\u00cen 1880, la doi ani de la instaurarea administra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een Dobrogea, un recens\u0103m\u00e2nt al administra\u021biei locale stabilea c\u0103 popula\u021bia Constan\u021bei era de 5.204 persoane. Un an mai t\u00e2rziu, \u00een 1881, ora\u0219ul num\u0103ra 5.000 de locuitori, dintre care 680 erau rom\u00e2ni, 1.625 t\u0103tari, 1.500 greci, 235 turci, 244 bulgari, 260 armeni, 315 evrei \u0219i 141 de alte na\u021bionalit\u0103\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen urm\u0103torii 14 ani, Constan\u021ba s-a dezvoltat continuu, iar fostul sat cu majoritate musulman\u0103 a devenit un ora\u0219 important al Rom\u00e2niei, o sta\u021biune turistic\u0103 extrem de c\u0103utat\u0103. Astfel, \u00een 1894, Constan\u021ba \u00ee\u0219i va dubla popula\u021bia fa\u021b\u0103 de anul 1880, ajung\u00e2nd la 9.499 de locuitori. De aceast\u0103 dat\u0103, rom\u00e2nii sunt cei majoritari, cu 2.519 persoane \u00eenregistrate la recens\u0103m\u00e2nt. Sunt consemna\u021bi de asemenea 2.460 de greci, 2.202 turci \u0219i t\u0103tari, 855 de evrei, 559 de armeni, 332 de germani, 181 de unguri, 109 italieni, 109 englezi, 106 bulgari, 33 de ru\u0219i etc.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 1885, \u0219tim c\u0103 ora\u0219ul avea 62 de str\u0103zi. Cele mai multe case se aflau pe str\u0103zile Mircea (cu 78 de case) \u0219i Carol (actualul bulevard Tomis – cu 71 de case). Strada Libert\u0103\u021bii (ast\u0103zi Ecaterina Varga) avea 45 de case, iar strada Roman\u0103 (ast\u0103zi Revolu\u021biei din 22 Decembrie 1989) avea 40 de case.<\/p>\n\n\n\n
Revenind la strada Mircea, important\u0103 arter\u0103 a urbei, trebuie spus c\u0103 din cele 78 de case, 49 dintre ele erau cu un etaj, iar 29 cu dou\u0103 etaje. Pe Mircea se mai aflau \u00een perioada 1880-1895 numeroase ateliere \u0219i magazii \u0219i tot aici func\u021biona deja Biserica Greac\u0103 Metamorphosis – Schimbarea la fa\u021b\u0103, ridicat\u0103 \u00eenc\u0103 de pe vremea st\u0103p\u00e2nirii otomane. Se construiesc dup\u0103 1880 Hotel Carol (Comandamentul Marinei), dar \u0219i primul Cazin al ora\u0219ului – Kursaal, Sala de Cur\u0103, care va func\u021biona \u00een apropiere de Farul Genovez p\u00e2n\u0103 \u00een 1892, c\u00e2nd se va construi, tot pe Bulevardul Elisabeta, cel de al doilea Cazin.<\/p>\n\n\n\n
Prim\u0103ria a func\u021bionat \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u00eentr-o cl\u0103dire \u00eenchiriat\u0103 de pe strada C\u0103l\u0103ra\u0219ilor (ast\u0103zi Cristea Georgescu). Primul edificiu construit special pentru a fi Prim\u0103rie va fi ridicat abia \u00een 1894 (finalizat \u00een 1896), dup\u0103 planurile arhitectului Socolescu. Este cl\u0103direa unde ast\u0103zi func\u021bioneaz\u0103 Muzeul de Art\u0103 Popular\u0103 \u0219i care a fost din 1906 Po\u0219ta ora\u0219ului. Prefectura, fostul Konak al administra\u021biei turce\u0219ti, a func\u021bionat din 1880 pe strada Traian (pe un teren ocupat ast\u0103zi de Liceul Eminescu). Aici \u0219i-a efectuat mandatele primul prefect al jude\u021bului, ctitor al urbei, Remus Opreanu. Cl\u0103direa a fost distrus\u0103 \u00een 10\/11 ianuarie 1883 de un incendiu devastator, iar prefectura a continuat s\u0103 func\u021bioneze \u00een alte imobile.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen anul 1883 se pune piatra de temelie la Catedrala Ortodox\u0103 \u201eSfin\u021bii Petru \u0219i Pavel\u201c, dar l\u0103ca\u0219ul va fi sfin\u021bit \u0219i inaugurat abia \u00een 1895. \u00cen 1886 se ridic\u0103 \u0219i Biserica Evanghelic\u0103, care se afla pe strada Carol, oarecum vizavi de actuala Sal\u0103 a Sporturilor. Aceast\u0103 biseric\u0103 a fost d\u0103r\u00e2mat\u0103 \u00een 1955.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen locul unde ast\u0103zi este Biblioteca Jude\u021bean\u0103 Ioan N Roman se afla Cazarma Infanteriei – sediul Regimentului 34 Infanterie. \u00centre hotelurile Palas \u0219i Carol, din 1890 se g\u0103sea Palatul Sturdza, edificiu construit de principele Grigore Sturdza, fiul fostului domnitor muntean Mihail Sturdza.<\/p>\n\n\n\n
Strada cunoscut\u0103 nou\u0103 ast\u0103zi ca Aristide Karatzali se numea Ceres, iar actuala Vasile Alecsandri (care coboar\u0103 din spatele Lupoaicei av\u00e2nd \u00een dreapta Muzeul de Art\u0103 Popular\u0103) era strada G\u0103rii (Gara Veche).<\/p>\n\n\n\n
P\u00e2n\u0103 pe 19 ianuarie 1894 pe locul falezei Modern de ast\u0103zi, \u00eentre Biserica Greac\u0103 \u0219i Zorile existau strada C\u0103r\u0103midari \u0219i alte c\u00e2teva stradele, unde se g\u0103seau peste 35 de case. Aceast\u0103 zon\u0103 a \u00eenceput s\u0103 dispar\u0103 la data sus-men\u021bionat\u0103, \u00een urma pr\u0103bu\u0219irii falezei.<\/p>\n\n\n\n
Acestea sunt doar c\u00e2teva elemente de urbanism ale sf\u00e2r\u0219itului de veac XIX, care ne ajut\u0103 s\u0103 refacem imaginea urbei lui Ovidiu, a\u0219a cum era ea \u00een urm\u0103 cu peste 130 de ani…<\/p>\n\n\n\n
Reclama zilei \u2013 Fabrica de P\u0103l\u0103rii de Dam\u0103 a Doamnei Serafim, str. Mircea no.2.P\u0103l\u0103rii de dam\u0103 \u2013 Garnituri \u2013 Pene \u2013 Flori \u2013 Transform\u0103ri \u0219i Repara\u021biuni \u2013 Execu\u021biune irepro\u0219abil\u0103 \u2013 Pre\u021buri de reclam\u0103. (1924)<\/p>\n\n\n\n