\u0103ri \u015fi chiar au ridicat cet\u0103\u0163i. \u00cencep\u00e2nd din a doua jum\u0103tate a sec. XIII \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een secolul XV, genovezii au beneficiat […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8682,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8681","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8681","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8681"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8681\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8683,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8681\/revisions\/8683"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8682"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8681"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8681"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8681"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}