Dobrogea a suferit mult \u00een prima jum\u0103tate a sec.XIX, fiind teatru de opera\u021biuni \u0219i c\u00e2mp de b\u0103t\u0103lie al r\u0103zboaielor ruso-turce. Paradoxal, unul din R\u0103zboaie, cel al Crimeii (1853-1856) avea s\u0103 aduc\u0103 \u0219i efecte pozitive \u0219i s\u0103 contribuie la dezvoltarea ora\u0219ului nostru. \u00cen 1857, Regatul Unit al Marii Britanii \u0219i Irlandei (aliat cu Imperiul Otoman, Fran\u021ba \u0219i Sardinia – \u00eempotriva Rusiei) a profitat de victoria ob\u021binut\u0103 \u00een r\u0103zboi \u0219i a pretins mari avantaje economice. Marea Neagr\u0103 a devenit zon\u0103 liber\u0103 de come\u021b iar o companie englez\u0103, DBSR a ob\u021binut de la otomani odubl\u0103 concesiune: construc\u021bia c\u0103ii ferate Constan\u021ba (Kiustenge) \u2013 Cernavod\u0103 (Bogazchioi) \u0219i exploatarea micului port Kiustenge. Prezen\u021ba \u0219i activitatea companiei britanice (care a activat 25 de ani la Kiustenge) a fost una de bun augur \u0219i a dus la devoltarea economic\u0103 a urbei lui Ovidius.<\/p>\n\n\n\n
Interesul Angliei pentru Dobrogea se manifestase \u00eens\u0103 cu mult \u00eenainte de R\u0103zboiul Crimeii. La ad\u0103postul statutului de aliat al turcilor, navele Regatului Unit \u00eencepuser\u0103 deja s\u0103 colinde apele vechiului Pont Euxin. Imperiul reginei Victoria era un imperiu creat de marin\u0103 \u015fi de expansiunea sa naval\u0103. Din acest motiv, marinarii englezi cartografiau, topografiau \u015fi \u00eenregistrau toate \u00eentinderile de ap\u0103 str\u0103b\u0103tute \u015fi implicit \u0163\u0103rmurile acestora, acest lucru facilit\u00e2nd ulterior viitoare ac\u0163iuni economice sau militare. Fila de calendar de ast\u0103zi prezint\u0103 un astfel de document, realizat \u00een toamna anului 1847 de un hidrograf al Marinei Regale Britanice. Autorul, pe nume J.S. Hobbs a \u0163inut seama at\u00e2t de experien\u0163a dob\u00e2ndit\u0103 de el \u00eensu\u015fi \u00een Marea Neagr\u0103, c\u00e2t \u015fi de m\u0103rturiile oferite de al\u0163i navigatori britanici care au colindat Vestul Pontului \u00een perioada 1837-1847.<\/p>\n\n\n\n
Iat\u0103 ce ne poveste\u015fte Hobbs: \u201e\u00cen drumul s\u0103u spre Marea Neagr\u0103 (de la Constantinopol) un vas trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 partea european\u0103 (a str\u00e2mtorii Bosfor). Curentul este moale acolo \u015fi este loc bun de ancoraj pe tot drumul canalului, p\u00e2n\u0103 la cel mai din cap\u0103t castel, pe c\u00e2nd \u00een cealalt\u0103 parte (cea asiatic\u0103) este numai ap\u0103 ad\u00e2nc\u0103 \u015fi e pu\u0163in probabil s\u0103 po\u0163i sta lini\u015ftit sub maluri \u00eenalte unde nici nu ai ancoraj sigur. C\u00e2nd a\u015ftep\u0163i firmanul (n.a. ferman – aici cu sensul de permis de naviga\u0163ie \u00een Marea Neagr\u0103) este bine s\u0103 r\u0103m\u00e2i cu nava un pic mai jos de palatul de var\u0103 al sultanului (n.a. palatul Dolmabahce, \u00eenceput \u00een 1839, finalizat total \u00een 1856), unde vei \u015fi g\u0103si f\u00e2nt\u00e2ni \u00een apropiere \u015fi de unde te po\u0163i aproviziona cu ap\u0103…\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n \u00cen 1847, \u0163\u0103rmul vestic al M\u0103ri Negre era \u00een continuare unul pu\u0163in cunoscut de c\u0103tre navigatorii britanici, astfel c\u0103 fiecare c\u0103l\u0103torie \u00eentreprins\u0103 de c\u00e2te vreun vas era atent \u00eenregistrat\u0103, pentru a servi apoi viitorilor temerari. Hobbs ofer\u0103 informa\u0163ii extrem de importante legate de curen\u0163ii marini, de v\u00e2nturile ce sufl\u0103 \u00een Marea Neagr\u0103 \u015fi vorbe\u015fte mult despre forma \u0163\u0103rmurilor dobrogene: \u201e\u00cen Marea Neagr\u0103 v\u00e2ntul de Nord Est aduce mult\u0103 ap\u0103 \u00een lunile de var\u0103 \u015fi cauzeaz\u0103 frig iarna. Cele de NV \u015fi V, \u00een contrariu, sunt acompaniate \u00een general de cea\u0163\u0103 \u015fi de vreme nenorocit\u0103. \u00cen general, vara bat v\u00e2nturile de nord, \u00een timp ce cele sudice bat abia la \u00eenceputul toamnei \u015fi \u00een prim\u0103var\u0103\u201d.<\/em> Hobbs \u00eel citeaz\u0103 pe un alt ofi\u021ber, comandantul Middleton, cel care \u00een 1837 f\u0103cuse urm\u0103toarea observa\u0163ie: \u201eNu exist\u0103 flux de maree \u00een Marea Neagr\u0103. Curen\u0163ii \u015fi direc\u0163ia v\u00e2nturilor cauzeaz\u0103 ocazional mici diferen\u0163e \u00een eleva\u0163ia apei \u00een diferite locuri… dar efectele sunt imperceptibile\u201d.<\/em> Ast\u0103zi, la aproape 200 de ani de la aceast\u0103 men\u0163iune se \u015ftie bine faptul c\u0103 exist\u0103 flux \u015fi reflux \u00een Marea Neagr\u0103. Aceast\u0103 maree este \u00eentr-adev\u0103r aproape insesizabil\u0103, de maxim 10-11 cm. De men\u0163ionat c\u0103 prima \u00eenregistrare oficial\u0103 a mareei \u00een Marea Neagr\u0103 a fost f\u0103cut\u0103 \u00een 1933, la aproape un secol distan\u0163\u0103 de consemnarea lui Middleton.<\/p>\n\n\n\n Hobbs descrie portul Varna, golful Kavarna, capul Kaliacra \u015fi capul Chabler Saghi (azi \u0218abla), care f\u0103ceau la acea vreme parte din provincia otoman\u0103 Dobrogea, care ulterior au apar\u0163inut Rom\u00e2niei (\u00eentre 1913 \u015fi 1940) \u015fi care ast\u0103zi apar\u0163in Bulgariei.<\/p>\n\n\n\n Hobbs continu\u0103 descrierea \u021b\u0103rmului dobrogean: \u201eLa 8 mile SV de Cape Touzla se afl\u0103 Mangkalia, un mic ora\u015f pe care \u00eel recuno\u015fti dup\u0103 \u015fapte mici movile, dup\u0103 care trebuie s\u0103 te orientezi. Exist\u0103 un loc de ancorare \u00een afara ora\u015fului, cam la o mil\u0103 de \u0163\u0103rm, \u015fi unde apa are 6 st\u00e2njeni ad\u00e2ncime iar fundul este nisipos\u201d.<\/em> Hobbs mai face o recomandare important\u0103 la Mangalia: \u201e… De preferat s\u0103 nu te apropii prea mult de vechiul mol pentru c\u0103 este \u00eenconjurat de st\u00e2nci (n.a. conform DEX, molul este acel dig \u201ece \u00eenainteaz\u0103 dinspre \u0163\u0103rm c\u0103tre larg, servind pentru acostare, opera\u0163ii portuare \u015fi ap\u0103rarea portului de curen\u0163i \u015fi valuri\u201d).<\/em> Britanicul se refer\u0103 probabil la ruinele portului medieval de la Mangalia, disp\u0103rute \u00een epoca modern\u0103.<\/p>\n\n\n\n Britanicul descrie \u0219i Capul Tuzla iar apoi vede Kiustenge (Kustendje \u00een document \u2013 Kustendjie, Constan\u021ba): \u201e… e un mic ora\u015f, 16 mile nord de Cape Touzla, situat pe un promontoriu cu acela\u015fi nume \u015fi care este \u00eenconjurat de ziduri. C\u00e2nd e\u015fti la sud de Kustendje vei vedea un deal mare \u015fi l\u00e2ng\u0103 el, altele mai mici – dintre care dou\u0103 \u00eendreptate spre Sud. La est de ora\u015f e un banc de nisip, acoperit cu pu\u0163in\u0103 ap\u0103 iar acest banc de nisip se \u00eentinde spre larg cam o mil\u0103. La extremitatea sud-vestic\u0103 a promontoriului se g\u0103se\u015fte un mol ruinat (n.a. fostul dig genovez?)… Mici vase pot ancora \u00een nord-vestul acestui mol… \u00een apa ad\u00e2nc\u0103 \u00eentre 15 \u015fi 5 picioare… Dar vasele mai mari trebuie s\u0103 ancoreze cam la dou\u0103 cabluri (n.a. un cablu marin este egal cu 185 de metri) \u00een sud-vestul ora\u015fului, acolo unde apa are o ad\u00e2ncime de 16-18 picioare, fundul este nisipos \u015fi unde e\u015fti expus v\u00e2ntului…\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n Hobbs afirm\u0103 c\u0103 la Kustendje nu se face comer\u0163 iar acest lucru nu trebuie s\u0103 ne mire. La 1847, Constan\u0163a era \u00eenc\u0103 o a\u015fezare ruinat\u0103, abia supravie\u0163uind dup\u0103 distrugerea din 1828-1929, din timpul unui devastator r\u0103zboi ruso-turc. Portul de aici va \u00eencepe s\u0103 \u00ee\u015fi revin\u0103 abia dup\u0103 preluarea sa de c\u0103tre englezii de la Danube Black Sea Railway (DBSR). O alt\u0103 men\u0163iune foarte interesant\u0103 este cea referitoare la ora\u015ful port Kara Kerman, adic\u0103 fostul Kara Harman, ast\u0103zi identificat pe raza localit\u0103\u0163ii Vadu: \u201eAcest loc este situat la 23 de mile de Cape Kustendje \u015fi este o localitate destul de \u00eentins\u0103, ap\u0103rat\u0103 de un castel \u015fi de c\u00e2teva turnuri rotunde. Se poate ancora cam la o leghe dep\u0103rtare de or\u0103\u015fel (n.a. o leghe marin\u0103 este egal\u0103 cu 5, 5 km), pe aceast\u0103 distan\u0163a afl\u00e2ndu-se \u015fi mai multe bancuri de nisip. Coasta se \u00eendreapt\u0103 apoi spre Est \u015fi spre Nord, fiind joas\u0103 \u015fi ml\u0103\u015ftinoas\u0103, m\u0103rginit\u0103 de nisipuri mi\u015fc\u0103toare ce se \u00eentind spre nord \u00eenc\u0103 20 de leghe. \u00cen acel spa\u0163iu, mai multe canale ce curg prin mla\u015ftinile joase formeaz\u0103 estuarul fluviului Dun\u0103rea\u201d.<\/em><\/p>\n\n\n\n Hobbs prezint\u0103 o realitate geografic\u0103 foarte interesant\u0103 atunci c\u00e2nd se refer\u0103 la Gurile Dun\u0103rii. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 anul de referin\u0163\u0103 este 1847, c\u00e2nd geografia zonei era diferit\u0103 de cea de ast\u0103zi. Astfel, el scrie despre patru guri de v\u0103rsare, \u00een timp ce ast\u0103zi ne referim strict la numai trei, Chilia, Sulina \u015fi Sf\u00e2ntu Gheorghe. \u00cen antichitate, spre exemplu, autorii antici precum Herodot, Pliniu cel B\u0103tr\u00e2n, Ptolemeu, Strabon \u015fi al\u0163ii au scris despre cinci, \u015fase \u015fi chiar \u015fapte guri de v\u0103rsare.<\/p>\n\n\n\n \u201eGurile Dun\u0103rii se termin\u0103 \u00een Mare prin patru canale diferite… Kilia \u00een nord, iar Soulina, St. George \u015fi Portitcheh \u00een Sud. Ele sunt separate una de alta prin mau multe mici insule acoperite cu p\u0103puri\u015f \u015fi copaci, insule adesea inundate iar malurile lor marine se \u00eencheie cu bancuri de nisip de 2-3 mile lungime\u201d.<\/em> Portitcheh este Porti\u0163a, ast\u0103<\/p>\n\n\n\n zi Gura Porti\u0163ei – liman de nisip creat \u00een secolul XX \u015fi care a blocat comunicarea dintre Mare \u015fi actualul lac Golovi\u0163a (parte a complexului lagunar Razelm\/Razim – Sinoe, fost golf al M\u0103rii Negre). Jurnalul lui Hobbs se refer\u0103 \u0219i la Sulina, ora\u0219 c\u0103ruia \u00eei vom aloca \u00eens\u0103, la un moment dat, o fil\u0103 special\u0103 de calendar.<\/p>\n\n\n\n Aceasta era realitatea la jum\u0103tatea veacului al XIX-lea. Documente precum cel analizat \u00een acest articol au condus ulterior la dezvoltarea naviga\u0163iei maritime din vestul M\u0103rii Negre. Evenimentele politice \u015fi militare ce au urmat au fost de natur\u0103 s\u0103 contribuie la dezvoltarea Dobrogei \u00een deceniile urm\u0103toare. Descrierea lui Hobbs este la r\u00e2ndul ei o pagin\u0103 important\u0103, care ne ajut\u0103 s\u0103 reconstituim povestea \u015fi \u00een acela\u015fi timp, imaginea unui t\u0103r\u00e2m cu o istorie incredibil\u0103, numit… Dobrogea!<\/p>\n\n\n\n Reclama zilei<\/u><\/strong> \u2013 Telegram\u0103! A sosit ast\u0103zi \u00een localitate renumitul circ ZOOLOGIC, carfe va da c\u00e2teva reprezenta\u021bii av\u00e2nd un program select. Mare \u0219ampionat de lupte greco-romane. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent s-au \u00eenscris 16 lupt\u0103tori dintre cei mai renumi\u021bi!<\/em> (1927)<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dobrogea a suferit mult \u00een prima jum\u0103tate a sec.XIX, fiind teatru de opera\u021biuni \u0219i c\u00e2mp de b\u0103t\u0103lie al r\u0103zboaielor ruso-turce. Paradoxal, unul din R\u0103zboaie, cel al Crimeii (1853-1856) avea s\u0103 aduc\u0103 \u0219i efecte pozitive \u0219i s\u0103 contribuie la dezvoltarea ora\u0219ului nostru. \u00cen 1857, Regatul Unit al Marii Britanii \u0219i Irlandei (aliat cu Imperiul Otoman, Fran\u021ba […]<\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":8573,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[92],"tags":[91,86,84,85],"class_list":["post-8599","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-astazi-la-constanta","tag-constanta","tag-istorie","tag-minac","tag-muzeu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8599","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8599"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8599\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8600,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8599\/revisions\/8600"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8573"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8599"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8599"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/minac.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8599"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}