{"id":8673,"date":"2026-10-12T08:54:40","date_gmt":"2026-10-12T05:54:40","guid":{"rendered":"https:\/\/minac.ro\/?p=8673"},"modified":"2026-10-12T08:54:41","modified_gmt":"2026-10-12T05:54:41","slug":"12-octombrie-1928-muzeul-din-harsova-si-dascalul-care-a-salvat-memoria-locului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/minac.ro\/en\/12-octombrie-1928-muzeul-din-harsova-si-dascalul-care-a-salvat-memoria-locului\/","title":{"rendered":"12 octombrie 1928 \u2013 Muzeul din H\u00e2r\u0219ova \u0219i dasc\u0103lul care a salvat memoria locului"},"content":{"rendered":"

La 12 octombrie 1928<\/strong>, ziarul Dobrogea Jun\u0103<\/em> publica articolul \u201eMuzeul din H\u00e2r\u0219ova \u0219i vechea \u0219coal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Dobrogea\u201d<\/em><\/strong>, o evocare a \u00eenceputurilor \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc din localitate \u0219i a eforturilor prin care Vasile Cotovu a \u00eencercat s\u0103 p\u0103streze m\u0103rturiile trecutului dobrogean, \u00eentr-un \u201ecol\u021b de pitoresc dun\u0103rean\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Povestea \u00eencepea cu Ioan Cotovu<\/strong>, \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul de care este legat\u0103 \u00eenfiin\u021barea \u0219colii de stat din H\u00e2r\u0219ova, la 1 ianuarie 1879. Tat\u0103l lui Vasile \u0219i a lui Brutus Cotovu, Ioan Cotovu a fost \u201edirectorul \u0219coalei primare din Ismail, \u00eentre anii 1859-1878, av\u00e2nd ca elevi \u00eentre al\u021bii \u0219i pe d. general Averescu.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u201eC\u00e2nd Rusia a r\u0103\u0219luit ultimul col\u021b basarabean, Ion Cotovu \u0219i al\u021bi \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori rom\u00e2ni au trecut \u00een Dobrogea. A fost c\u0103rturar distins \u0219i dup\u0103 moda vremii, era un latinist romantic. A tradus c\u00e2ntecul Ginta Latin\u0103 \u00een latine\u0219te; a tradus din Eneida lui Virgiliu, din Pliniu, Cesar, Tit Liviu, Ovidiu etc. Fiind \u00eentemeetorul \u0219coalei de stat de aici, muzeul H\u00e2r\u0219ovei \u00eei p\u0103streaz\u0103 pios lucr\u0103rile \u0219i o parte din biblioteca salvat\u0103\u201d<\/em>, este prezentat \u00een articol.<\/p>\n\n\n\n

Fiul s\u0103u, Vasile Cotovu<\/strong>, avea s\u0103 duc\u0103 mai departe preocuparea pentru educa\u021bie \u0219i cultur\u0103, colec\u021bion\u00e2nd obiecte arheologice, monede, piese etnografice, exemplare din \u0219tiin\u021bele naturii \u0219i documente istorice. Colec\u021bia a devenit un muzeu, unul dintre cele mai importante din Dobrogea \u00eenceputului de secol al XX-lea. Inaugurat \u00een 1904, \u00een prezen\u021ba familiei regale, muzeul era ad\u0103postit \u00een cl\u0103direa \u0219colii \u0219i cuprindea un patrimoniu deosebit de bogat. Primul R\u0103zboi Mondial a adus \u00eens\u0103 distrugerea celei mai mari p\u0103r\u021bi a colec\u021biilor \u0219i a bibliotecii. \u00centors dup\u0103 r\u0103zboi, Vasile Cotovu a \u00eenceput s\u0103 refac\u0103 muzeul \u00een propria locuin\u021b\u0103, recuper\u00e2nd \u0219i adun\u00e2nd din nou m\u0103rturii ale trecutului. La 29 mai 1926, dup\u0103 restaurare, muzeul din H\u00e2r\u0219ova a fost inaugurat \u00een prezen\u021ba regelui Ferdinand \u0219i a reginei Maria.<\/p>\n\n\n\n

\u201eDeasupra unui masiv pietros, r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele cet\u0103\u021bii Carsium, ridicat\u0103 din \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103 porunc\u0103 a lui Traian \u2013 st\u0103rue mereu, straj\u0103 milenar\u0103 \u2013 \u00een v\u0103zul urma\u0219ilor de azi. Peste pragul de popasuri de legionari \u0219i trireme, s-au a\u0219ternut c\u00e2teva veacuri dup\u0103 aceea, cocioabe asiatice pentru c\u0103l\u0103re\u021bii iu\u021bi ai pustiului. (…)<\/em><\/p>\n\n\n\n

Printre paragini, \u00een \u021b\u0103r\u00e2na H\u00e2r\u0219ovei, care a fost, a scormonit r\u0103bd\u0103tor un om, un dasc\u0103l cu copiii \u0219coalei, vreme de peste 30 de ani aproape. A \u00eentrebat, a cules \u0219i a c\u0103utat prin c\u0103r\u021bi toate m\u0103rturiile trecutului local. D. Vasile Cotovu, directorul \u0219coalei primare h\u00e2r\u0219ovene, este unul dintre pu\u021binele exemplare ale breslei \u00eenzestrat cu patima colec\u021bion\u0103rii. Muzeul s\u0103u, cercetat \u0219i l\u0103udat de c\u0103rturarii rom\u00e2ni \u0219i streini, \u00een trecere pe la H\u00e2r\u0219ova, s-a risipit \u00een vremea r\u0103zboiului, \u00eempreun\u0103 cu biblioteca (vreo 5000 de volume). L-a p\u0103zit p\u00e2n\u0103 la apari\u021bia patrulelor inamice. S-a salvat ce-au putut ridica \u00eentr-o goan\u0103 doi marinari de pe un vas de r\u0103zboiu \u00een toiul bombardamentului. Restul a c\u0103zut prad\u0103 m\u00e2inilor devastatoare \u0219i fl\u0103c\u0103rilor.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00centors acas\u0103, dup\u0103 sf\u00e2r\u0219itul pr\u0103p\u0103dului, d. Vasile Cotovu s-a apucat s\u0103-\u0219i refac\u0103 muzeul. Iar a scormonit prin coclaurii locului, iar a c\u0103utat \u0219i a cerut ce i s-a p\u0103rut de valoare. Muzeul H\u00e2r\u0219ovii a ren\u0103scut din cenu\u0219\u0103 ca legendara pas\u0103re Phoenix. Unde s\u0103-l a\u0219eze? \u0218coala era distrus\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n

D. Cotovu l-a pus \u00een casa sa proprie p\u00e2n\u0103 va avea iar cl\u0103direa public\u0103. Colec\u021bia arheologic\u0103, numismatic\u0103, cea naturalistic\u0103, etnografic\u0103, documente diverse, abia \u00eencap \u00een 3 od\u0103i de p\u0103strare\u201d<\/em>, este descris \u00een articolul de pres\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul 1921, Muzeul Regional H\u00e2r\u0219ova a fost redeschis, iar \u00een 29 mai 1926 a avut loc inaugurarea restaur\u0103rii sale, \u00een prezen\u021ba regelui Ferdinand \u0219i a reginei Maria.<\/p>\n\n\n\n

Articolul din Dobrogea Jun\u0103<\/em> nu se opre\u0219te la povestea muzeului. Dintr-o cuv\u00e2ntare r\u0103mas\u0103 de la Ioan Cotovu, autorul reproduce date despre \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103 din Dobrogea \u00een primii ani de la revenirea provinciei la administra\u021bia rom\u00e2neasc\u0103. Documentul consemneaz\u0103 c\u0103, \u00een anul \u0219colar 1878\u20131879, \u0219coala din H\u00e2r\u0219ova avea 50 de elevi \u0219i un singur \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor, iar \u00een anul urm\u0103tor, 1879\u20131880, num\u0103rul elevilor ajunsese la 106, repartiza\u021bi \u00een dou\u0103 clase, cu doi \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori: 60 de b\u0103ie\u021bi \u0219i 46 de fete.<\/p>\n\n\n\n

Ast\u0103zi, povestea muzeului din H\u00e2r\u0219ova r\u0103m\u00e2ne \u0219i povestea unei familii de dasc\u0103li care a contribuit la p\u0103strarea patrimoniului dobrogean, transform\u00e2nd pasiunea pentru trecut \u00eentr-o mo\u0219tenire cultural\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Reclama zilei: \u201eSe caut\u0103 pe toate pie\u021bele persoana ca dirigin\u021bi de filiale. Cuno\u0219tin\u021be speciale, capital de depozit sau de rulement nu e necesar. Venitul lunar de aproape 150-200 dolari. Referin\u021be la The Novelty \u2013 Valkenburg, Limburg, Holland\u201d (Dobrogea Jun\u0103, 1928)<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La 12 octombrie 1928, ziarul Dobrogea Jun\u0103 publica articolul \u201eMuzeul din H\u00e2r\u0219ova \u0219i vechea \u0219coal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Dobrogea\u201d, o evocare a \u00eenceputurilor \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc din localitate \u0219i a eforturilor prin care Vasile Cotovu a \u00eencercat s\u0103 p\u0103streze m\u0103rturiile trecutului dobrogean, \u00eentr-un \u201ecol\u021b de pitoresc dun\u0103rean\u201d. Povestea \u00eencepea cu Ioan Cotovu, \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul de care este legat\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8672,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8673","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8673","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8673"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8673\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8674,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8673\/revisions\/8674"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8672"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8673"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8673"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8673"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}